Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2024, 05:00 / actualizat: 19 august 2024, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* În urmă cu 708 ani (1316) Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Cu 148 de ani în urmă (1876), la Iaşi, în grădina de vară „Pomul verde”, artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele primului teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă. După o serie de reprezentaţii, Goldfaden şi trupa lui s-au mutat la Bucureşti. De atunci, Teatrul Evreiesc din România s-a manifestat neîntrerupt în sfera culturii româneşti. În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere

* În urmă cu 108 ani (1916) Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Acum 104 ani (1920) în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* În urmă cu 66 de ani (1958) Iolanda Balaş (1936 – 2016) a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* Cu 64 de ani în urmă (1960) Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 61 de ani (1963) era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Se împlinesc 50 de ani (1974) de când, între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim (1918 – 2007), Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Lucrările Conferinței Mondiale a Populației s-au deschis pe 19 august 1974 la Palatul Republicii cu o cuvântare susținută de N. Ceaușescu, președintele (din martie 1974) al Republicii Socialiste România. Prezența lui N. Ceaușescu la lucrări a fost limitată și inclusiv acoperirea în presă a evenimentului a avut de suferit din cauza faptului că acesta s-a suprapus cu festivitățile dedicatei zilei de 23 august, care – fiind o aniversare rotundă, de 30 de ani – au cunoscut un fast deosebit. La lucrări au participat delegații din partea a 133 de state, 16 instituții și organisme specializate ale ONU, 10 instituții, agenții și organizații internaționale de profil, 12 organizații interguvernamenale. O noutate deosebită pentru acest gen de reuniuni era participarea mai multor mișcări de eliberare națională și anti-colonială din țări ale lumii de treia

* Acum 41 de ani (1983) avea loc inaugurarea celui de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* În urmă cu 33 de ani (1991), între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg)

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; considerat unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează nașterea la 7/19.VIII.1881

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012)

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1929: S-a născut sculptorul Mircea Ştefănescu (m. 1999) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006 (m. 2023)

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1943: S-a născut artistul plastic Doru-Victor Rotaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Artă Decorativă București (m. 2021)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor și profesor

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş – 75 de ani

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999, 19/20: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926) – 25 de ani

– 2000: A murit Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (n. 1925)

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958) – 20 de ani

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950) – 10 ani

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948)

– 2017: A murit Mircea Țuglea, poet, prozator și publicist; unul din cei mai importanți specialiști în opera lui Paul Celan (n. 1974)

– 2018: A murit Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (n. 1926)

– 2018: A murit Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1932)

– 2019, 19/20: A murit actriţa Dorina (Doti) Stanca; soţia scriitorului şi regizorului Radu Stanca (n. 1927) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– New Delhi: Prim-ministrul malaezian, Anwar Ibrahim va vizita India. (19 – 20 aug.)

-Rostock, Germania: Ministrul de Interne Nancy Faeser prezintă raportul anual al poliției pentru 2023

– Chicago: Începe Convenţia Naţională a Partidului Democrat 2024, în cadrul căreia urmează ca vicepreşedinta Kamala Harris să fie nominalizată drept candidată a partidului la scrutinul prezidenţial din 5 noiembrie (19 – 22 aug.)

– Seul: Coreea de Sud şi Statele Unite ale Americii încep exerciţii militare anuale de vară pentru a-şi întări capacitatea de a contracara armele şi ameninţările cibernetice ale Coreei de Nord. Exerciţiile Ulchi Freedom Shield, programate să se desfăşoare în perioada 19-29 august, au loc în contextul în care Coreea de Nord continuă să-şi dezvolte programele nucleare şi de rachete şi încearcă să lanseze sateliţi de recunoaştere.

– Bangkok, Thailanda: Audiere în cazul fostului prim-ministru Thaksin Shinawatra, acuzat că a insultat monarhia

– Vladivostok, Rusia: Procesul în apel din Rusia al soldatului american Gordon Black

– Sint Maarten, Regatul Țărilor de Jos: Alegeri legislative

– Moscova: Sunt marcați 33 de ani de la lovitura sovietică eșuată împotriva lui Mihail Gorbaciov, care a accelerat prăbușirea Uniunii Sovietice

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009 (- 15 ani), aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 (- 15 ani) de fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin „daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839 (- 185 de ani), guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”. Tema de anul acesta este „O zi întreagă”. Ziua a devenit atât de populară încât în 2022 a fost introdusă „Săptămâna mondială a fotografiei” (anul acesta ține două săptămâni, între 12 și 26 aug.)

– Ziua naţională a statului Afganistan; aniversarea proclamării republicii/1919 – 105 ani

– 14: A murit Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.) – 2010 ani

– 1580: A murit Andrea Palladio (Andrea di Pietro della Gondola), arhitect italian (n. 1508)

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818)

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722)

– 1780: S-a născut poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (m. 1857)

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736) – 205 ani

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895)

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825)

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1916

– 1915: A murit poetul turc Tevfik Fikret (pe numele adevărat Mehmed Tevfik); considerat fondatorul școlii moderne de poezie turcă (n. 1867)

– 1921: S-a născut Gene Roddenberry, regizor, producător de film și creatorul serialului de televiziune Star Trek (m. 1991)

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1924: S-a născut Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; Premiul Nobel pentru Fizică în 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (m. 2011) – 100 de ani

– 1929: A murit sculptorul italian Ettore Ferrari (n. 1845) – 95 de ani

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen (m. 2019)

– 1939: S-a născut muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (m. 2019) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american (m. 2020)

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band)

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american, al 42-lea preşedinte al SUA (1993 – 2001)

– 1951: S-a născut John Richard Deacon, muzician polivalent și producător muzical britanic, cel mai bine cunoscut în calitate de chitarist bass al formației britanice de muzică rock, Queen

– 1965: S-a născut tenorul sud-african Johan Botha (m. 2016)

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry (m. 2023) – 55 de ani

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1954 şi Premiul Nobel pentru pace în 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (n. 1901) – 30 de ani

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910)

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939) – 10 ani

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932)

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938)

– 2018: A murit René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (n. 1918, în Italia)

– 2018: A murit cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (n. 1959)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2023, 05:00 / actualizat: 30 august 2023, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Acum 707 ani (1316) Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Cu 147 de ani în urmă (1876), la Iaşi, în grădina de vară „Pomul verde”, artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă. După o serie de reprezentaţii, Goldfaden şi trupa lui s-au mutat la Bucureşti. De atunci, Teatrul Evreiesc din România s-a manifestat neîntrerupt în sfera culturii româneşti. În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere

* În urmă cu 107 ani (1916) Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Acum 103 ani (1920) în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Se împlinesc 65 de ani (1958) de când Iolanda Balaş (1936 – 2016) a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* Cu 63 de ani în urmă (1960) Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Sunt marcați 60 de ani (1963) de când era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 49 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim (1918 – 2007), Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Lucrările Conferinței Mondiale a Populației s-au deschis pe 19 august 1974 la Palatul Republicii cu o cuvântare susținută de N. Ceaușescu, președintele (din martie 1974) al Republicii Socialiste România. Prezența lui N. Ceaușescu la lucrări a fost limitată și inclusiv acoperirea în presă a evenimentului a avut de suferit din cauza faptului că acesta s-a suprapus cu festivitățile dedicatei zilei de 23 august, care – fiind o aniversare rotundă, de 30 de ani – au cunoscut un fast deosebit. La lucrări au participat delegații din partea a 133 de state, 16 instituții și organisme specializate ale ONU, 10 instituții, agenții și organizații internaționale de profil, 12 organizații interguvernamenale. O noutate deosebită pentru acest gen de reuniuni era participarea mai multor mișcări de eliberare națională și anti-colonială din țări ale lumii de treia

* Sunt marcați 40 de ani (1983) de la inaugurarea celui de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* În urmă cu 32 de ani (1991), între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg)

