Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 16 septembrie 2024, 13:46

S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 587 de ani (1437) nobilii maghiari, clerul catolic, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”, deși părțile semnatare au fost patru), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* În urmă cu 189 de ani (1835) leul a fost instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau „leu”. Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Cu 176 de ani în urmă (1848) a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Acum 156 de ani (1868), la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* În urmă cu 108 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Acum 54 de ani (1970), între 16 – 27 septembrie, a avut loc un conflict purtat în Regatul Hașemit al Iordaniei, între Forțele Armate Iordaniene (JAF), sub conducerea regelui Hussein și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), sub conducerea lui Yasser Arafat. Organizația de Eliberare a Palestinei a declanșat o insurecție pentru a cuceri puterea în Iordania, insurecție eșuată, suprimată sângeros de regele Hussein, cu peste 3.000 de morți, în urma căreia OEP s-a repliat în Liban. Evenimentele au căpătat numele de Septembrie Negru, devenit și numele uneia dintre organizațiile teroriste din cadrul OEP. Anumite aspecte ale conflictului au continuat până în data de 17 iulie 1971. Teroriștii din Septembrie Negru au atacat și ucis 11 sportivi israelieni la Olimpiada de la München (1972)

* Cu 48 de ani în urmă (1976) îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: „Orizont”, „Prometeu”, „Fortuna”, „Atlas”, „Jupiter” şi „Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. În luna noiembrie a anului 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare „Gloria”, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța, fiind pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție în România. Platforma „Gloria” a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. A fost marcat, astfel, sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. OMV Petrom operează în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului

* Acum 42 de ani (1982) avea loc masacrul din Sabra și Shatila (sau Chatila) din Libanul de Vest, care a avut loc între 16 și 18 septembrie, asupra palestinienilor din cartierul Sabra și din tabăra de refugiați palestinieni Shatila situată în Beirutul de Vest de către milițiile falangiste creștine (sau Partidul Kataeb) în timpul războiului civil libanez și al intervenției israeliene în Liban. Conform estimărilor, masacrul a provocat între 460 și 3.500 de victime. Milițiile creștine falangiste au lansat operațiunile lor în zonele ocupate ale armatei israeliene, pentru a-i înfrunta la Sabra și Shatila pe luptătorii palestinieni din Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Au comis masacrul populației civile timp de aproximativ 38 de ore. Masacrul este justificat de o răzbunare pentru asasinarea liderului lor, președintele libanez Bashir Gemayel, cu câteva zile mai devreme (vezi Aniversări-Comemorări din data de 14 septembrie)

* Acum 28 de ani (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, de către prim-miniștrii celor două țări, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844)

– 1907: S-a născut Aurel Doicescu, arhitect specializat în arhitectura industrială (m. 1972)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular  al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010)

– 1921: S-a născut dirijorul și compozitorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare (m. 2019)

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul universitar Gheorghe Schwartz

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908)

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; unul dintre cei mai valoroși autori dramatici români de după 1948; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); ales de mai multe ori în conducerea Uniunii Scriitorilor, în ultimii ani ai vieții a fost vicepreședinte al secției române a PEN-Club; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917)

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ, se organizează în luna noiembrie un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933)

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927)

– 2000: A murit Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925)

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

– 2019: A murit Florin – Silviu Ursulescu (FSU), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (n. 1945) – 5 ani

– 2020: A murit Alexandru Mereuţă, actor al Teatrului de Stat din Constanţa (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (16 – 19 sep.)

– Budapesta: Reuniunea informală a miniștrilor cercetării din cadrul UE (16 – 17 sep.)

-Astana: Cancelarul Germaniei Olaf Scholz va efectua o vizită oficială în Kazahstan (16 – 17 sep.)

-Stockholm, Suedia: Reuniunea comună a guvernelor suedez și finlandez

-Berlin: Ministrul german al economiei, Robert Habeck, participă la o conferință privind transformarea regională și vorbește cu participanții

– Republica Moldova: Peste 1.000 de participanţi sunt aşteptaţi în acest an la cel mai important eveniment în domeniul afacerilor, ‘Moldova Business Week 2024’. Evenimentul se va desfăşura în perioada 16 – 20 septembrie în mai multe regiuni ale ţării. Motto-ul actualei ediţii este ‘Republica Moldova – următoarea ta destinaţie pentru investiţii’. Timp de cinci zile, în patru regiuni ale ţării, Chişinău, Bălţi, Edineţ şi Ungheni, în cadrul ‘Moldova Business Week 2024’, participanţii vor discuta despre climatul investiţional din Republica Moldova, atragerea fondurilor şi dezvoltarea de parteneriate durabile. De asemenea, vor fi abordate şi noile profiluri de investiţii, precum şi oportunităţile de colaborare care se deschid pentru Republica Moldova odată cu începerea negocierilor de aderarea la Uniunea Europeană. ‘Moldova Business Week’ este un eveniment organizat anual de Agenţia de Investiţii din Republica Moldova în colaborare cu partenerii de dezvoltare şi instituţiile publice centrale

-Teheran, Iran: Prima conferință de presă a președintelui iranian Masoud Pezeshkian

– Buenos Aires, Argentina: Președintele argentinian Javier Milei  prezintă bugetul anului 2025 în Congres

– Hong Kong: Curtea poate pronunța prima condamnare în temeiul legii de securitate

– Viena: Deschiderea conferinței generale anuale a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) (16 – 20 sep.)

– Paris: World Space Business Week organizată de Novaspace (16 – 20 sep.)

– Berlin:Guvernul german a anunţat de curând că de la 16 septembrie introduce temporar controale la toate frontierele terestre, cu obiectivul de ‘a reduce imigraţia clandestină şi a spori securitatea internă’. Începând din 16 septembrie, vor fi introduse pentru o perioadă de 6 luni controale la frontierele cu Franţa, Luxemburg, Olanda, Belgia şi Danemarca, a detaliat un comunicat al Ministerului de Interne.  Controalele li se vor adăuga celor deja în vigoare la graniţele cu Polonia, Cehia, Austria şi Elveţia. Politica de azil şi imigraţie a revenit în centrul dezbaterilor în Germania odată cu ascensiunea puternică a partidului Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă), care a obţinut rezultate record în alegerile din landurile estice Turingia, unde s-a plasat pe primul loc, şi Saxonia pe 1 septembrie. Peste două săptămâni vor avea loc alegeri şi în Brandenburg, unde Partidul Social Democrat (SPD) al cancelarului Olaf Scholz şi ministrului de interne Nancy Faeser încearcă să păstreze controlul guvernării.

– Londra: Fostul star de la BBC, Huw Edwards, apare în instanță după ce a pledat vinovat pentru posesie de pornografie infantilă

– Washington, DC: Audiere la o instanță federală din SUA cu privire la recursul formulat de Tiktok împotriva unei legi privind vânzarea sa forțată în Statele Unite

– Talcahuano, Chile: Închiderea furnalului oțelăriei Huachipato, punând capăt producției de oțel

– Ciudad de Mexico: Ultimul eveniment public, de rămas-bun, al președintelui Lopez Obrador în timpul ceremoniei de proclamare a independenței

Aniversări – Comemorări

– 16 – 22.IX: „Săptămâna Europeană a Mobilităţii” este o iniţiativă a Comisiei Europene, prin care, în fiecare an, între 16 şi 22 septembrie, se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană și promovarea dezvoltării unui transport urban durabil. Tema de anul acesta este „Să folosim spațiul public împreună”. Bazându-se pe succesul „Zilei internaţionale fără maşini”, iniţiată în Franţa, în 1998, şi marcată anual la 22 septembrie, „Săptămâna europeană a mobilităţii” a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene. Comisarul european pentru Mediu din acea perioadă, Margot Wallström, a precizat că scopul dedicării unei săptămâni acestui eveniment este de a contribui la conştientizarea nevoii de a schimba tiparele noastre privind mobilitatea şi de a combate efectele schimbărilor climatice

