Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 15 octombrie 2024, 14:17

S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Cu 442 de ani în urmă (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* În urmă cu 429 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Acum 146 de ani (1878) Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Cu 102 ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15 – 17.X.)

* Acum 101 ani (1923) era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie, ca instituție separată, în cadrul Universității din București. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* Se împlinesc 100 de ani (1924) de când statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York. Inaugurarea oficială a Statuii Libertăţii din New York, a avut loc la 28 octombrie 1886, în prezenţa preşedintelui Grover Cleveland (1884-1888; 1893-1897) şi a câtorva mii de americani. La 15 octombrie 1924, Statuia Libertăţii a fost desemnată monument naţional, iar din 1984 se află pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Statuia Libertăţii are o înălţime de 46 metri fără soclu şi de 93 de metri cu acesta, fiind una din zece cele mai înalte statui din întreaga lume. Interiorul statuii se poate vizita acesta fiind accesibil pe mai multe niveluri. Un muzeu este organizat în piedestalul deasupra căruia se află o platformă de observare. O altă platformă de observare există şi în coroana statuii. Statuia Libertăţii primeşte în fiecare an peste 4 milioane de vizitatori

* Acum 99 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară „Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Sunt marcați 60 de ani (1964) de când erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Cu 39 de ani în urmă (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* Cel mai faimos fost prizonier din lume și fostul său temnicer – președintele Congresului Național African, Nelson Mandela (1918 – 2013), respectiv, președintele Africii de Sud Frederik W. de Klerk (1936 – 2021) – au primit, la data de 15 octombrie 1993, acum 31 de ani, în comun, Premiul Nobel pentru Pace 1993, pentru eforturile lor de a desființa apartheid-ul țării. sistem de separare rasială. Comitetul Nobel i-a onorat pe cei doi pentru că au trecut peste secole de opresiune rasială pentru a negocia o tranziție fragilă și încă neterminată la o democrație non-rasială. Acesta a numit angajamentul lor față de negocieri un model pentru rezolvarea conflictelor rasiale și etnice din întreaga lume. „Destinatarii” nu s-au consultat înainte de a ține conferințe de presă separate – relația lor personală nu s-a dezvoltat niciodată dincolo de cordialitatea încordată – dar, totuși, și-au exprimat sentimente aproape identice. Mandela, în vârstă de 75 de ani, a numit onoarea o „experiență profund umilitoare”. De Klerk, în vârstă de 57 de ani, a spus că este „practic un om modest și i-a fost rușine într-un anumit sens al cuvântului”. Ambii au spus că au acceptat premiul ca încurajare din partea comunității mondiale pentru a finaliza sarcina de a construi o Africă de Sud non-rasială

* Acum 27 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

* Shenzhou 5 a fost prima misiune spațială cu echipaj uman lansată de China pe 15 octombrie 2003, cu 21 de ani în urmă. La bordul navetei Shenzhou, astronautul chinez Yang Liwei (taikonaut) a încojurat Pământul de 14 ori pe parcursul a 21 de ore. Naveta a fost lansată la 9:00 (UTC +8) de la centrul spațial din Jiuquan, o bază din Deșertul Gobi, cu o rachetă purtătoare Marșul Lung CZ-2F. La 9:10 (UTC +8) a ajuns pe orbită la o altitudine de 343 km deasupra Pământului. Pe 16 octombrie, naveta a reintrat în atmosferă și parașuta s-a deschis fără probleme. Aterizarea a avut loc la 6:28 (UTC +8) la doar 5 kilometri de locul prevăzut. La lansare au asistat președintele chinez de la acea vreme, Hu Jintao, precum și fostul președinte Jiang Zemin

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Națională a Comerțului Electronic”, stabilită prin Legea 144/22.VII.2020, „reprezintă recunoaşterea digitalizării activităţilor economice şi în România, precum şi alinierea la conceptul „economie digitală”, asigurând un cadru legislativ pentru conştientizarea, informarea şi încurajarea unui motor al fenomenului digital, astfel cum a fost conceput şi dezvoltat comerţul electronic”. Iniţiatorii proiectului legislativ precizează de asemenea că, „în sensul prezentei legi, prin comerţ electronic se vor înţelege prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic”