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902) – 195 de ani

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; considerat unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează nașterea la 7/19.VIII.1881

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985) – 135 de ani

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012)

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017) – 95 de ani

– 1929: S-a născut sculptorul Mircea Ştefănescu (m. 1999)

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006 (m. 2023)

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1943: S-a născut artistul plastic Doru-Victor Rotaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Artă Decorativă București (m. 2021) – 80 de ani

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor și profesor

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005) – 75 de ani

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892) – 40 de ani

– 1999, 19/20: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926)

– 2000: A murit Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (n. 1925)

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948)

– 2017: A murit Mircea Țuglea, poet, prozator și publicist; unul din cei mai importanți specialiști în opera lui Paul Celan (n. 1974)

– 2018: A murit Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (n. 1926) – 5 ani

– 2018: A murit Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1932) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Sunt marcați 32 de ani de la lovitura sovietică eșuată împotriva lui Mihail Gorbaciov, care a accelerat prăbușirea Uniunii Sovietice

– Bagdad, Irak: Manifestări de marcare a 20 de ani de la atacul asupra sediului ONU, în timpul căruia Sergio Vieira de Mello, reprezentantul special al ONU în Irak, și alte 21 de persoane au fost ucise

– Budapesta: Campionatele Mondiale de Atletism 2023 (19 – 27 aug.)

– Brisbane, Australia: Fotbal – Cupa Mondială feminină 2023, meci pentru locul 3

– Rugby – Meciuri de testare pregătitoare pentru Cupa Mondială, meciuri amicale

• Cardiff: Țara Galilor – Africa de Sud
• Dublin: Irlanda – Anglia
• Nantes: Franţa – Fiji

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003 – 20 de ani. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin ”daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”

– Ziua naţională a statului Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14: A murit Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1580: A murit Andrea Palladio (Andrea di Pietro della Gondola), arhitect italian (n. 1508)

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818)

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722)

– 1780: S-a născut poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (m. 1857)

– 1793: S-a născut Barthélémy Thimonnier, croitor și inventator francez; a inventat prima mașină de cusut funcțională (1830), care a folosit un ac agățat și un fir, creând o cusătură în lanț; a deschis și prima companie producătoare de articole de îmbrăcăminte din lume; alți croitori francezi aflând de invenția sa nu au fost mulțumiți, s-au temut că mașina lui va duce la șomaj, așa că i-au ars fabrica (m. 1857) – 230 de ani

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895)

– 1848: S-a născut Gustave Caillebotte, pictor francez, membru al mișcării impresioniste (deși stilul său era mai apropiat de realism decât a celorlalți impresioniști) (m. 1894) – 175 de ani

– 1883: S-a născut Gabrielle (Coco) Chanel, considerată una dintre cele mai mari creatoare de modă ale secolului al XX-lea, alături de nume precum Paul Poiret, Christian Dior, Christian Lacroix, Guy Laroche, Nina Ricci sau Hubert de Givenchy (m. 1971) – 140 de ani

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825)

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2004) – 110 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1916

– 1915: A murit poetul turc Tevfik Fikret (pe numele adevărat Mehmed Tevfik); considerat fondatorul școlii moderne de poezie turcă (n. 1867)

– 1921: S-a născut Gene Roddenberry, regizor, producător de film și creatorul serialului de televiziune Star Trek (m. 1991)

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1924: S-a născut Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; Premiul Nobel pentru Fizică în 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (m. 2011)

– 1929: A murit sculptorul italian Ettore Ferrari (n. 1845)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen (m. 2019) – 85 de ani

– 1939: S-a născut muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (m. 2019)

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american (m. 2020)

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018) – 80 de ani

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band)

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american, al 42-lea preşedinte al SUA (1993 – 2001)

– 1951: S-a născut John Richard Deacon, muzician polivalent și producător muzical britanic, cel mai bine cunoscut în calitate de chitarist bass al formației britanice de muzică rock, Queen

– 1965: S-a născut tenorul sud-african Johan Botha (m. 2016)

– 1963: S-a născut Joey Tempest, muzician suedez, vocalist și compozitor al formației rock Europe; a scris hituri precum „The Final Countdown”, „Rock the Night” și „Superstitious” – 60 de ani

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie în 1954 şi Premiul Nobel pentru pace în 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910)

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932)

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938)

– 2018: A murit René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (n. 1918, în Italia) – 5 ani

– 2018: A murit cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (n. 1959) – 5 ani

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2022, 05:00 / actualizat: 22 august 2022, 14:23

S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Acum 706 ani (1316) Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Cu 146 de ani în urmă (1876), la Iaşi, în grădina de vară „Pomul verde”, artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă. După o serie de reprezentaţii, Goldfaden şi trupa lui s-au mutat la Bucureşti. De atunci, Teatrul Evreiesc din România s-a manifestat neîntrerupt în sfera culturii româneşti. În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere

* În urmă cu 106 ani (1916) Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Acum 102 ani (1920) în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Acum 64 de ani (1958) Iolanda Balaş (1936 – 2016) a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* Cu 62 de ani în urmă (1960) Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 59 de ani (1963) era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 48 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim (1918 – 2007), Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Lucrările Conferinței Mondiale a Populației s-au deschis pe 19 august 1974 la Palatul Republicii cu o cuvântare susținută de N. Ceaușescu, președintele (din martie 1974) al Republicii Socialiste România. Prezența lui N. Ceaușescu la lucrări a fost limitată și inclusiv acoperirea în presă a evenimentului a avut de suferit din cauza faptului că acesta s-a suprapus cu festivitățile dedicatei zilei de 23 august, care – fiind o aniversare rotundă, de 30 de ani – au cunoscut un fast deosebit. La lucrări au participat delegații din partea a 133 de state, 16 instituții și organisme specializate ale ONU, 10 instituții, agenții și organizații internaționale de profil, 12 organizații interguvernamenale. O noutate deosebită pentru acest gen de reuniuni era participarea mai multor mișcări de eliberare națională și anti-colonială din țări ale lumii de treia

* Acum 39 de ani (1983) era inaugurat cel de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* În urmă cu 31 de ani (1991), între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg)

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; considerat unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează nașterea la 7/19.VIII.1881

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012)

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858) – 100 de ani

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1929: S-a născut sculptorul Mircea Ştefănescu (m. 1999)

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1943: S-a născut artistul plastic Doru-Victor Rotaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Artă Decorativă București (m. 2021)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor și profesor

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu – 75 de ani

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903) – 45 de ani

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999, 19/20: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926)

– 2000: A murit Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (n. 1925)

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948)

– 2017: A murit Mircea Țuglea, poet, prozator și publicist; unul din cei mai importanți specialiști în opera lui Paul Celan (n. 1974) – 5 ani

– 2018: A murit Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (n. 1926)

– 2018: A murit Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

-Podgorița, Muntenegru: Parlamentul examinează o moțiune de cenzură față de guvernul lui Dritan Abazovic

-Canada: Intrarea în vigoare a interzicerii temporare a importurilor de arme de mână

– Londra: Grevă a lucrătorilor de la metroul londonez la apelul sindicatului RMT

– Moscova: Începutul procesului privind dizolvarea Agenției Evreiești de la Moscova

– Utrecht, Olanda: Ciclism – Începe Turul Spaniei, Vuelta; Vuelta a España 2022 va fi o cursă de ciclism de trei săptămâni care va avea loc în Olanda, Belgia și Spania între 19 august și 11 septembrie. Va fi cea de-a 77-a ediție a Vuelta a España și al treilea și ultimul tur mare din sezonul de ciclism rutier masculin din 2022

– Tralee, Irlanda: Festivalul Internațional Rose of Tralee 2022 (19 – 23 aug.)