– 16 – 22.IX: „Zilele de Siguranță ROADPOL” (ROADPOL Safety Days, anterior cunoscute ca Project EDWARD – „Ziua europeană fără accidente rutiere mortale”), inițiativă lansată de Rețeaua Europeană a Poliției Rutiere – ROADPOL (TISPOL până în 2020) și sprijinită de Comisia Europeană. Acestea au loc întotdeauna în același timp cu „Săptămâna europeană a mobilității” a Comisiei Europene, între 16 și 22 septembrie, cu scopul de a atrage atenția asupra siguranței rutiere în Europa și nu numai și de a reduce numărul de decese din trafic. În fiecare an, ROADPOL încearcă să implice comunitățile de pe tot continentul pentru a dovedi că, dacă printr-un comportament responsabil rutier, decesele ar putea fi reduse la zero chiar și pentru o singură zi, nu există niciun obstacol în a realiza aceasta în fiecare zi

– „Ziua Internațională a Cardiologiei Intervenționale”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluția A/RES/76/302 din 6 sept. 2022. La 16 septembrie 1977 a avut loc prima angioplastie coronariană, realizată de dr. Andreas Grüntzig, radiolog și cardiolog german. Cardiologia intervențională permite diagnosticul și tratamentul minim invaziv al mai multor afecțiuni ale inimii și vaselor mari de sânge. Aflată la granița dintre cardiologie și chirurgia cardiovasculară, această specializare permite efectuarea unor intervenții foarte complexe și delicate, fără incizii de mari dimensiuni, doar prin abord endovascular percutanat, asigurând astfel o recuperare mai rapidă a pacientului și scăderea riscului de complicații sau sângerare. NOTĂ: La 29 septembrie se marchează „Ziua mondială a inimii”, eveniment organizat la nivel internaţional de World Heart Federation, prin care se doreşte creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi înțelegerea importanței adoptării unui stil de viaţă sănătos

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1812: S-a născut Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (m. 1880)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927)

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917)

– 1886: S-a născut Jean (Hans) Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză; considerată cea mai influentă profesoară după Socrate (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964)

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956)

– 1893: S-a născut Albert Szent-Györgyi, medic biochimist maghiar, unul dintre primii pionieri ai cercetării vitaminelor; Premiul Nobel în 1937 în fiziologie sau medicină pentru „descoperirile sale legate de procesele de ardere biologică, cu referire specială la vitamina C și cataliza acidului fumaric” (m. 1986)

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975) – 125 de ani

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul „Camerei Ascunse” („Candid Camera”) (m. 1999) – 110 ani

– 1921: S-a născut cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (m. 2017)

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016)

– 1924: S-a născut Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (m. 2014) – 100 de ani

– 1925: S-a născut B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru medicină în 1902 (n. 1857)

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1946: S-a născut cântăreţul, compozitorul și producătorul spaniol de muzică Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (m. 2019)

– 1952: S-a născut actorul, scenaristul de film și boxerul american Mickey Rourke (nume real: Philip Andre Rourke, Jr.)

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american

– 1963: S-a născut actriţa americană Romy Walthall (m. 2021)

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928)

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930)

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920)

– 2016: A murit dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (n. 1928)

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 18 septembrie 2023, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 586 de ani (1437) nobilii maghiari, clerul catolic, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”, deși părțile semnatare au fost patru), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* În urmă cu 188 de ani (1835) leul a fost instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau „leu”. Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Sunt marcați 175 de ani (1848) de când a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Se împlinesc 155 de ani (1868) de când, la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* În urmă cu 107 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Acum 53 de ani (1970), între 16 – 27 septembrie, a avut loc un conflict purtat în Regatul Hașemit al Iordaniei, între Forțele Armate Iordaniene (JAF), sub conducerea regelui Hussein și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), sub conducerea lui Yasser Arafat. Organizația de Eliberare a Palestinei a declanșat o insurecție pentru a cuceri puterea în Iordania, insurecție eșuată, suprimată sângeros de regele Hussein, cu peste 3.000 de morți, în urma căreia OEP s-a repliat în Liban. Evenimentele au căpătat numele de Septembrie Negru, devenit și numele uneia dintre organizațiile teroriste din cadrul OEP. Anumite aspecte ale conflictului au continuat până în data de 17 iulie 1971. Teroriștii din Septembrie Negru au atacat și ucis 11 sportivi israelieni la Olimpiada de la München (1972)

* Cu 47 de ani în urmă (1976) îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: „Orizont”, „Prometeu”, „Fortuna”, „Atlas”, „Jupiter” şi „Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. În luna noiembrie a anului 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare „Gloria”, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța, fiind pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție în România. Platforma „Gloria” a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. A fost marcat, astfel, sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. OMV Petrom operează în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului

* Acum 41 de ani (1982) avea loc masacrul din Sabra și Shatila (sau Chatila) din Libanul de Vest, care a avut loc între 16 și 18 septembrie, asupra palestinienilor din cartierul Sabra și din tabăra de refugiați palestinieni Shatila situată în Beirutul de Vest de către milițiile falangiste creștine (sau Partidul Kataeb) în timpul războiului civil libanez și al intervenției israeliene în Liban. Conform estimărilor, masacrul a provocat între 460 și 3.500 de victime. Milițiile creștine falangiste au lansat operațiunile lor în zonele ocupate ale armatei israeliene, pentru a-i înfrunta la Sabra și Shatila pe luptătorii palestinieni din Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Au comis masacrul populației civile timp de aproximativ 38 de ore. Masacrul este justificat de o răzbunare pentru asasinarea liderului lor, președintele libanez Bashir Gemayel, cu câteva zile mai devreme (vezi Aniversări-Comemorări din data de 14 septembrie)

* Acum 27 de ani (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, de către prim-miniștrii celor două țări, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 16 – 17.IX: Sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5784); a început la asfinţitul soarelui vineri 15 septembrie, şi se încheie duminică 17 septembrie, la căderea nopţii

– Se marchează, în România, „Zilele Europene ale Patrimoniului”, ediția XXX. Organizată din 1991, sub auspiciile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene, manifestarea are loc, de obicei, în a treia sâmbătă din septembrie, fiecare ţară având însă latitudinea să fixeze data într-un weekend din luna septembrie şi tema, sub un slogan permanent: ”Europa, un patrimoniu comun”. În anul 2023, Consiliul Europei a ales tema „Living heritage”, adică „Patrimoniul viu”. Patrimoniul cultural comun al Europei este dinamic și se îmbogățește nu doar prin redescoperirea rădăcinilor comune ale popoarelor și națiunilor europene cât și prin continua evoluție a inițiativelor și programelor. În ţara noastră, Ministerul Culturii asigură, împreună cu forurile judeţene, organizarea şi coordonează evenimentele ce au loc cu acest prilej, tema de anul acesta fiind „Patrimoniul cultural și comunitatea locală”

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844)

– 1907: S-a născut Aurel Doicescu, arhitect specializat în arhitectura industrială (m. 1972)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular  al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010)

– 1921: S-a născut dirijorul și compozitorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare (m. 2019) – 80 de ani

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul universitar Gheorghe Schwartz

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908) – 40 de ani

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; unul dintre cei mai valoroși autori dramatici români de după 1948; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); ales de mai multe ori în conducerea Uniunii Scriitorilor, în ultimii ani ai vieții a fost vicepreședinte al secției române a PEN-Club; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917) – 40 de ani

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ, se organizează în luna noiembrie un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933) – 30 de ani

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927)

– 2000: A murit Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925) – 15 ani

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943) – 15 ani

– 2019: A murit Florin – Silviu Ursulescu (FSU), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (n. 1945)

– 2020: A murit Alexandru Mereuţă, actor al Teatrului de Stat din Constanţa (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington D.C./Beijing: Prim-ministrul Nepalului Pushpa Kamal Dahal va pleca într-o vizită oficială de zece zile în SUA și China (16 – 25 sep.)

– München: A 188-a ediție a Festivalului Oktoberfest (16 sep. – 3 oct.)

– Paris: Manifestări de marcare a Zilelor Europene ale Patrimoniului (16 – 17 sep.)

– Eugene, SUA: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Eugene (16 – 17 sep.)