– „Ziua Națională de Comemorare a Copiilor Decedați în timpul Sarcinii, la Naștere sau până la Împlinirea Vârstei de 18 ani”, intitulată „Ziua Părinților de Îngeri”, a fost stabilită prin Legea 186/12.VI.2024. Tot prin această Lege s-a reglementat ca părinții care pierd un copil în timpul sarcinii sau de la naștere și până la împlinirea vârstei de 18 ani să beneficieze de sprijin pentru consiliere psihologică (10 ședințe de consiliere psihologică, efectuate într-un termen de 6 luni de la data decesului copilului), ținând cont de trauma emoțională astfel apărută

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874, 15/28: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969) – 150 de ani

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963) – 140 de ani

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875)

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1924: S-a născut arhimandritul Dometie Manolache, un mare părinte duhovnicesc român al secolului XX, duhovnic la Mănăstirea Râmeț și preot misionar jertfitor în satele mocanilor din Munții Apuseni, supranumit de evlavia populară „apostolul moților” (m. 1975) – 100 de ani

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1928: S-a născut Grigore N. Posea, specialist în geografie, unul din cei mai cunoscuți geomorfologi români, profesor universitar; președintele Societății de Geografie din România în perioada 1990-2000 și președinte de onoare al acesteia, din 2000; președinte – fondator al Asociației Geomorfologilor din România (1990-1999) (m. 2023)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1949: S-a născut poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (m. 2020) – 75 de ani

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 17/18.IX.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923) – 35 de ani

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955)

– 2019: A murit Tamara Buciuceanu Botez, „Doamna comediei româneşti”, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (n. 1929) – 5 ani

– 2023: A murit Carmen Petra Basacopol, una dintre marile compozitoare ale „generației de aur” a muzicii românești și profesoară; creația sa componistică cuprinde toate genurile, un repertoriu bogat dedicându-l harpei (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale al UE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Transport, Telecomunicații și Energie al UE

-Strasbourg: Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei va ține cea de-a 47-a sesiune în perioada 15-17 octombrie la Strasbourg, Franța. Cu această ocazie, Congresul va organiza o dezbatere specială miercuri, 16 octombrie, pentru a marca cea de-a 10-a aniversare a inițiativei sale de pionierat „Reîntinerirea politicii”, care vizează implicarea delegaților tinerilor în activitatea sa și integrarea perspectivelor tineretului în viața democratică locală și regională. Agenda sesiunii cuprinde dezbateri despre protejarea patrimoniului cultural al Ucrainei în timpul războiului de agresiune al Rusiei, cu participarea online a ministrului ucrainean al Culturii și Comunicațiilor Strategice Mykola Tochytskyi, precum și despre provocările cheie cu care se confruntă autoritățile locale și regionale în ultimii cinci ani. Congresul va dezbate, de asemenea, rapoarte de monitorizare privind aplicarea Cartei europene a autonomiei locale în Finlanda, Islanda, Letonia și Malta, precum și despre observarea alegerilor locale din Turcia din 31 martie 2024.

– Islamabad: Pakistanul urmează să găzduiască reuniunea Consiliului șefilor de guvern (CHG) a Organizației Cooperării Shanghai (SCO) (15 – 16 oct.)

• Ministrul Afacerilor Externe al Indiei, Subrahmanyam Jaishankar, va vizita Pakistan și va participa la reuniune

– Oslo, Norvegia: Vizita de stat a președintelui finlandez Alexander Stubb (15 – 17 oct.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Yemen

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Columbia

– Manila, Filipine: Corpurile de marină din Filipine și SUA dau startul exercițiilor anuale KAMANDAG

– Luxemburg: Conferința interguvernamentală UE-Albania, deschiderea primelor părți ale negocierilor de aderare

– Cernobbio, Italia: Reuniunea miniștrilor G7 responsabili cu tehnologie și digital

– New York: Președintele Ciprului Nikos Christodoulides și liderul cipriot turc Ersin Tatar se vor întâlni cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres.