– Moscova: Sunt marcați 31 de ani de la lovitura sovietică eșuată împotriva lui Mihail Gorbaciov, care a accelerat prăbușirea Uniunii Sovietice

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin ”daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua mondială pentru asistenţă umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– Ziua naţională a Statului Islamic Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14: A murit Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1580: A murit Andrea Palladio (Andrea di Pietro della Gondola), arhitect italian (n. 1508)

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579) – 365 de ani

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623) – 360 de ani

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818)

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722)

– 1780: S-a născut poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (m. 1857)

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895)

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825)

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1916

– 1915: A murit poetul turc Tevfik Fikret (pe numele adevărat Mehmed Tevfik); considerat fondatorul școlii moderne de poezie turcă (n. 1867)

– 1921: S-a născut Gene Roddenberry, regizor, producător de film și creatorul serialului de televiziune Star Trek (m. 1991)

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (m. 2011)

– 1929: A murit sculptorul italian Ettore Ferrari (n. 1845)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen (m. 2019)

– 1939: S-a născut muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (m. 2019)

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american (m. 2020)

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band)

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american, al 42-lea preşedinte al SUA (1993 – 2001)

– 1951: S-a născut John Richard Deacon, muzician polivalent și producător muzical britanic, cel mai bine cunoscut în calitate de chitarist bass al formației britanice de muzică rock, Queen

– 1965: S-a născut tenorul sud-african Johan Botha (m. 2016)

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1954 şi Premiul Nobel pentru pace pe 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910)

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924) – 20 de ani

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944) – 10 ani

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951) – 10 ani

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932) – 5 ani

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938) – 5 ani

– 2018: A murit René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (n. 1918, în Italia)

– 2018: A murit cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (n. 1959)

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2021, 05:00 / actualizat: 20 august 2021, 9:36

EVENIMENTE INTERNE

-Învătământ

*Jud.Sibiu: În perioada 16 august – 3 septembrie are loc sesiunea august – septembrie 2021 a examenului național de Bacalaureat – proba E.b) la Limba și literatura maternă.

– Cultură

* Festivalul „Vara Magică” continuă în această vară seria evenimentelor culturale deja cunoscute și apreciate pe plan național și internațional. Ediția a-X-a, „Marea Muzică a lumii la București”, cuprinde 11 concerte extraordinare care vor avea loc în perioada 7 iulie – 19 august la Sala Mare a Ateneului Român. Din program:

• Concert susținut de Romanian Chamber Orchestra, dirijor Cristian Măcelaru

* Jud. Botoșani: În perioada 18 – 21 august, Fundația Pro Patrimonio lansează prima ediție a evenimentului „Concerte pe Siret”, care se va desfășura în zona de nord a râului Siret, judeţul Botoşani. Anul acesta concertele vor avea loc la Casa George Enescu din Mihăileni, Conacul Miclescu din Călinești și Conacul Moruzi de la Vârfu Câmpului. Concertele vor fi susținute de pianista Raluca Știrbăț, președintele Societății Internaționale „George Enescu” din Viena, inițiatoarea și susținătoarea proiectului de salvare a casei lui George Enescu din Mihăileni, violoncelistul Rudolf Leopold (Austria), soprana Simina Ivan (Austria, România), Cvartetul OUTIS, duo-ul violonistic Les Violons d´Ingres (Italia) și Fanfara Shukar (România). Un concert special va fi susținut de tineri soliști, elevi ai colegiilor și universităților de muzică din Iași, Timișoara, București și Helsinki. În cadrul proiectului va avea loc proiecția filmului documentar „Renașterea Casei Enescu de laMihăileni”, realizat de regizorul Francisc Mraz. Concertele sunt dedicate memoriei lui George Enescu, de la a cărui naștere se împlinesc 140 de ani și își propun să integreze Casa Enescu din Mihăileni în circuitul cultural și educațional zonal și național. Din program:

‣ Casa Enescu, Mihăileni – Concerte organizate cu ocazia împlinirii a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu

• ora 18:00 – Concertul tinerilor pianiști, elevi ai Colegiilor Naționale de Artă „Octav Băncilă” din Iași și „George Enescu” din București, studenți ai Universității de Arte „George Enescu” din Iași și ai Academiei Sibelius din Helsinki:Tudor Jora, Irina Petrescu, Matei Dumitrescu, Mateea Bâzgă, Ana-Karina Voion, Mario Lucaci, Viviana Țaga, Carmina Vidrașcu, Beatrice Popliuc, Cosmin Gavrilă, Smaranda Iftime (violoncel)
• ora 20:00 – Concert cameral. Invitați: Raluca Știrbăț (pian), Simina Ivan (soprană) și Rudolf Leopold (violoncel, Austria). Lansarea albumului discografic: George Enescu – Integrala creației pentru violoncel și pian

* Sinaia: După ce anul trecut a avut loc exclusiv în aer liber, Festivalul Internațional „Enescu și muzica lumii” revine în 2021 cu ediția a XXII-a, în care concertele în aer liber vor alterna cu cele în interior, în spaţii neconvenţionale puse la dispoziţie de Primăria Sinaia, Muzeul Sinaia, Casino-ul Sinaia, Parcul Dimitrie Ghica, Centrul Cultural Carmen Sylva şi nu numai (3 – 23 aug.). Ca şi în anii trecuţi, şi actuala ediţie are în centru prezența a trei dintre orchestrele naționale de tineret, respectiv Orchestra Română de Tineret, Romanian Sinfonietta Orchestra şi, nu în ultimul rând, Orchestra Junior. Ediţia a XXII-a a festivalului are în program nu mai puțin de 16 de concerte și recitaluri. În organizarea Primăriei orașului Sinaia și a Centrului Național de Artă „Tinerimea Română”, Festivalul Internaţional “Enescu şi muzica lumii” propune un program dens şi divers, susţinut în mare parte de tineri și foarte tineri muzicieni. Din program:

• ora 19:00 – Casino Sinaia găzduiește Concert în aer liber Enescu forever!, cu Ansamblul Violoncellissimo, condus de Marin Cazacu – De la clasic la rock!

– S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Se împlinesc 705 ani (1316) de când Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Se împlinesc 145 de ani (1876), de când, la Iaşi, în grădina de vară „Pomul verde”, artistul şi scriitorul Avram Goldfaden (1840-1908) a pus bazele celui dintâi teatru evreiesc profesionist din lume, prezentând un spectacol cu propria sa trupă. După o serie de reprezentaţii, Goldfaden şi trupa lui s-au mutat la Bucureşti. De atunci, Teatrul Evreiesc din România s-a manifestat neîntrerupt în sfera culturii româneşti. În anul 1948, Teatrul Evreiesc din Bucureşti a devenit instituţie de stat. De atunci şi până astăzi, scena din strada Dr. Iuliu Barasch a prezentat peste 200 de premiere

* Se împlinesc 105 ani (1916) de când Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Acum 101 ani (1920) în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Acum 63 de ani (1958) Iolanda Balaş (1936 – 2016) a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* Cu 61 de ani în urmă (1960) Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au  revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 58 de ani (1963) era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 47 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim (1918 – 2007), Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Lucrările Conferinței Mondiale a Populației s-au deschis pe 19 august 1974 la Palatul Republicii cu o cuvântare susținută de N. Ceaușescu, președintele (din martie 1974) al Republicii Socialiste România. Prezența lui N. Ceaușescu la lucrări a fost limitată și inclusiv acoperirea în presă a evenimentului a avut de suferit din cauza faptului că acesta s-a suprapus cu festivitățile dedicatei zilei de 23 august, care – fiind o aniversare rotundă, de 30 de ani – au cunoscut un fast deosebit. La lucrări au participat delegații din partea a 133 de state, 16 instituții și organisme specializate ale ONU, 10 instituții, agenții și organizații internaționale de profil, 12 organizații interguvernamenale. O noutate deosebită pentru acest gen de reuniuni era participarea mai multor mișcări de eliberare națională și anti-colonială din țări ale lumii de treia