– Franța: Rugby – Cupa Mondială, etapa 1

• Bordeaux: Grupa D Samoa – Chile
• Nisa: Grupa C Țara Galilor – Portugalia
• Nantes: Grupa B Irlanda – Tonga

Aniversări – Comemorări

– 16 – 22.IX: „Săptămâna Europeană a Mobilităţii” este o iniţiativă a Comisiei Europene, prin care, în fiecare an, între 16 şi 22 septembrie, se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană și promovarea dezvoltării unui transport urban durabil. Tema de anul acesta este „Salvați energie”. Bazându-se pe succesul „Zilei internaţionale fără maşini”, iniţiată în Franţa, în 1998, şi marcată anual la 22 septembrie, „Săptămâna europeană a mobilităţii” a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene. Comisarul european pentru Mediu din acea perioadă, Margot Wallström, a precizat că scopul dedicării unei săptămâni acestui eveniment este de a contribui la conştientizarea nevoii de a schimba tiparele noastre privind mobilitatea şi de a combate efectele schimbărilor climatice

– 16 – 22.IX: „Zilele de Siguranță ROADPOL” (ROADPOL Safety Days, anterior cunoscute ca Project EDWARD – „Ziua europeană fără accidente rutiere mortale”), inițiativă lansată de Rețeaua Europeană a Poliției Rutiere – ROADPOL (TISPOL până în 2020) și sprijinită de Comisia Europeană. Acestea au loc întotdeauna în același timp cu „Săptămâna europeană a mobilității” a Comisiei Europene, între 16 și 22 septembrie, cu scopul de a atrage atenția asupra siguranței rutiere în Europa și nu numai și de a reduce numărul de decese din trafic. În fiecare an, ROADPOL încearcă să implice comunitățile de pe tot continentul pentru a dovedi că, dacă printr-un comportament responsabil rutier, decesele ar putea fi reduse la zero chiar și pentru o singură zi, nu există niciun obstacol în a realiza aceasta în fiecare zi. Anul acesta această zi, „Ziua europeană fără accidente rutiere mortale”, a fost stabilită pentru 20 septembrie

– „Ziua Internațională a Cardiologiei Intervenționale”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluția A/RES/76/302 din 6 septembrie 2022. La 16 septembrie 1977 a avut loc prima angioplastie coronariană, realizată de dr. Andreas Grüntzig, radiolog și cardiolog german. Cardiologia intervențională permite diagnosticul și tratamentul minim invaziv al mai multor afecțiuni ale inimii și vaselor mari de sânge. Aflată la granița dintre cardiologie și chirurgia cardiovasculară, această specializare permite efectuarea unor intervenții foarte complexe și delicate, fără incizii de mari dimensiuni, doar prin abord endovascular percutanat, asigurând astfel o recuperare mai rapidă a pacientului și scăderea riscului de complicații sau sângerare. NOTĂ: La 29 septembrie se marchează „Ziua mondială a inimii”, eveniment organizat la nivel internaţional de World Heart Federation, prin care se doreşte creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi înțelegerea importanței adoptării unui stil de viaţă sănătos

– „Ziua Mondială a Curăţeniei”, lansată în 1993 ( – 30 de ani) de Organizaţia Naţiunilor Unite în parteneriat cu organizaţia „Clean Up the World”, are loc în a treia sâmbătă a lunii septembrie; acţiunile organizate în această zi sunt menite să conştientizeze cetăţenii că păstrarea curăţeniei în locurile unde trăiesc şi muncesc, ca şi în locurile publice, contribuie la menţinerea unui mediu curat şi, implicit, la protejarea sănătăţii, că protejarea mediului trebuie să devină un stil de viață, o deprindere. Acțiunile sunt organizate și de „Let’s Do It World” (LDIW)

– „Ziua Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice”, este marcată, din 2015, în a treia sâmbătă a lunii septembrie

– „Ziua Internaţională a Ecologizării Plajelor” este cel mai mare eveniment de voluntariat, în numele mediului marin, ce are loc în fiecare an în a treia sâmbătă din septembrie, care inspiră oamenii să ajute la curăţarea gunoaielor şi resturilor de pe plaje şi zonele subacvatice adiacente, să identifice sursele de poluare şi să schimbe atitudinea celor neatenţi cu mediul marin

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1812: S-a născut Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (m. 1880)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927) – 170 de ani

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917) – 140 de ani

– 1886: S-a născut Jean (Hans) Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză; considerată cea mai influentă profesoară după Socrate (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964) – 135 de ani

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956) – 130 de ani

– 1893: S-a născut Albert Szent-Györgyi, medic biochimist maghiar, unul dintre primii pionieri ai cercetării vitaminelor; Premiul Nobel în 1937 în fiziologie sau medicină pentru „descoperirile sale legate de procesele de ardere biologică, cu referire specială la vitamina C și cataliza acidului fumaric” (m. 1986) – 130 de ani

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul „Camerei Ascunse” („Candid Camera”) (m. 1999)

– 1921: S-a născut cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (m. 2017)

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016)

– 1924: S-a născut Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (m. 2014)

– 1925: S-a născut B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1902 (n. 1857)

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016) – 80 de ani

– 1946: S-a născut cântăreţul, compozitorul și producătorul spaniol de muzică Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (m. 2019)

– 1952: S-a născut actorul, scenaristul de film și boxerul american Mickey Rourke (nume real: Philip Andre Rourke, Jr.)

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american – 60 de ani

– 1963: S-a născut actriţa americană Romy Walthall (m. 2021) – 60 de ani

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928)

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930)

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920)

– 2016: A murit dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (n. 1928)

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935)

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2022, 05:00 / actualizat: 16 septembrie 2022, 14:21

S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Se împlinesc 585 de ani (1437) de când nobilii maghiari, clerul catolic, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”, deși părțile semnatare au fost patru), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* În urmă cu 187 de ani (1835) leul a fost instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau „leu”. Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Cu 174 de ani în urmă (1848) a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Acum 154 de ani (1868), la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* În urmă cu 106 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Acum 52 de ani (1970), între 16 – 27 septembrie, a avut loc un conflict purtat în Regatul Hașemit al Iordaniei, între Forțele Armate Iordaniene (JAF), sub conducerea regelui Hussein și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), sub conducerea lui Yasser Arafat. Organizația de Eliberare a Palestinei a declanșat o insurecție pentru a cuceri puterea în Iordania, insurecție eșuată, suprimată sângeros de regele Hussein, cu peste 3.000 de morți, în urma căreia OEP s-a repliat în Liban. Evenimentele au căpătat numele de Septembrie Negru, devenit și numele uneia dintre organizațiile teroriste din cadrul OEP. Anumite aspecte ale conflictului au continuat până în data de 17 iulie 1971. Teroriștii din Septembrie Negru au atacat și ucis 11 sportivi israelieni la Olimpiada de la München (1972)

* Cu 46 de ani în urmă (1976) îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: „Orizont”, „Prometeu”, „Fortuna”, „Atlas”, „Jupiter” şi „Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. În luna noiembrie a anului 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare „Gloria”, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța, fiind pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție în România. Platforma „Gloria” a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. A fost marcat, astfel, sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. OMV Petrom operează în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului

* Se împlinesc 40 de ani (1982) de la masacrul din Sabra și Shatila (sau Chatila) din Libanul de Vest, care a avut loc între 16 și 18 septembrie, asupra palestinienilor din cartierul Sabra și din tabăra de refugiați palestinieni Shatila situată în Beirutul de Vest de către milițiile falangiste creștine (sau Partidul Kataeb) în timpul războiului civil libanez și al intervenției israeliene în Liban. Conform estimărilor, masacrul a provocat între 460 și 3.500 de victime. Milițiile creștine falangiste au lansat operațiunile lor în zonele ocupate ale armatei israeliene, pentru a-i înfrunta la Sabra și Shatila pe luptătorii palestinieni din Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Au comis masacrul populației civile timp de aproximativ 38 de ore. Masacrul este justificat de o răzbunare pentru asasinarea liderului lor, președintele libanez Bashir Gemayel, cu câteva zile mai devreme (vezi Aniversări-Comemorări din data de 14 septembrie)

* Acum 26 de ani (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, de către prim-miniștrii celor două țări, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933) – 170 de ani

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844) – 120 de ani

– 1907: S-a născut Aurel Doicescu, arhitect specializat în arhitectura industrială (m. 1972) – 115 ani

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular  al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010) – 105 ani

– 1921: S-a născut dirijorul și compozitorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare (m. 2019)

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul universitar Gheorghe Schwartz

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008) – 65 de ani

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908)

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917)

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ, se organizează în luna noiembrie un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933)

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927) – 25 de ani

– 2000: A murit Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925)

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

– 2019: A murit Florin – Silviu Ursulescu (FSU), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (n. 1945)

– 2020: A murit Alexandru Mereuţă, actor al Teatrului de Stat din Constanţa (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Palermo, Italia: Reluarea procesului lui Matteo Salvini pentru blocarea migranților pe mare în 2019

-Tallinn, Estonia: Reuniunea Comitetului Militar NATO cu șefii de stat major al Alianței (16 – 18 sep.)