– Germania: Ministrul german al Apărării Boris Pistorius și omologul său bosniac Zukan Helez se vor întâlni la Berlin

– Paris: Expoziție Big Data și AI (15 – 16 oct.)

– Paris: Apel pentru o grevă de 3 zile la Ubisoft (15 – 17 oct.)

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică sondajul trimestrial privind distribuția creditelor în zona euro

– Paris: LVMH 0 cifra de afaceri din trimestrul 3 (după deschiderea Bursei)

– New York: Goldman Sachs – rezultate din trimestrul 3

– New York: Lockheed Martin – rezultate din trimestrul 3

– New York: United Airlines – rezultate din trimestrul 3

– Paris: Vernisajul expoziției „Jackson Pollock, primii ani, 1934-1947” la Muzeul Picasso (15 oct. 2024 – 19 ian. 2025)

– New York: Publicarea memoriilor postume ale Lisei Marie Presley

Aniversări – Comemorări

– 15 – 22.X: „Săptămâna Globală de Acțiune în domeniul Bolilor Netransmisibile”, organizată prima oară în 2018, își propune anul acesta să transmită un mesaj guvernelor, donatorilor, agențiilor internaționale și sectorului privat: „E timpul să conduci”

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare). Prin Legea nr. 186 din 12 iunie 2024 a fost instituită în România „Ziua națională de comemorare a copiilor decedați în timpul sarcinii, la naștere sau până la împlinirea vârstei de 18 ani”, intitulată „Ziua Părinților de Îngeri”

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua mondială a alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964 ( – 60 de ani), de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. NOTĂ: Organizația Mondială a Sănătății marchează „Ziua mondială a igienei mânilor” la 5 mai

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907) – 195 de ani

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900) – 180 de ani

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano de Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818) – 140 de ani

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970) – 105 ani

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1922: S-a născut romanciera portugheză Agustina Bessa-Luis; a publicat circa patruzeci de romane, dintre care cel mai cunoscut este „La Sybille” (m. 2019)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985)

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009) – 95 de ani

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860) – 90 de ani

– 1943: S-a născut Penny Marshall, actriță, producătoare și regizoare americană; prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film („Big”) (m. 2018)

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (din 2013)

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1949: S-a născut scriitorul francofon algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare – 75 de ani

– 1955: S-a născut actriţa și producătoarea americană Tanya Roberts (pe numele adevărat Victoria Leigh Blum) (m. 2021)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891) – 60 de ani

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889) – 50 de ani

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937)

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942)

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953)

– 2023: A murit Suzanne Somers, actriță, cântăreață, prezentatoare de emisiuni pentru televiziune, femeie de afaceri și scriitoare americană; cunoscută pentru rolurile din serialele de televiziune ”Three’s Company” şi „Step by Step”; autoare a numeroase cărţi despre sănătate, nutriţie și tratamente în boala cancerului (n. 1946) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 23 octombrie 2023, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Cu 441 de ani în urmă (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* În urmă cu 428 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Se împlinesc 145 de ani (1878) de când Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Cu 101 ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15 – 17.X.)

* Se împlinesc 100 de ani (1923) de când era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie, ca instituție separată, în cadrul Universității din București. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* În urmă cu 99 de ani (1924) statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York. Inaugurarea oficială a Statuii Libertăţii din New York, a avut loc la 28 octombrie 1886, în prezenţa preşedintelui Grover Cleveland (1884-1888; 1893-1897) şi a câtorva mii de americani. La 15 octombrie 1924, Statuia Libertăţii a fost desemnată monument naţional, iar din 1984 se află pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Statuia Libertăţii are o înălţime de 46 metri fără soclu şi de 93 de metri cu acesta, fiind una din zece cele mai înalte statui din întreaga lume. Interiorul statuii se poate vizita acesta fiind accesibil pe mai multe niveluri. Un muzeu este organizat în piedestalul deasupra căruia se află o platformă de observare. O altă platformă de observare există şi în coroana statuii. Statuia Libertăţii primeşte în fiecare an peste 4 milioane de vizitatori