* Acum 38 de ani (1983) era inaugurat cel de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* Se împlinesc 30 de ani (1991), de când, între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg)

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; considerat unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai secolului XX; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris) – 140 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 menționează nașterea la 7/19.VIII.1881

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1831) – 130 de ani

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967) – 120 de ani

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012)

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1929: S-a născut sculptorul Mircea Ştefănescu (m. 1999)

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005) – 80 de ani

– 1943: S-a născut artistul plastic Doru-Victor Rotaru, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Artă Decorativă București (m. 2021)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor și profesor – 75 de ani

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999, 19/20: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926)

– 2000: A murit Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (n. 1925)

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 20 de ani

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948) – 5 ani

– 2017: A murit Mircea Țuglea, poet, prozator și publicist; unul din cei mai importanți specialiști în opera lui Paul Celan (n. 1974)

– 2018: A murit Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (n. 1926)

– 2018: A murit Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Sunt marcați 30 de ani de la lovitura din URSS împotriva lui Mihail Gorbaciov, care a eșuat

– Washington: Termen solicitat de Autoritatea americană pentru concurență (FTC) de depunere a unei cereri suplimentare în dosarul antitrust deschis împotriva Facebook

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787-1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin ”daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”

– Ziua naţională a Statului Islamic Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14: A murit Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1580: A murit Andrea Palladio (Andrea di Pietro della Gondola), arhitect italian (n. 1508)

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719) – 375 de ani

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818)

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722)

– 1780: S-a născut poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (m. 1857)

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895)

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825)

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1916 (105 ani)

– 1915: A murit poetul turc Tevfik Fikret (pe numele adevărat Mehmed Tevfik); considerat fondatorul școlii moderne de poezie turcă (n. 1867)

– 1921: S-a născut Gene Roddenberry, regizor, producător de film și creatorul serialului de televiziune Star Trek (m. 1991) – 100 de ani

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1924: S-a născut Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (m. 2011)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1929: A murit sculptorul italian Ettore Ferrari (n. 1845)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen (m. 2019)

– 1939: S-a născut muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (m. 2019)

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american (m. 2020)

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band)

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american, al 42-lea preşedinte al SUA (1993 – 2001) – 75 de ani

– 1951: S-a născut John Richard Deacon, muzician polivalent și producător muzical britanic, cel mai bine cunoscut în calitate de chitarist bass al formației britanice de muzică rock, Queen – 70 de ani

– 1965: S-a născut tenorul sud-african Johan Botha (m. 2016)

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1954 şi Premiul Nobel pentru pace pe 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910)

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941) – 10 ani

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932)

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938)

– 2018: A murit René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (n. 1918, în Italia)

– 2018: A murit cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (n. 1959)

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2020, 05:00 / actualizat: 19 august 2020, 9:29

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

• ora 11:00 – Comisia pentru industrii şi servicii – sala: online

*ora 16:00 – Ședinţa în plen

– Cultură

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” Open Air prezintă o serie de 14 concerte camerale și simfonice ce se desfășoară între 15 iulie și 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”. Festivalul Internațional „Vara Magică” aduce în 2020 pe scena din faţa Ateneului, 7 formaţii orchestrale precum Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Camerata Regală, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Naţională Simfonică a României, Romanian Chamber Orchestra, Romanian Sinfonietta Orchestra şi Kamerata Kronstadt. Programul cuprinde și 7 recitaluri camerale extraordinare susținute de Ansamblul cameral Violoncellissimo, Ansamblul Raro, de mezzo-soprana Ruxandra Donose, de Cvartetul ARCADIA, violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, Cvartetul Wave şi de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian. Producător: Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii. Coproducători: Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Programul zilei:

• Concert susținut de Romanian Chamber Orchestra – dirijor: Cristian Măcelaru

– S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Acum 704 ani (1316) Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Cu 104 ani în urmă (1916) Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Se împlinesc 100 de ani (1920), de când, în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Acum 62 de ani (1958) Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* Se împlinesc 60 de ani (1960) de când Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au  revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 57 de ani (1963) era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 46 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Au participat 5.000 de delegaţi din 133 de ţări

* Acum 37 de ani (1983) era inaugurat cel de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* Cu 29 de ani în urmă (1991), între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg) – 220 de ani

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999) menționează naşterea la 7/19.VIII.1881

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012) – 105 ani

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1929: S-a născut sculptorul Mircea Ştefănescu (m. 1999)

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006 – 85 de ani

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1961: S-a născut Beatrice Rancea, regizor, coregraf, interpret, scenarist, dramaturg; director general al Operei Naționale Române din Iași

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999, 19/20: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926)

– 2000: A murit Andrei Scrima (numele de autor André Scrima), teolog ortodox, filosof, matematician și profesor; membru al Grupului „Rugul Aprins“ de la Antim; arhimandrit al Patriarhatului Ecumenic de la Constantinopol, reprezentant personal al Patriarhului ecumenic Athenagoras la Conciliul Vatican II (1963–1965); a jucat un rol istoric în ridicarea anatemei de la Marea Schismă din 1054, pregătind întîlnirea istorică, din 1964, de la Ierusalim dintre Patriarhului ecumenic Athenagoras I al Constantinopolului şi Papa Paul al VI-lea; a contribuit în mod esenţial la revigorarea tradiţiei monahale răsăritene în Patriarhia Antiohiei, la Mănăstirea Deir el Harf din munţii Libanului (n. 1925) – 20 de ani

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948)

– 2017: A murit Mircea Țuglea, poet, prozator și publicist; unul din cei mai importanți specialiști în opera lui Paul Celan (n. 1974)

– 2018: A murit Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (n. 1926)

– 2018: A murit Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

-Milwaukee, SUA: Fostul președinte  american, Barack Obama, Hillary Clinton și Kamala Harris susțin discursuri în cadrul  Convenției Naționale Democratice

– Londra: Regatul Unit publică cifre ale inflației pentru luna iulie (ONS)

– Londra: Pronunțarea sentinței în procesul lui Hashem Abedi, fratele autorului atentatului de la Manchester (19 – 20 aug.)

– Copenhaga, Danemarca: Maersk publică rezultatele financiare ale trimestrului 2

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009 ( – 10 ani), aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin „daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”

– Ziua Naţională a Statului Islamic Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14: A murit Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1580: A murit Andrea Palladio (Andrea di Pietro della Gondola), arhitect italian (n. 1508) – 440 de ani

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818) – 275 de ani

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722) – 255 de ani

– 1780: S-a născut poetul şi şansonetistul francez Pierre-Jean de Béranger (m. 1857) – 240 de ani

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m.11.IV.1895) – 190 de ani

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825) – 115 ani

– 1915: A murit poetul turc Tevfik Fikret (pe numele adevărat Mehmed Tevfik); considerat fondatorul școlii moderne de poezie turcă (n. 1867) – 105 ani

– 1916: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004). NOTĂ: Alte surse (www.amresearch.blogspot.com/2006) dau ca an al naşterii 1913

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1924: S-a născut Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (m. 2011)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1929: A murit sculptorul italian Ettore Ferrari (n. 1845)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009) – 90 de ani

– 1936, 19/20: A murit (omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă) Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol (n. 1898)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen

– 1939: S-a născut muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (m. 2019)

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american – 80 de ani

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band) – 75 de ani

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american; preşedinte al SUA în perioada 20.I.1993 – 20.I.2001

– 1965: S-a născut tenorul sud-african Johan Botha (m. 2016) – 55 de ani

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1954 şi Premiul Nobel pentru pace pe 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910) – 25 de ani

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938)

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932)

– 2018: A murit cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (n. 1959)

– 2018: A murit René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (n. 1918, în Italia)

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2019, 06:00 / actualizat: 19 august 2019, 7:20

EVENIMENTE INTERNE

– Preşedinţie

* Washington, SUA: Preşedintele României, Klaus Iohannis, efectuează o vizită la invitaţia omologului său american, Donald Trump (19 – 20 aug.)