-Bruxelles: Săptămâna europeană a mobilității (16 – 22 sep.)

– Spania: Festivalul Internațional de Film de la San Sebastian (16 – 24 sep.)

– Londra: Salonul de Ambarcațiuni de la Londra 2022 (16 – 25 sep.)

– Ciudad de Mexico: Paradă militară pentru a sărbători cea de-a 212-a aniversare a independenței

– Londra: Săptămâna modei (16 – 20 sep.)

– Chicago, SUA: Golf: LIV Golf Invitational Chicago (16 – 18 sep.)

Aniversări – Comemorări

– 16-22.IX: „Săptămâna Europeană a Mobilității”, ediția a 21-a, campania emblematică a Comisiei Europene care promovează transportul urban nepoluant și sustenabil; tema de anul acesta este: „Conexiuni mai bune”. NOTĂ: Prin tradiție, Zilele Securității ROADPOL vor avea loc între 16 și 22 septembrie, coincizând cu Săptămâna Europeană a Mobilității – inițiativa anuală a Comisiei Europene pentru Mobilitate Urbană Durabilă. Ziua țintă Zero în acest an va fi 21 septembrie

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987 – 35 de ani), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525) – 560 de ani

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1812: S-a născut Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (m. 1880) – 210 ani

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927)

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917)

– 1886: S-a născut Jean (Hans) Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză; considerată cea mai influentă profesoară după Socrate (m. 1979) – 135 de ani

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964)

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956)

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul „Camerei Ascunse” („Candid Camera”) (m. 1999)

– 1921: S-a născut cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (m. 2017)

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (m. 2014)

– 1925: S-a născut B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011) – 95 de ani

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1902 (n. 1857) – 90 de ani

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1946: S-a născut cântăreţul, compozitorul și producătorul spaniol de muzică Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (m. 2019)

– 1952: S-a născut actorul, scenaristul de film și boxerul american Mickey Rourke (nume real: Philip Andre Rourke, Jr.) – 70 de ani

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american

– 1963: S-a născut actriţa americană Romy Walthall (m. 2021)

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923) – 45 de ani

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911) – 20 de ani

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928) – 10 ani

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930)

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920)

– 2016: A murit dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (n. 1928)

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935)

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2021, 05:00 / actualizat: 16 septembrie 2021, 8:32

S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 584 de ani (1437) nobilii maghiari, clerul catolic, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”, deși părțile semnatare au fost patru), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti 

* În urmă cu 186 de ani (1835) leul a fost instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau „leu”. Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei 

* Cu 173 de ani în urmă (1848) a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Acum 153 de ani (1868), la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28) 

* Se împlinesc 105 ani (1916), de când, între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917  

* Acum 51 de ani (1970), între 16 – 27 septembrie, a avut loc un conflict purtat în Regatul Hașemit al Iordaniei, între Forțele Armate Iordaniene (JAF), sub conducerea regelui Hussein și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), sub conducerea lui Yasser Arafat. Organizația de Eliberare a Palestinei a declanșat o insurecție pentru a cuceri puterea în Iordania, insurecție eșuată, suprimată sângeros de regele Hussein, cu peste 3.000 de morți, în urma căreia OEP s-a repliat în Liban. Evenimentele au căpătat numele de Septembrie Negru, devenit și numele uneia dintre organizațiile teroriste din cadrul OEP. Anumite aspecte ale conflictului au continuat până în data de 17 iulie 1971. Teroriștii din Septembrie Negru au atacat și ucis 11 sportivi israelieni la Olimpiada de la München (1972)

* Se împlinesc 45 de ani (1976) de când îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: „Orizont”, „Prometeu”, „Fortuna”, „Atlas”, „Jupiter” şi „Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. În luna noiembrie a anului 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare „Gloria”, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța, fiind pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție în România. Platforma „Gloria” a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. A fost marcat, astfel, sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. OMV Petrom operează în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de când avea loc semnarea, la Timişoara, de către prim-miniștrii celor două țări, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– Iom Kipur (sau Yom Kippur – Ziua ispăşirii), sărbătoare mozaică (a început, după asfinţitul soarelui, în ziua precedentă, 15 septembrie)

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933) 

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954) – 135 de ani

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844)   

– 1907: S-a născut arhitectul de orientare funcţionalistă Aurel Doicescu (m. 1972)   

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular  al Academiei Române din 1990 (m. 2004) – 105 ani

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010)   

– 1921: S-a născut dirijorul și compozitorul Liviu Cavassi (m. 1999) – 100 de ani

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare (m. 2019)

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul universitar Gheorghe Schwartz, membru al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1976

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)   

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908)

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917)

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ, se organizează în luna noiembrie un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933)

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927)   

– 2000: A murit Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925)

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

– 2019: A murit Florin – Silviu Ursulescu (FSU), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (n. 1945)

– 2020: A murit Alexandru Mereuţă, actor al Teatrului de Stat din Constanţa (n. 1927) – 1 an

Aniversări – Comemorări Externe

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– 16-22.IX: „Săptămâna Europeană a Mobilității”, ediția a 20-a, campania emblematică a Comisiei Europene care promovează transportul urban nepoluant și sustenabil; tema de anul acesta este: „Sigur și sănătos, cu mobilitate durabilă”

– Ziua naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)   

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686) – 285 de ani

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927)

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917)

– 1886: S-a născut Jean (Hans) Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză (m. 1979)    

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964)

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956)

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul „Camerei Ascunse” („Candid Camera”) (m. 1999)

– 1921: S-a născut cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (m. 2017) – 100 de ani

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016)   

– 1924: S-a născut Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (m. 2014)

– 1925: S-a născut B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)   

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1902 (n. 1857)   

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1946: S-a născut cântăreţul, compozitorul și producătorul spaniol de muzică Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (m. 2019) – 75 de ani

– 1952: S-a născut actorul, scenaristul de film și boxerul american Mickey Rourke (nume real: Philip Andre Rourke, Jr.)

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie – 65 de ani

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american

– 1963: S-a născut actriţa americană Romy Walthall (m. 2021)

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)   

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911) 

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920) – 10 ani

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928)   

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930)

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920) – 5 ani

– 2016: A murit dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (n. 1928) – 5 ani

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935) – 5 ani

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 16 septembrie 2020, 8:57

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

– Medicină, Sănătate

* Societatea Română de Cardiologie, organizează, în perioada 16 – 19 septembrie, online, cea de-a 59-a ediţie a Congresului Naţional de Cardiologie – In memoriam – Profesor Mihai Gheorghiade – De la infecțiile virale la insuficiența cardiacă, „istoria” cardiovasculară a unei pandemii – un eveniment reper pentru întreaga comunitate medicală românească şi nu numai, ce aduce împreună peste 3000 de participanţi, medici din România şi din tările vecine. Ediţia din acest an se va desfăşura sub formă de virtual meeting. Manifestarea ştiinţifică este o oportunitate pentru participanți să găsească răspunsuri concrete la diferite situații întâlnite în practica lor medicală, prin intermediul unui program științific de top ce cuprinde cele mai noi descoperiri medicale, studii de caz, sesiuni și cursuri practice

– Cultură

* Cea de-a XIII-a ediţie a Turneului Internaţional Stradivarius, numit „Piazzolla 99” și susținut de violonistul Alexandru Tomescu – Vioara Stradivarius Elder Voicu şi artistul argentinian de bandoneon, Omar Massa, continuă și în acest an cu o serie de 12 concerte în România, în perioada 3-20 septembrie, în aer liber. Din program:

• Concertul de astăzi are loc la Sala Radio, în cadrul Seriei de Concerte Roz, începând cu ora 19:00

*Teatrul Naţional din Bucureşti redeschide stagiunea începând de astăzi, pentru început la trei dintre sălile aflate în interiorul clădirii: Sala Mare, Studio şi Pictura.

• Comedia scriitoarei israeliene Edna Mazia „Noii infractori” revine pe 16 septembrie pe scena Sălii Mari după o jumătate de an de întrerupere cauzată de epidemia de coronavirus.

*Focșani: În perioada 14-20 septembrie, la Ateneul Popular Mr. Gh. Pastia din Focşani, va avea loc un nou proiect dedicat tinerilor interpreţi de muzică clasică, realizat cu cofinanțarea AFCN – #classicforteens #cofinantatdeAFCN –, un proiect pe care, după douăzeci de ani și după o bogată și intensă activitate culturală în Italia, organizatorii îl propun orașului natal.

Proiectul „Classic for Teens” reunește în mod excepțional alte două mari proiecte de rezonanță internațională: Festivalul Internațional Propatria – Tinere Talente Românești, care prin laureații săi prezenți la eveniment, lansează cu această ocazie evenimentele celei a zecea ediții, aniversară și Turneul naţional Vioara lui Enescu – ediţia aniversară Beethoven 250, care îi va aduce în faţa publicului pe muzicienii Gabriel Croitoru și Horia Mihail.  In splendidul spaţiu al Ateneului Popular Mr. Gh. Pastia vor avea loc concerte și recitaluri de pian, canto, vioară și acordeon,  susținute de: Michael Abramovich (Germania), Filippo Tenisci (Italia), Ghenadie Rotari și Valentina Vargiu(Italia),  Ryo Terukina (Japonia) și din România, Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Suma, Nicholas Lupu,  Anta Agavriloae – Barbu. Programul se va încheia cu concertul Cvintetului Ateneului Mr.Gh.Pastia și al tinerilor muzicieni în devenire de la Liceul de Arte Gh. Tăttărescu din Focșani.  Cunoscuta și îndrăgita actriță focșăneancă Roxana Lupu, cunoscută publicului larg pentru rolul Reginei Maria în lungmetrajul cu același nume și al Reginei Elisabetta a Marii Britanii la BBC, va fi amfitrioana evenimentului alături de actorul Sorin Francu. Din programul zilei:

• ora 19:00 – Recital liric, baritonul Nicholas Lupu (România), la pian Anta Agavriloae – Barbu

*Lugoj, jud.Timiș: În perioada 16-24 septembrie va avea loc  ediţia a V-a a Festivalului Lugoj Clasic, care va putea fi vizionat şi online pe pagina de Facebook @LugojClasic. Evenimentul este organizat de Asociaţia Culturală Kratima şi co-finanţat de Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Municipiului Lugoj în parteneriat cu Biblioteca Municipală Lugoj, Casa Bredicenilor, Episcopia Greco-Catolică de Lugoj, Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Platiscă, Enthousiasmos, We Design Media. Din programul zilei:

• Cu prilejul împlinirii a 250 de ani de la naşterea lui Ludwig van Beethoven, Lugoj Clasic aduce în centrul său comemorarea marelui compozitor german prin evenimentul „Beethoven În Conştiinţa Lugojenilor”, ce va avea loc chiar în prima zi a festivalului, în 16 septembrie, de la ora 19:00, la Casa Bredicenilor. După o prelegere despre viaţa şi opera geniului fără auz, ţinută de Prof.dr. Constantin Tufan-Stan, va urma Recitalul de Pian la patru Mâini susţinut de talentaţii interpreţi Raluca Miclăuş şi Cristian Dumitriu

– S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 583 de ani (1437) nobilii maghiari, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* Se împlinesc 185 de ani (1835), de când leul a fost instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau „leu”. Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Cu 172 de ani în urmă (1848) a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Acum 152 de ani (1868), la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* În urmă cu 104 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Se împlinesc 50 de ani (1970), de când, între 16 – 27 septembrie, a avut loc un conflict purtat în Regatul Hașemit al Iordaniei, între Forțele Armate Iordaniene (JAF), sub conducerea regelui Hussein și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), sub conducerea lui Yasser Arafat. Organizația de Eliberare a Palestinei a declanșat o insurecție pentru a cuceri puterea în Iordania, insurecție eșuată, suprimată sângeros de regele Hussein, cu peste 3.000 de morți, în urma căreia OEP s-a repliat în Liban. Evenimentele au căpătat numele de Septembrie Negru, devenit și numele uneia dintre organizațiile teroriste din cadrul OEP. Anumite aspecte ale conflictului au continuat până în data de 17 iulie 1971. Teroriștii din Septembrie Negru au atacat și ucis 11 sportivi israelieni la Olimpiada de la München (1972)

* Acum 44 de ani (1976), îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: „Orizont”, „Prometeu”, „Fortuna”, „Atlas”, „Jupiter” şi „Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. În luna noiembrie a anului 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare „Gloria”, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța, fiind pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție în România. Platforma „Gloria” a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. A fost marcat, astfel, sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. OMV Petrom operează în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului

* Cu 24 de ani în urmă (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse (www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintilă_I._C._Brătianu,  http://biografii.famouswhy.ro/vintila_i__c__bratianu) dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844)

– 1907: S-a născut arhitectul de orientare funcţionalistă Aurel Doicescu (m. 1972)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994) – 110 ani

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010)

– 1921: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul universitar Gheorghe Schwartz – 75 de ani

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908)

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917)

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ, se organizează în luna noiembrie un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (n. 1955) – 30 de ani

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933)

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927)

– 2000: A murit Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (n. 1941) – 20 de ani

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952) – 20 de ani

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925)

– 2019: A murit Florin – Silviu Ursulescu (FSU), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (n. 1945) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Discurs asupra stării Uniunii susținut de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în fața eurodeputaților

– Tokyo: Parlamentul votează pentru alegerea noului prim-ministru

– Geneva: Miniștrii sănătății și liderii sănătății publice din 53 de țări din regiunea europeană a Organizației Mondiale a Sănătății se vor întâlni pentru o sesiune online de două zile cu organul de conducere european al OMS, pentru a discuta despre pandemia Covid-19 și despre Programul european de lucru pentru 2020-2025, care include dispoziții pentru sprijinirea planurilor de recuperare a pandemiei din statele membre. Participă dr. Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa

– Osnabrück, Germania: Reuniune informală a miniștrilor educației din cadrul UE (16 – 17 sep.)

– Paris: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OECD actualizează perspectivele economice pentru economiile țărilor G20

– Aix-en-Provence, Franța: Decizie a Curții de Apel privind cererea de extrădare în Tunisia a lui Belhassen Trabelsi, cumnatul fostului dictator Ben Ali

– Bourges, Franța: Asociația Réseau Printemps și Printemps de Bourges reunesc publicul, artiștii și sectorul muzical actual pentru a celebra apariția artistică, cu ocazia festivalului „Printemps iNOUïS” (16 – 18 sep.)