– Electoral

* Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, va avea de la ora 10:00, o întâlnire cu reprezentanţii a 29 de organizaţii nonguvernamentale şi grupuri civice care au redactat o scrisoare deschisă prin care solicită intensificarea măsurilor de promovare a votului în străinătate

– Ministere

* Ministerul Finanţelor Publice organizează licitaţie pentru o emisiune de obligaţiuni în sumă de 600 milioane lei

– Apărare, Interne

* Jud. Constanţa: Începând cu ora 14:00, în Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu va avea loc ceremonia de plecare în misiune a Detașamentului „Carpathian  Pumas”, care va participa la Misiunea Multidimensională Integrată ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA).Cei aproximativ 120 de membri ai detașamentul românesc, cu  patru elicoptere IAR-330 Puma L-RM, își vor începe misiunea la mijlocul lunii octombrie

– Cultură

* Elite Art Gallery organizează vernisajul expoziției „#FRESH”, ediția 2019 (19 – 31 aug), care reunește lucrările artiștilor Maria Bălan și Teodor Ștefan – ora 18:30

* Bucureşti, Sinaia şi Tescani: Muzeul Național „George Enescu” organizează, cu prilejul zilei de naștere a compozitorului, o serie de evenimente grupate sub genericul „?? ???? ??? ?????? ??????”. Programul zilei:

• ora 17:00 – la Secția ”Dumitru și Alice Rosetti-Tescanu-George Enescu” de la Tescani, Tescanii lui George Enescu: vernisajul expoziției Rezidența Tescani; recital de pian Ștefania Vasiliu; în program: compoziții de George Enescu, Frédéric Chopin, Erik Satie.
• ora 18:00 – în Aula Palatului Cantacuzino București – De ziua lui George Enescu: vernisajul expoziției George Enescu în Franța, realizatori: Cristina Andrei, Adina Sibianu, grafician: Oana Carianopol; recital cameral: George Enescu și muzica franceză, invitați: Dan Cavassi (violoncel) Viorela Ciucur (pian); în program: compoziții de George Enescu, Claude Debussy, Gabriel Fauré.

Intrarea este liberă la evenimentele organizate la aceste sedii.

• ora 19:00 – la Sala Casino, Sinaia, în cadrul Festivalul Enescu si Muzica Lumii, prezentarea expoziției Universalitatea lui George Enescu (19 – 22 august); recital cameral susținut de Aurelia Vișovan (pian), Vlad Răceu (vioară), Octavian Lup (violoncel); în program: compoziții de George Enescu, Franz Schubert.

* Sighişoara: Participanții Academiei Interculturale „Proetnica” vor avea parte de prelegeri pe temele drepturilor, istoriei și culturii minorităților naționale, oferite de lectori universitari atât din Romania cât si din afară, dar și de experiență practică prin contactul direct cu liderii minorităților naționale care vor participa la Festivalul Intercultural „Proetnica” de la Sighișoara (19 – 26 aug.)

– S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Acum 703 ani (1316) Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Cu 103 ani în urmă (1916) Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Acum 99 de ani (1920), în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Acum 61 de ani (1958) Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* În urmă cu 59 de ani (1960) Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au  revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 56 de ani (1963) era difuzată în eter a prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Se împlinesc 45 de ani (1974), de când, între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Au participat 5.000 de delegaţi din 133 de ţări

* Acum 36 de ani (1983) era inaugurat cel de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* Cu 28 de ani în urmă (1991), între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg)

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a naşterii 7/19.VIII.1881, iar a morţii 5.V.1955

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012)

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017)

– 1929: S-a născut sculptorul Mircea Ştefănescu (m. 1999) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş – 70 de ani

– 1961: S-a născut Beatrice Rancea, regizor, coregraf, interpret, scenarist, dramaturg; director general al Operei Naționale Române din Iași

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999, 19/20: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926) – 20 de ani

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958) – 15 ani

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950) – 5 ani

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948)

– 2018: A murit Margareta Niculescu, artist păpuşar, regizoare și profesoară; a contribuit la înnoirea teatrului de marionete în Europa și în lume, începând cu anul 1950; director al Teatrului Țăndărică din București (1949-1986); a condus Institutul Internațional de Teatru de Păpuși din Charleville-Mezieres, Franța, și a fost cofondatoare, împreună cu Jacques Félix, a Școlii Naționale de Artă a Marionetelor din acel oraș (n. 1926) – 1 an

– 2018: A murit Marius Sala, lingvist cu o prodigioasă carieră internaţională, doctor docent în filologie, profesor; autorul a sute de lucrări în domeniile: lingvistică romanică, hispanistică, istoria limbii române, lingvistică generală, dialectologie română, onomastică etc.; director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române (1994-2018); membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014) (n. 1932) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Franţa: Preşedintele francez, Emmanuel Macron, urmează să îl primească pe omologul său rus, Vladimir Putin, într-o vizită oficială la Fort Brégançon, cu câteva zile înainte de Summitul G7 (24 – 26 aug.), ce se va organiza la Biarritz

– Budapesta: Cancelarul german, Angela Merkel, şi premierul ungar, Viktor Orban, vizitează oraşul de graniţă Sopron, unde în urmă cu 30 de ani a căzut pentru prima dată Cortina de Fier

– Australia: Premierul din Papua Noua Guinee, James Marape, susţine un discurs în cadrul conferinţei dedicate investiţiior de la Sydney

– Moscova, Rusia: Marcarea a 27 de ani de la puciul eşuat al conservatorilor sovietici în august 1991 împotriva Perestroikăi lui Mihail Gorbaciov

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 (- 10 ani) de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin „daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume” – 180 de ani

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua mondială pentru asistenţă umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009 (- 10 ani), aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– Ziua Naţională a statului Afganistan; aniversarea proclamării republicii/1919 – 100 de ani

– 14: A murit Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.) – 2005 ani

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818)

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722)

– 1780: S-a născut scriitorul francez Pierre-Jean De Béranger (m. 1857)

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736) – 200 de ani

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895)

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825)

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004)

– 1916: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004). NOTĂ: Alte surse (www.amresearch.blogspot.com/2006) dau ca an al naşterii 1913

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1924: S-a născut Willard Sterling Boyle, fizician american de origine canadiană, cunoscut ca fiind coinventator al laserului cu rubin şi al senzorului CCD; Premiul Nobel pentru Fizică pe 2009, împreună cu George E. Smith, pentru inventarea unui circuit cu semiconductori pentru imagini – senzorul CCD (m. 2011) – 95 de ani

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872) – 90 de ani

– 1929: A murit sculptorul italian Ettore Ferrari (n. 1845) – 90 de ani

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009)

– 1936, 19/20: A murit (omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă) Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol (n. 1898)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band)

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american; preşedinte al SUA în perioada 20.I.1993 – 20.I.2001

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry – 50 de ani

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie pe 1954 şi Premiul Nobel pentru pace pe 1962; membru de onoare al Academiei Române (1965) (n. 1901) – 25 de ani

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910)

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939) – 5 ani

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938)

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932)

– 2018: A murit cântăreaţa maliană Khaira Arby, supranumită „privighetoarea din Timbuktu” (n. 1959) – 1 an

– 2018: A murit René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (n. 1918, în Italia) – 1 an

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2018, 06:00 / actualizat: 19 august 2018, 10:13

EVENIMENTE INTERNE

– Învăţământ, Cercetare

* Ambasada Statelor Unite în România, alături de American Councils for International Education, organizează, pentru liceenii cu vârste cuprinsă între 15-17 ani, Şcoala de Vară pentru Educaţie Civică, Participare Activă şi Leadership, denumită „Camp Kennedy”, ce va avea loc la Bucureşti în perioada 19-26 august. Liceenii participanţi vor avea parte de activităţi diverse, de tip team building, dezbateri, workshopuri şi sesiuni de informare sau vizite în instituţii publice de interes pentru tematica programului