– New York: Pronunțarea pedepsei în cazul lui Tony Hernandez, fratele președintelui din Honduras, acuzat de trafic de droguri

– Washington: Conferință de presă a președintelui Fed, Jerome Powell

– Coasta de Fildeș: Sfârșitul perioadei de suspendare a manifestărilor publice

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Termen limită pentru Consiliul constituțional de validare a candidaturilor la alegerile prezidențiale din 31 octombrie

– Paris: Atletism: Tribunalul corecțional din Paris își pronunță hotărârea cu privire la fostul președinte al Asociației Internaționale a Federațiilor de Atletism, Lamine Diack

– Luxemburg: Turul de ciclism de la Luxemburg, etapa a 2-a – Remich – Hesperange

Aniversări – Comemorări

– 16-22: „Săptămâna Europeană a Mobilității”, ediția a 19-a, campania emblematică a Comisiei Europene care promovează transportul urban nepoluant și sustenabil; tema de anul acesta este: „Mobilitatea cu emisii zero pentru toți”

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– „Ziua Europeană fără Accidente Rutiere Mortale” (EDWARD), ediția a cincea, inițiativă lansată de Rețeaua Europeană a Poliției Rutiere (TISPOL) și sprijinită de Comisia Europeană

– Ziua Naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei/1810 – 210 ani

– Papua Noua Guinee: Ziua Naţională; aniversarea proclamării independenţei/1975 – 45 de ani

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927)

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917)

– 1887: S-a născut Jean Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia). NOTĂ: Unele surse (arpmuseum.org) dau naşterea la 16.IX.1886

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964)

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956)

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul „Camerei Ascunse” („Candid Camera”) (m. 1999)

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016)

– 1924: S-a născut Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (m. 2014)

– 1925: S-a născut B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (m. 2015) – 95 de ani

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1902 (n. 1857)

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1952: S-a născut actorul american de film Mickey Rourke

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (n. 1887) – 60 de ani

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896) – 40 de ani

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928)

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930) – 5 ani

– 2016: A murit dramaturgul american Edward Albee (n. 1928)

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920)

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935)

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2019, 06:00 / actualizat: 16 septembrie 2019, 12:53

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 12:30 – Şedinţa pregătitoare a Biroului Permanent

* ora 13:00 – Şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 14:00 – Lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – Lucrări în plen

– Camera Deputaţilor

* ora 13:00    – Şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 16:00 – Şedinţa în plen – Ora Guvernului: Dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema „Strategia 5G – principalele vulnerabilități pentru România în acest domeniu, lipsa de transparență și comunicare a ministerului, precum și care este stadiul de implementare a proiectelor de digitalizare a României”. Participă Alexandru Petrescu, ministrul comunicațiilor și societății informaționale.

* ora 17:00 – Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice. Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului

– Sindicate, Patronate

* Mecanicii de locomotivă şi angajaţii CFR Călători, alături de Federaţia Mecanicilor de Locomotivă şi Federaţia Naţională Drum de Fier, urmează să organizeze, începând cu această dată, timp de patru săptămâni, proteste masive pentru a atrage atenţia asupra situaţiei tragice din sectorul feroviar, cauzată de lipsa investiţiilor. Vor fi proteste sub formă de pichetări, de luni până joi, în fiecare săptămână, după următorul program:

• luni – ora 10:00, în faţa Ministerului Transporturilor
• marţi – ora 10:00, în faţa Parlamentului
• miercuri – ora 10:00, în faţa Guvernului
• joi – ora 10:00, în faţa Ministerului Finanţelor

– Medicină, Sănătate

* Cea mai mare și mai prestigioasă școală de vară din Europa de Est, Școala Internațională de Imagistică cu Aplicații în Medicină (SSIMA), își va deschide porțile astăzi şi se va desfășura pe parcursul a cinci zile, la București, fiind organizat de asociația GOMITech, în parteneriat cu Universitatea Politehnica București, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, Institutul „Technion” din Israel și Universitatea de Tehnică din Eindhoven

– Mass-Media

* Chişinău: Teatrul Național Radiofonic participă, în perioada 16 – 29 septembrie, la cea de a V-a ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești – eveniment  organizat de Teatrul Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău, cu sprijinul Ministerului Culturii, Educației și Cercetării din Republica Moldova, al Ministerului Culturii și Identității Naționale din România și al Institutului Cultural Român

• O secțiune aparte a evenimentului o constituie audițiile publice ale spectacolelor realizate și prezentate de Teatrul Național Radiofonic – Radio România, în Sala Antract a Teatrului Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău
• Premieră absolută: Anastasia Dicescu – Bucuria Muzicii. Scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Manuella Popescu. Regia artistică: Petru Hadârcă.
• Premieră absolută: Anastasia Dicescu – Aria Destinului. Scenariu radiofonic de Magda Duţu şi Manuella Popescu. Regia artistică: Petru Hadârcă.

Spectacole realizate în colaborare cu Teatrul Național ”Mihai Eminescu” din Chișinău

• Douăsprezece colective teatrale din R. Moldova, România și Serbia vor participa la cea de-a cincea ediție a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești

– Cultură

* Cea de-a XXIV-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu” are loc în perioada 31 august – 22 septembrie în mai multe spaţii din București: Sala Palatului, Ateneul Român, Sala Radio, Sala Mică a Palatului și Teatrul Excelsior. De asemenea, vor avea loc și câteva concerte asociate la Teatrul Metropolis, Teatrul Național şi Muzeul Municipiului București. Tema centrală a acestei ediţii este „Lumea în Armonie”, iar directorul artistic al festivalului este Vladimir Jurowski. Evenimentul este desfăşurat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României, având ca producător Guvernul României, prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi co-producători Primăria Capitalei şi Radio România. Organizatori: ARTEXIM şi Fundaţia ART Production. Din programul zilei:

• Recitaluri și concerte camerale: Midori – vioară, Jean-Yves Thibaudet – pian – ora 17:00, la Ateneul Român
• Recitaluri și concerte camerale: Trio Nuova Musica Consonante – Ion Nedelciu – clarinet, Șerban Nichifor – violoncel, Emanuel Pusztai – pian – ora 18:00, la Sala Auditorium, Muzeul Național de Artă București
• Mari orchestre ale lumii: Orchestra și Corul Maggio Musicale Fiorentino – Fabio Luisi – dirijor, Hibla Gerzmava – soprană, Veronica Simeoni – mezzosoprană, Piero Pretti – tenor, Riccardo Zanellato – bas – ora 20:00, la Sala Palatului

► Programe asociate:

• Masterclass de improvizație la pian cu Jean-François Zygel – ora 14:00, la Sala „George Enescu“ a Universităţii Naţionale de Muzică. Proiectul este organizat de Institutul Francez din România, în parteneriat cu Universitatea Națională de Muzică București, în cadrul «Enescu hors les murs», program asociat al Festivalului Internațional George Enescu 2019. Printre partenerii media: Radio România Internațional, Radio România Cultural

* Conferința de presă dedicată ediției de anul acesta a Festivalului SoNoRo (1 – 17 nov.), care ajunge în al XIV-lea an de existență, în București, Sibiu și Cluj-Napoca va avea loc de la ora 10:30, la MARe/Muzeul de Artă Recentă. Evenimentul va începe cu un recital susținut de muzicianul Justus Grimm și va include un tur ghidat al muzeului. Vor vorbi: Răzvan Popovici, Directorul Executiv SoNoRo, și Erwin Kessler, directorul MARe/Muzeul de Artă Recentă, gazda conferinței de presă

* Are loc deschiderea Cultural Management Academy, având tema: ”Cultura și artele în tranziție: epoca digitală” – ora 19:00, la sediul Goethe-Institut, în Pavilion, pe Calea Dorobanți 32.

Patrícia Gouveia, directorul Departamentului de Artă Multimedia de la Facultatea de Arte Frumoase, Universitatea din Lisabona, deschide Academia de Management Cultural 2019 de la București cu discursul intitulat „Estetică ludică trans-media”

* Biblioteca Academiei Române, Sala Theodor Pallady organizează expoziţia „Dimitrie Berea – 111 ani de la naștere.” , expoziție retrospectivă cuprinzând importante tablouri din colecții particulare. Dimitrie Berea, unul dintre cei mai promițători tineri artiști români ai anilor ‘30, remarcabil portretist, emigrează și devine ulterior pictor “oficial” al vedetelor de la Hollywood, căutat de capete încoronate, de oameni politici la modă sau de scriitori de succes (16 – 27 sep.)

– S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 582 de ani (1437) nobilii maghiari, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* Acum 184 de ani (1835), la această dată, leul era instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau “leu”. Cel mai “puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Cu 171 de ani în urmă (1848) a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Acum 151 de ani (1868), la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* În urmă cu 103 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Acum 43 de ani (1976), îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, “Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: “Orizont”, “Prometeu”, “Fortuna”, “Atlas”, “Jupiter” şi “Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. Petrom mai operează doar platforma “Gloria”

* Cu 23 de ani în urmă (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse (www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintilă_I._C._Brătianu,  http://biografii.famouswhy.ro/vintila_i__c__bratianu) dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844)

– 1907: S-a născut arhitectul de orientare funcţionalistă Aurel Doicescu (m. 1972)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010)

– 1921: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare

– 1945: S-a născut prozatorul Gheorghe Schwartz

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908)

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917)

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ a fost iniţiat Concursul Naţional de Poezie „Aurel Dumitraşcu” care a girat debutul în volum al mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933)

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927)

– 2000: A murit poetul, publicistul şi eseistul Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor); a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977); după 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în PNŢCD; a fost membru fondator şi vicepreşedinte al PNŢCD, deputat în legislatura 1990-1992 şi senator PNŢCD de Arad în legislatura 1992-1996 (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Ședința Consiliului Afaceri Generale

– Ankara: Preşedintele turc, Tayyip Erdogan, participă la un summit alături de lideri din Rusia şi Iran

– Ljubljana: Preşedintele indian, Ram Nath Kovind, aflat în vizită în Slovenia, se va întâlni cu omologul său sloven Borut Pahor (16 – 17 sep.)

– Moscova: Premierul chinez, Li Keqiang, se va afla într-o vizită oficială în Rusia, la invitaţia premierului rus Dmitry Medvedev (16 – 18 sep.)

– Marea Britanie: Partidul liberal-democrat britanic anti-Brexit găzduiește conferința lor anuală în orașul aflat la 150 de km de Londra, Bournemouth

– Bangkok: Ședința înalților oficiali ai ASEAN (Asociația națiunilor din sud-estul Asiei) (16 – 19 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montréal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua Naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927)

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917)

– 1887: S-a născut Jean Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia). NOTĂ: Unele surse (arpmuseum.org) dau naşterea la 16.IX.1886

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964)

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956)

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975) – 120 de ani

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul “Camerei Ascunse” (“Candid Camera”) (m. 1999) – 105 ani

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016)

– 1924: S-a născut Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (m. 2014) – 95 de ani

– 1925: S-a născut B. B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „Regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1902 (n. 1857)

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1952: S-a născut actorul american de film Mickey Rourke

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române din 1947 (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928)

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930)

– 2016: A murit dramaturgul american Edward Albee (n. 1928)

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920)

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935)

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2018, 06:00 / actualizat: 16 septembrie 2018, 11:58

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Britanicul Tom Odell susţine un concert la Arenele Romane din Bucureşti

– S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 581 de ani (1437) nobilii maghiari, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* Acum 183 de ani (1835), la această dată, leul era instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau “leu”. Cel mai “puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Se împlinesc 170 de ani (1848), de când a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Se împlinesc 150 de ani (1868), de când, la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* Acum 102 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Acum 42 de ani (1976), îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, “Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: “Orizont”, “Prometeu”, “Fortuna”, “Atlas”, “Jupiter” şi “Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. Petrom mai operează doar platforma “Gloria”

* Cu 22 de ani în urmă (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2018)

– Înălțarea Sfintei Cruci; Hramul Bisericii Armene Sf. Cruce din Suceava (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2018)

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse (www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintilă_I._C._Brătianu,  http://biografii.famouswhy.ro/vintila_i__c__bratianu) dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844)

– 1907: S-a născut arhitectul de orientare funcţionalistă Aurel Doicescu (m. 1972)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010)

– 1921: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare – 75 de ani

– 1945: S-a născut prozatorul Gheorghe Schwartz

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908) – 35 de ani

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917) – 35 de ani

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ a fost iniţiat Concursul Naţional de Poezie „Aurel Dumitraşcu” care a girat debutul în volum al mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933) – 25 de ani

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927)

– 2000: A murit poetul, publicistul şi eseistul Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor); a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977); după 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în PNŢCD; a fost membru fondator şi vicepreşedinte al PNŢCD, deputat în legislatura 1990-1992 şi senator PNŢCD de Arad în legislatura 1992-1996 (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943) – 10 ani

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925) – 10 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Sarajevo şi  Banja Luka: În contextul negocierilor privind o soluţie finală pentru Kosovo, Moscova este pregătită să sprijine Republica Srpska în iniţiativa de a deschide discuţiile privind independenţa sa. Astfel, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, se va afla în vizită în  Sarajevo şi  Banja Luka, în zilele de 16 şi 17 septembrie

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua Naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– „Ziua Oraşului Moscova”, atestat documentar în anul 1147; se serbează anual, din 1987, în a treia duminică a lunii septembrie

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină pe 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927) – 165 de ani

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917) – 135 de ani

– 1887: S-a născut Jean Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia). NOTĂ: Unele surse (arpmuseum.org) dau naşterea la 16.IX.1886

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964) – 130 de ani

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956) – 125 de ani

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul “Camerei Ascunse” (“Candid Camera”) (m. 1999)

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016)

– 1924: S-a născut actriţa americană de film Lauren Bacall (m. 2014)

– 1925: S-a născut B. B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „Regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1902 (n. 1857)

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016) – 75 de ani

– 1952: S-a născut actorul american de film Mickey Rourke

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române din 1947 (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american – 55 de ani

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928)

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930)

– 2016: A murit dramaturgul american Edward Albee (n. 1928)

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920)

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” are loc în perioada 2 – 24 septembrie, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Co-producători: TVR şi Radio România. Organizatori: Artexim, Primăria Capitalei şi ARCUB. Din program:

• Recitaluri și concerte camerale – London Chamber Orchestra. Dirijor: Christopher Warren-Green – ora 11:00, la Sala Mică a Palatului
• Muzica secolului XXI – Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj. Dirijor: Dennis Russell Davies – ora 13:00, la Sala Radio
• Forumul Internațional al Compozitorilor – ziua a III-a – Procesul componistic astăzi: surse de inspirație, construcția stilului, strategii de scriitură (III) – Conferința Ars Poetica: Jörg Widmann (Germania) şi Echilibru și exces în compoziție (II) – masă rotundă cu Dan Buciu(România), Thierry Huillet(Franţa), Viorel Munteanu(România), Octavian Nemescu(România), Jörg Widmann (Germania) – ora 16:00, la Universitatea Națională de Muzică București
• Recitaluri și concerte camerale – Jean-Guihen Queyras – violoncel, Florent Boffard – pian – ora 16:30, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii – Israel Philharmonic Orchestra. Dirijor: Zubin Mehta. Solist: Kathia Buniatishvili – pian – ora 19:30, la Sala Mare a Palatului
• Concertele de la miezul nopții – The Musical Voyages Of Marco Polo, Ensemble en Chordais, Ensemble Constantinople, Corul Anton Pann – ora 22:30, la Ateneul Român

– S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Se împlinesc 580 de ani (1437) de când nobilii maghiari, fruntaşii secui şi saşi încheie, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* Acum 182 de ani (1835), la această dată, leul era instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau “leu”. Cel mai “puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Acum 169 de ani (1848), a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Cu 149 de ani în urmă (1868), la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* Acum 101 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Acum 41 de ani (1976), îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, “Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: “Orizont”, “Prometeu”, “Fortuna”, “Atlas”, “Jupiter” şi “Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. Petrom mai operează doar platforma “Gloria”

* Cu 21 de ani în urmă (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– Înainteprăznuirea Înălţării Sfintei Cruci (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)

– Se marchează, în România, „Zilele Europene ale Patrimoniului”. Organizată din 1991 sub auspiciile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene, manifestarea are loc, de obicei, în a treia sâmbătă din septembrie, fiecare ţară având însă latitudinea să fixeze data şi tema; în ţara noastră, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional asigură, împreună cu forurile judeţene, organizarea şi coordonează evenimentele ce au loc cu acest prilej