– Cultură

* Prejmer, jud. Braşov: Concert susţinut de Cvartetul „Arcadia”, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Festivalului Musica Barcensis – ora 17:00, la Biserica evanghelică din localitate

* Vama Veche, jud.Constanţa: Cea de-a 9-a ediție a Festivalului Internațional de Arte Vizuale VSLO are loc anul acesta în perioada 19 – 26 august și va aduce, în premieră, lectori din Grecia, Cehia, SUA, Elveția, Norvegia și România. Evenimentul dedicat artelor vizuale, VSLO, propune cursuri și workshopuri gratuite de fotografie, film, pictură și teatru, cu importanți lectori care au acceptat provocarea organizatorilor de a participa la cel mai neconvențional eveniment de gen din lume

 – S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Acum 702 ani (1316) Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Cu 102 ani în urmă (1916) Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Acum 98 de ani (1920), în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Se împlinesc 60 de ani (1958) de când Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* În urmă cu 58 de ani (1960) Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au  revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Se împlinesc 55 de ani (1963) de la difuzarea în eter a primei emisiuni în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 44 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Au participat 5.000 de delegaţi din 133 de ţări

* Se împlinesc 35 de ani (1983) de la inaugurarea celui de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* Cu 27 de ani în urmă (1991), între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” (prima duminică după 15 august)

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg)

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902) – 190 de ani

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris) (Viorel Cosma, Muzicieni din România). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a naşterii 7/19.VIII.1881

– 1888: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985) – 130 de ani

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012)

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2017) – 90 de ani

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005) – 70 de ani

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1961: S-a născut Beatrice Rancea, regizor, coregraf, interpret, scenarist, dramaturg; director general al Operei Naționale Române din Iași

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892) – 35 de ani

– 1999: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 18 august 1999

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua mondială pentru asistenţă umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003 – 15 ani. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin ”daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”

– Ziua Naţională a statului Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14 d.H.: A murit Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818)

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722)

– 1780: S-a născut scriitorul francez Pierre-Jean De Béranger (m. 1857)

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895)

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971) – 135 de ani

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825)

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004) – 105 ani

– 1916: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004). NOTĂ: Alte surse (www.amresearch.blogspot.com/2006) dau ca an al naşterii 1913

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009)

– 1936, 19/20: A murit (omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă) Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol (n. 1898)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen, fiica scriitorului Arnolt Bronnen – 80 de ani

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american

– 1943: S-a născut Edwin (Reuben) Hawkins, cântăreţ american de gospel, pianist, compozitor și aranjor; considerat unul dintre fondatorii muzicii gospel moderne (m. 2018) – 75 de ani

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band)

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american; preşedinte al SUA în perioada 20.I.1993 – 20.I.2001

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1954 şi Premiul Nobel pentru Pace în anul 1962; membru de onoare al Academiei Române din 1965 (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910)

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

– 2017: A murit scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (n. 1938) – 1 an

– 2017: A murit Dick Gregory (nume real: Richard Claxton Gregory), actor afro-american de comedie, care s-a implicat activ, în anii ’60 ai secolului XX, în mişcarea pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite (n. 1932) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Acum 701 ani (1316) Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Cu 101 ani în urmă (1916) Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Acum 97 de ani (1920), în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Cu 59 de ani în urmă (1958) Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* În urmă cu 57 de ani (1960) Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au  revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 54 de ani (1963) era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 43 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Au participat 5.000 de delegaţi din 133 de ţări

* În urmă cu 34 de ani (1983) a avut loc inaugurarea celui de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* Cu 26 de ani în urmă (1991), între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg)

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 7/19.VIII.1881

– 1888, 19/31: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012)

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (n. 1858) – 95 de ani

– 1928: S-a născut inginerul electrotehnician şi profesorul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, prozator, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu – 70 de ani

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1961: S-a născut Beatrice Rancea, regizor, coregraf, interpret, scenarist, dramaturg; fost director al Operei Naționale Române din Iași; în prezent director interimar al Operei Naţionale Bucureşti

– 1977: A murit medicul şi profesorul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903) – 40 de ani

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 18 august 1999

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

– 2016: A murit Adrian Enescu, compozitor, orchestrator şi instrumentist; unul dintre primii promotori ai muzicii electronice din România (n. 1948) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” (sau „Ziua Mondială pentru Asistenţă Umanitară”) este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin ”daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”

– Ziua Naţională a Statului Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14 d.H.: A murit Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579) – 360 de ani

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623) – 355 de ani

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818)

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722)

– 1780: S-a născut scriitorul francez Pierre-Jean De Béranger (m. 1857)

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895)

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825)

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004)

– 1916: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004). NOTĂ: Alte surse (www.amresearch.blogspot.com/2006) dau ca an al naşterii 1913

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841) – 95 de ani

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009)

– 1936, 19/20: A murit (omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă) Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol (n. 1898)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band)

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american; preşedinte al SUA în perioada 20.I.1993 – 20.I.2001

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1954 şi Premiul Nobel pentru Pace în anul 1962; membru de onoare al Academiei Române din 1965 (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910)

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924) – 15 ani

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951) – 5 ani

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944) – 5 ani

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Jud. Bistriţa-Năsăud: Cea de-a V-a ediţie a Festivalului „Colibiţa Folk Fest” se va desfăşura pe malul Lacului Colibiţa, în Complexul Turistic Fisherman’S, pe scena evenimentului urmând să urce, în fiecare seară începând cu ora 20:00, nume sonore din folkul românesc, printre care Adrian Ivaniţchi, Vali Şerban, Florin Sasarman&Alexandru Filip, Dan Vană, Grupul Ecoul (Magda Puşcaş&Sorina Bloj şi Rareş Suciu), Mircea Vintilă. Evenimentul este organizat de Asociaţia Aripi Folktime cu sprijinul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud prin Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud şi al Primăriei Bistriţa-Bârgăului (19 – 20 aug.)

* Iaşi: Recital în cadrul celei de-a IV-a ediții a Turneului “Muzica în Palatele României” (3-21 aug.), eveniment organizat de Asociaţia Culturală “Pro Valores” – ora 18:00, la Palatul Cuza – Muzeul Unirii. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

– S-a întâmplat într-o zi de 19 august

* Se împlinesc 700 de ani (1316) de când Clujul a fost ridicat la statutul de oraş liber regal, de către Carol Robert de Anjou, dobândind, astfel, un statut urban în conformitate cu normele europene ale timpului. Prin obţinerea statutului de oraş, Clujul era subordonat doar regelui Ungariei, fiind sustras autorităţii voievodului Transilvaniei, comiţilor şi altor potentaţi locali. Actul regal a transformat Clujul într-o republică urbană autonomă (cu drept de autoadministrare) şi într-un centru economic foarte important al Transilvaniei, dar şi al Europei Centrale. Acordarea privilegiului din 1316, venită în urma cererii parohului Benedict şi a comitelui Stark, din Cluj, apare din dorinţa regalităţii de a-şi întări poziţia şi dominaţia în faţa nobililor din Transilvania

* Se împlinesc 100 de ani (1916), de când Bulgaria declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (19.VIII/1.IX)

* Acum 96 de ani (1920), în cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decora oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920)

* Cu 58 de ani în urmă (1958) Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul European de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

* În urmă cu 56 de ani (1960) Uniunea Sovietică lansa Sputnik 5, având la bord căţeii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase. Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au  revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

* Acum 53 de ani (1963) era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”. După aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

* Cu 42 de ani în urmă (1974), între 19 şi 30 august, s-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU. Au participat 5.000 de delegaţi din 133 de ţări