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933) – 165 de ani

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930) – 150 de ani. NOTĂ: Unele surse (www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintilă_I._C._Brătianu,  http://biografii.famouswhy.ro/vintila_i__c__bratianu) dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844) – 115 ani

– 1907: S-a născut arhitectul de orientare funcţionalistă Aurel Doicescu (m. 1972) – 110 ani

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010) – 100 de ani

– 1921: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare

– 1945: S-a născut prozatorul Gheorghe Schwartz

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008) – 60 de ani

– 1983:  A murit actorul Fory Etterle (n. 1908)

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917)

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ a fost iniţiat Concursul Naţional de Poezie „Aurel Dumitraşcu” care a girat debutul în volum al mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933)

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927) – 20 de ani

– 2000: A murit poetul, publicistul şi eseistul Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor); a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977); după 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în PNŢCD; a fost membru fondator şi vicepreşedinte al PNŢCD, deputat în legislatura 1990-1992 şi senator PNŢCD de Arad în legislatura 1992-1996 (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice”, este marcată, din 2015, în a treia sâmbătă a lunii septembrie. Evenimentul își propune să aducă în atenția opiniei publice importanța donatorului voluntar de celule stem hematopoietice și nevoia de a înregistra mai mulți donatori pe plan mondial, pentru a reuși să se salveze viețile celor care au nevoie de ajutor și este celebrat și în România, prin intermediul Registrului Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice din România (RNDVCSH)

– „Ziua Internaţională a Ecologizării Plajelor” este cel mai mare eveniment de voluntariat, în domeniul mediului marin, ce are loc în fiecare an în a treia zi de sâmbătă din luna septembrie, care inspiră oamenii să ajute la curăţarea gunoaielor şi resturilor de pe plaje şi zonele subacvatice adiacente, să identifice sursele de poluare şi să schimbe atitudinea celor neatenţi cu mediul marin

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987 – 30 de ani), la Montréal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua Naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua Naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525) – 555 de ani

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1910 (m. 1927)

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917)

– 1887: S-a născut Jean Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse (arpmuseum.org) dau naşterea la 16.IX.1886

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză (m. 1979) – 130 de ani

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului al XX-lea; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964)

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului al XX-lea, a cinematografului britanic (m. 1956)

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul “Camerei Ascunse” (“Candid Camera”) (m. 1999)

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016) – 95 de ani

– 1924: S-a născut actriţa americană de film Lauren Bacall (m. 2014)

– 1925: S-a născut B. B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „Regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011) – 90 de ani

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1902 (n. 1857) – 85 de ani

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1952: S-a născut actorul american de film Mickey Rourke – 65 de ani

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române din 1947 (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret american de muzică pop, compozitor şi producător

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923) – 40 de ani

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911) – 15 ani

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928) – 5 ani

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930)

– 2016: A murit dramaturgul american Edward Albee (n. 1928) – 1 an

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920) – 1 an

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Diverse

* Ediţia de toamnă a DreamHack Bucharest 2016, manifestare de jocuri pe console – la Sala Polivalentă (16 – 18 sep.)

– S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 181 de ani (1835), la această dată, leul era instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau “leu”. Cel mai “puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Acum 168 de ani (1848), a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Cu 148 de ani în urmă (1868), la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* Se împlinesc 100 de ani (1916), de când, între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Se împlinesc 40 de ani (1976), de când îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, “Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: “Orizont”, “Prometeu”, “Fortuna”, “Atlas”, “Jupiter” şi “Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. Petrom mai operează doar platforma “Gloria”

* Tot astăzi, se împlinesc 20 de ani (1996) de la semnarea, la Timişoara, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse (www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintilă_I._C._Brătianu,  http://biografii.famouswhy.ro/vintila_i__c__bratianu) dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954) – 130 de ani

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, compozitor şi capelmaestru militar (n. ~1844)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004) – 100 de ani

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici (m. 2010)

– 1921: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Cavassi (m. 1999) – 95 de ani

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare

– 1945: S-a născut prozatorul Gheorghe Schwartz

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1983:  A murit actorul Fory Etterle (n. 1908)

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917)

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ a fost iniţiat Concursul Naţional de Poezie „Aurel Dumitraşcu” care a girat debutul în volum al mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933)

– 2000: A murit poetul, publicistul şi eseistul Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor); a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977); după 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în PNŢCD; a fost membru fondator şi vicepreşedinte al PNŢCD, deputat în legislatura 1990-1992 şi senator PNŢCD de Arad în legislatura 1992-1996 (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua Naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua Naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686) – 280 de ani

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1910 (m. 1927)

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917)

– 1887: S-a născut Jean Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1886

– 1887: S-a născut pianista franceză Nadia Boulanger (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului al XX-lea; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964)

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului al XX-lea, a cinematografului britanic (m. 1956)

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul “Camerei Ascunse” (“Candid Camera”) (m. 1999)

– 1924: S-a născut actriţa americană de film Lauren Bacall (m. 2014)

– 1925: S-a născut B. B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „Regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1902 (n. 1857)

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016)

– 1952: S-a născut actorul american de film Mickey Rourke

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie – 60 de ani

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române din 1947 (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret american de muzică pop, compozitor şi producător

– 1977: A murit Maria Callas (pe numele adevărat Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos), soprană americană de origine greacă; considerată drept cea mai mare cântăreață de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1920) – 5 ani

– 2012: A murit actorul american John Ingle (n. 1928)

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– 1848, 16/28: A treia Adunare naţională de la Blaj adresează Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse (www.enciclopediaromaniei.ro/wiki/Vintilă_I._C._Brătianu, http://biografii.famouswhy.ro/vintila_i__c__bratianu) dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1868, 16/28: Se deschide, la Sibiu, primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria; se adoptă „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţeşte principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, compozitor şi capelmaestru militar (n. ~1844)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994) – 105 ani

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici (m. 2010)

– 1921: S-a născut compozitorul şi dirijorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare

– 1945: S-a născut prozatorul Gheorghe Schwartz – 70 de ani

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1976: Şi-a început activitatea prima platformă românească de foraj marin, “Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m; platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975; ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: “Orizont”, “Prometeu”, “Fortuna”, “Atlas”, “Jupiter” şi “Saturn”; aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. Petrom mai operează doar platforma “Gloria”

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (n. 1908)

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917)

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ a fost iniţiat Concursul Naţional de Poezie „Aurel Dumitraşcu” care a girat debutul în volum al mai multor poeţi tineri (n. 1955) – 25 de ani

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933)

– 2000: A murit poetul, publicistul şi eseistul Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor); a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977); după 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în PNŢCD; a fost membru fondator şi vicepreşedinte al PNŢCD, deputat în legislatura 1990-1992 şi senator PNŢCD de Arad în legislatura 1992-1996 (n. 1941) – 15 ani

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952) – 15 ani

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua Naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei/1810 – 205 ani

– Papua Noua Guinee: Ziua Naţională; aniversarea proclamării independenţei/1975 – 40 de ani

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1910 (m. 1927)

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917)

– 1887: S-a născut Jean Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1886

– 1887: S-a născut pianista franceză Nadia Boulanger (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului al XX-lea; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964)

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului al XX-lea, a cinematografului britanic (m. 1956)

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul “Camerei Ascunse” (“Candid Camera”) (m. 1999)

– 1924: S-a născut actriţa americană de film Lauren Bacall (m. 2014)

– 1925: S-a născut B. B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „Regele blues-ului” (m. 2015) – 90 de ani

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1902 (n. 1857)

– 1952: S-a născut actorul american de film Mickey Rourke

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române din 1947 (n. 1887) – 55 de ani

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret american de muzică pop, compozitor şi producător

– 1977: A murit Maria Callas (pe numele adevărat Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos), soprană americană de origine greacă; considerată drept cea mai mare cântăreață de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896) – 35 de ani

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1920)

– 2012: A murit actorul american John Ingle (n. 1928)

Sursa: RADOR