* În urmă cu 33 de ani (1983) a avut loc inaugurarea celui de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km. S-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

* Se împlinesc 25 de ani (1991), de când, între 19 şi 22 august, a avut loc un puci eşuat al forţelor conservatoare din URSS împotriva preşedintelui Mihail Gorbaciov, moment care a întărit poziţia forţelor reformatoare grupate în jurul lui Boris Elţîn

Aniversări – Comemorări 

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg)

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris) – 135 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 7/19.VIII.1881

– 1888, 19/31: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1831) – 125 de ani

– 1901: S-a născut inginerul electromecanic Ştefan Nădăşan; întemeietorul şcolii româneşti de încercarea materialelor; a contribuit la îmbunătăţirea fontelor şi a adus importante inovaţii în sudura metalelor; membru titular al Academiei Române din 1963, vicepreşedinte al acestui for (1963-1966) (m. 1967) – 115 ani

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012)

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI. – 19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, scriitor, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005) – 75 de ani

– 1946: S-a născut Ioan Adam, critic şi istoric literar, editor – 70 de ani

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1961: S-a născut Beatrice Rancea (fostă Bleonţ), regizor, coregraf, interpret, scenarist, dramaturg; fost director al Operei Naționale Române din Iași; în prezent director interimar al Operei Naţionale Bucureşti – 55 de ani

– 1977: A murit medicul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1999: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 18 august 1999

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 15 ani

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Mondială Umanitară” este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– „Ziua Mondială a Fotografiei”, iniţiată în anul 2009 de către fotograful australian Korske Ara. Această zi marchează inventarea de către Louis Jacques Mande Daguerre (1787—1851) şi Joseph Nicéphore Niépce (1765-1833) a procedeului de realizare fotografiei prin ”daghereotipie”. La 9 ianuarie 1839, invenţia a fost prezentată Academiei Franceze de Ştiinţe şi Louis Daguerre a obţinut brevetul. Câteva luni mai târziu, pe 19 august 1839, guvernul francez a cumpărat brevetul şi a anunţat invenţia ca fiind un cadou „gratuit pentru lume”

– Ziua Naţională a Statului Islamic Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14 d.H.: A murit Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719) – 370 de ani

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818)

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722)

– 1780: S-a născut scriitorul francez Pierre-Jean De Béranger (m. 1857)

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895)

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825)

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004)

– 1916: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004) – 100 de ani. NOTĂ: Alte surse (www.amresearch.blogspot.com/2006), dau ca an al naşterii 1913

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009)

– 1936, 19/20: A murit (omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă) Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol (n. 1898) – 80 de ani

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band)

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american; preşedinte al SUA în perioada 20.I.1993 – 20.I.2001 – 70 de ani

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1954 şi Premiul Nobel pentru Pace în anul 1962; membru de onoare al Academiei Române din 1965 (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910)

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit regizorul chilian de film Raoul Ruiz, stabilit, din 1974, în Franţa (n. 1941) – 5 ani

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 19 august

Publicat de Codrin RAITA, 19 august 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1800: S-a născut (la Aschaffenburg/Germania) Iacob Cihac, medic şi naturalist de origine cehă; stabilit la Iaşi (1825), a organizat serviciul medical al armatei din Moldova, creând două spitale militare la Iaşi şi la Galaţi; a înfiinţat, împreună cu dr. Mihai Zotta, „Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi” (1833); în anul 1834 a fondat primul muzeu de istorie naturală, la Iaşi; a publicat primul manual de „Istorie Naturală” în limba română (1837); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1888, la Aschaffenburg) – 215 ani

– 1828: S-a născut Ioan Raţiu, avocat şi om politic transilvănean, unul dintre întemeietorii Partidului Naţional Român, al cărui preşedinte a fost între anii 1892 şi 1902; militant pentru cauza românilor ardeleni, unul dintre liderii mişcării de emancipare naţională (s-a numărat printre iniţiatorii „Memorandumului” din 1892, adresat Curţii de la Viena în numele naţiunii române din Transilvania; întemniţat de autorităţile maghiare în urma procesului intentat „memorandiştilor”) (m. 1902)

– 1881: S-a născut George Enescu, compozitor, violonist, pianist, dirijor şi pedagog; membru de onoare (1916), membru titular (1932) şi membru titular onorific (1948) al Academiei Române (m. 1955, la Paris). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-1999) dă ca dată a naşterii 7/19.VIII.1881

– 1888, 19/31: S-a născut Emil Prager, inginer constructor; a folosit în premieră betonul armat în construcţiile din România; a paticipat la realizarea unor importante clădiri din Bucureşti: Muzeul de Artă, Ministerul Afacerilor Interne, Spitalul Elias ş.a, a Bibliotecii Universitare din Iaşi (m. 1985)

– 1891: A murit Theodor Aman, pictor şi grafician; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1831)

– 1901: S-a născut inginerul Ştefan Nădăşan; contribuţii în domeniul rezistenţei şi încercărilor de metale; membru titular al Academiei Române 1963, vicepreşedinte al acestui for în perioada 1963-1966 (m. 1967)

– 1915: S-a născut fiziciana Margareta Giurgea; cercetări fundamentale în fizica descărcărilor, spectroscopie, fizica cristalelor; a desfăşurat o intensă activitate didactică; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2012) – 100 de ani

– 1916, 19.VIII/1.IX: Bulgaria declară război României (în prima conflagraţie mondială). NOTĂ: La 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei

– 1920: În cadrul unei solemnităţi la Palatul Artelor, aflat atunci în Parcul Filaret (Parcul Libertăţii), Guvernul francez decorează oraşul Bucureşti cu cea mai înaltă distincţie militară – „Crucea de război”, prin mareşalul francez Joseph Joffre, eroul de la Marna (sosit în capitala României pe 18.VIII.1920) – 95 de ani

– 1922: A murit Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români „România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI. – 19.VIII.1922) (n. 1858)

– 1928: S-a născut inginerul Andrei Ţugulea; contribuţii originale privind introducerea parametrilor tranzitorii în circuitele electrice cu efect de câmp sau ecranarea electromagnetică; ministru adjunct şi secretar de stat în Ministerul Învăţământului în perioada 1990-1991; senator în Parlamentul României în legislatura 1992-1996; membru titular al Academiei Române din 1999

– 1935: S-a născut Dumitru Radu Popescu, scriitor, dramaturg, scenarist şi publicist; membru titular al Academiei Române din 2006 – 80 de ani

– 1941: S-a născut inginerul chimist Mircea Desideriu Banciu; cercetări de sinteză organică şi mecanisme de creaţie; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2005)

– 1946: S-a născut Ioan Adam, editor, critic şi istoric literar

– 1947: S-a născut graficianul Aurel Bulacu

– 1948: S-a născut Radu Anton Roman, scriitor şi realizator de emisiuni tv. (m. 2005)

– 1949: S-a născut pictorul Ştefan Pelmuş

– 1958: Iolanda Balaş a cucerit pentru România primul titlu european la atletism, la săritura în înălţime, la Campionatul european de la Stockholm (Suedia, 19-22 aug.)

– 1961: S-a născut Beatrice Rancea, regizoare de teatru, TV şi cinema, coregrafă, interpretă, scenaristă şi dramaturg; din anul 2011 este director al Operei Naționale Române din Iași

– 1974, 19-30: S-a desfăşurat, la Bucureşti, în prezenţa secretarului general al Naţiunilor Unite, Kurt Waldheim, Conferinţa Mondială a Populaţiei, organizată de ONU; au participat 5.000 de delegaţi din 133 de ţări

– 1977: A murit medicul Aurel Moga; cercetări în domeniul bolilor cardiovasculare şi reumatismului; cercetări epidemiologice privind bolile netransmisibile; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1903)

– 1983: A murit matematicianul Octav Onicescu; de numele său se leagă organizarea Şcolii de Statistică, Actuariat şi Calcul din Bucureşti, pe care a condus-o între anii 1930 şi 1948; a fost, împreună cu Gheorghe Mihoc, creator al şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, în 1925 ţinând primul curs din România de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1892)

– 1983: Inaugurarea celui de-al treilea tronson (Eroilor-Industriilor) al primei magistrale a metroului bucureştean, în lungime de 7,8 km; s-au încheiat, astfel, lucrările la prima magistrală, în lungime totală de 27 km

– 1999: A murit Mircea Sântimbreanu, scriitor şi editor de literatură pentru copii şi tineret (n. 1926). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 18 august 1999

– 2001: A murit lingvistul Emanuel Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 2004: A murit Doina Stănescu, ziaristă sportivă, fostă jucătoare de tenis de câmp şi campioană naţională (n. 1958)

– 2014: A murit omul de afaceri Dinu Patriciu; deputat între anii 1990 – 2003 din partea PNL (n. 1950) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială Umanitară” este o zi dedicată recunoaşterii activităţii depuse de personalul umanitar şi a acelora care şi-au pierdut viaţa muncind pentru cauze umanitare. Această zi, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 şi marcată pentru prima oară în august 2009, aminteşte de ziua în care reprezentantul special al ONU în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi 21 de colegi ai săi au fost ucişi în atentatul de la sediul ONU din Bagdad, în anul 2003. NOTĂ: Brazilianul Sergio Vieira de Mello (1948–2003) şi-a dedicat întreaga viaţă activităţii umanitare, în cadrul diverselor misiuni ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, deservind unele dintre cele mai dificile situaţii umanitare din lume

– Ziua Naţională a Statului Islamic Afganistan; aniversarea proclamării republicii – 1919

– 14: A murit Caesar Octavianus Augustus (nume la naştere: Gaius Octavius), primul împărat din istoria Romei antice (anii de domnie: 27 î.H.- 14 d.H). A fost unul din cele mai mari genii administrative din istorie; uriaşa muncă de reorganizare pe care a făcut-o în fiecare domeniu al vieţii romane şi pe tot cuprinsul imperiului a transformat decadenta republică într-un regim monarhic ce avea să dureze multe secole de atunci încolo şi a creat o pace romană durabilă, bazată pe comunicaţii eficiente şi un comerţ înfloritor (n. 63 î.H.)

– 1646: S-a născut John Flamsteed, primul astronom regal al Angliei; a organizat Observatorul astronomic de la Greenwich (fondat în 1675); a realizat aici primele observaţii astronomice reale folosite de Newton în elaborarea teoriei gravitaţionale; a întocmit un catalog al stelelor (m. 1719)

– 1657: A murit pictorul flamand Frans Snyders (sau Snijders) (n. 1579)

– 1662: A murit Blaise Pascal, matematician, fizician, scriitor şi filosof francez (n. 1623)

– 1745: S-a născut Johann Gottlieb Gahn, mineralog și chimist suedez; a descoperit manganul (m. 1818) – 270 de ani

– 1765: A murit Axel Frederik Cronstedt, chimist suedez, descoperitorul nichelului (n. 1722) – 250 de ani

– 1780: S-a născut scriitorul francez Pierre-Jean De Béranger (m. 1857) – 235 de ani

– 1819, 19/25: A murit James Watt, inginer şi inventator scoţian; a perfecţionat maşina cu aburi (n. 1736)

– 1830: S-a născut chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (m. 1895) – 185 de ani

– 1883: S-a născut renumita creatoare franceză de modă Gabrielle (Coco) Chanel (m. 1971)

– 1905: A murit pictorul francez William-Adolphe Bouguereau (n. 1825) – 110 ani

– 1913: S-a născut inginerul german de origine britanică John H. Argyris; considerat întemeietor al metodei elementelor finite, aplicată iniţial în domeniul elasticităţii şi al structurilor, extinsă astăzi în variate domenii ale ştiinţei şi tehnicii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (m. 2004)

– 1922: A murit Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, critic şi teoretician spaniol; fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (n. 1841)

– 1929: A murit Serghei Diaghilev, renumit coregraf şi regizor rus (n. 1872)

– 1930: S-a născut Frank McCourt, scriitor american, laureat al premiului Pulitzer în anul 1997 (m. 2009) – 85 de ani

– 1936: A murit (omorât de franchişti, la începutul războiului civil, pentru activitatea sa antifascistă) Federico Garcia Lorca, poet şi dramaturg spaniol (n. 1898)

– 1938: S-a născut scriitoarea germană Barbara Bronnen

– 1940: S-a născut Johnny Nash, cântăreţ, chitarist, compozitor şi actor american – 75 de ani

– 1945: S-a născut Ian Gillan, vocalist şi compozitor britanic (Deep Purple, Ian Gillan Band) – 70 de ani

– 1946: S-a născut Bill Clinton (William Jefferson „Bill” Clinton), om politic democrat american; preşedinte al SUA în perioada 20.I.1993 – 20.I.2001

– 1960: Uniunea Sovietică lansează Sputnik 5, având la bord câinii Belka și Strelka, un iepure, 40 șoareci, 2 șobolani, muşte și numeroase plante. Capsula spațială s-a întors pe pământ a doua zi, toate animalele fiind recuperate vii și sănătoase – 55 de ani. NOTĂ: Sputnik 5, a fost o misiune spaţială sovietică, parte a programului spaţial Sputnik, fără echipaj uman. Experimentul cu câinii Belka şi Strelka a făcut parte dintr-un ciclu îndelungat de cercetări, care aveau drept scop verificarea sistemelor de asigurare a vieţii în condiţii de imponderabilitate şi de cercetare a stării organismului viu în cosmos. Pe 20 august 1960, după un zbor de 24 de ore, Belka şi Strelka, precum şi ceilalţi pasageri din specia rozătoarelor au revenit în atmosferă într-o stare perfectă. Cele două căţeluşe au participat chiar şi la o conferinţă de presă, organizată imediat după aterizare în sediul agenţiei sovietice de presă TASS. În prezent, figurile celor doi câini pot fi văzute în cadrul Muzeului Cosmonauticii din Moscova

– 1963: Era difuzată în eter prima emisiune în limba română a postului de radio „Deutsche Welle”; după aproape o jumătate de secol, la 1 ianuarie 2012, programul radio şi-a încetat activitatea

– 1969: S-a născut actorul american de origine canadiană Matthew Perry

– 1994: A murit chimistul american Linus Pauling; lucrări asupra naturii legăturilor chimice şi a structurii moleculelor, în special a macromoleculelor organice şi a cristalelor; intensă activitate de mobilizare a opiniei publice împotriva experienţelor nucleare; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1954 şi Premiul Nobel pentru Pace în anul 1962; membru de onoare al Academiei Române din 1965 (n. 1901)

– 1995: A murit Pierre Schaeffer, inginer şi muzician francez; creator al muzicii concrete („Studii de zgomote”); pionier şi veteran al radioului; fondator (1958) al „Grupului de cercetări muzicale de la Paris” (alături de Pierre Henry) (n. 1910) – 20 de ani

– 2002: A murit sculptorul abstract spaniol Eduardo Chillida (n. 1924)

– 2011: A murit Raúl (Ernesto) Ruiz, cineast francez de origine chiliană (n. 1941)

– 2012: A murit Catherine Lépront, romancieră, nuvelistă, dramaturgă şi eseistă franceză (n. 1951)

– 2012: A murit Tony Scott (numele real: Anthony David Scott), regizor de film, producător, actor şi scenarist britanic (n. 1944)

– 2014: A murit poetul şi jurnalistul palestinian Samih Al-Qasim, figură emblematică a „poeziei rezistenţei” (n. 1939) – 1 an

Sursa: RADOR