* Acum 98 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară „Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Acum 59 de ani (1964) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Cu 38 de ani în urmă (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* Cel mai faimos fost prizonier din lume și fostul său temnicer – președintele Congresului Național African, Nelson Mandela (1918 – 2013), respectiv, președintele Africii de Sud Frederik W. de Klerk (1936 – 2021) – au primit, la data de 15 octombrie 1993 (- 30 de ani), în comun, Premiul Nobel pentru Pace 1993, pentru eforturile lor de a desființa apartheid-ul țării. sistem de separare rasială. Comitetul Nobel i-a onorat pe cei doi pentru că au trecut peste secole de opresiune rasială pentru a negocia o tranziție fragilă și încă neterminată la o democrație non-rasială. Acesta a numit angajamentul lor față de negocieri un model pentru rezolvarea conflictelor rasiale și etnice din întreaga lume. „Destinatarii” nu s-au consultat înainte de a ține conferințe de presă separate – relația lor personală nu s-a dezvoltat niciodată dincolo de cordialitatea încordată – dar, totuși, și-au exprimat sentimente aproape identice. Mandela, în vârstă de 75 de ani, a numit onoarea o „experiență profund umilitoare”. De Klerk, în vârstă de 57 de ani, a spus că este „practic un om modest și i-a fost rușine într-un anumit sens al cuvântului”. Ambii au spus că au acceptat premiul ca încurajare din partea comunității mondiale pentru a finaliza sarcina de a construi o Africă de Sud non-rasială

* Acum 26 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

* Shenzhou 5 a fost prima misiune spațială cu echipaj uman lansată de China pe 15 octombrie 2003, cu exact 20 de ani în urmă. La bordul navetei Shenzhou, astronautul chinez Yang Liwei (taikonaut) a încojurat Pământul de 14 ori pe parcursul a 21 de ore. Naveta a fost lansată la 9:00 (UTC +8) de la centrul spațial din Jiuquan, o bază din Deșertul Gobi, cu o rachetă purtătoare Marșul Lung CZ-2F. La 9:10 (UTC +8) a ajuns pe orbită la o altitudine de 343 km deasupra Pământului. Pe 16 octombrie, naveta a reintrat în atmosferă și parașuta s-a deschis fără probleme. Aterizarea a avut loc la 6:28 (UTC +8) la doar 5 kilometri de locul prevăzut. La lansare au asistat președintele chinez de la acea vreme, Hu Jintao, precum și fostul președinte Jiang Zemin

Aniversări – Comemorări

– Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul al VII-lea Ecumenic (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Națională a Comerțului electronic”, stabilită prin Legea 144/22.VII.2020, „reprezintă recunoaşterea digitalizării activităţilor economice şi în România, precum şi alinierea la conceptul „economie digitală”, asigurând un cadru legislativ pentru conştientizarea, informarea şi încurajarea unui motor al fenomenului digital, astfel cum a fost conceput şi dezvoltat comerţul electronic”. Iniţiatorii proiectului legislativ precizează de asemenea că, „în sensul prezentei legi, prin comerţ electronic se vor înţelege prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic”

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874, 15/28: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969)

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012) – 115 ani

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875) – 105 ani

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006) – 100 de ani

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009) – 95 de ani

– 1928: S-a născut Grigore N. Posea, specialist în geografie, unul din cei mai cunoscuți geomorfologi români, profesor universitar; președintele Societății de Geografie din România în perioada 1990-2000 și președinte de onoare al acesteia, din 2000; președinte – fondator al Asociației Geomorfologilor din România (1990-1999) (m. 2023) – 95 de ani

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1949: S-a născut poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (m. 2020)

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 17/18.IX.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923)

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920) – 30 de ani

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934) – 25 de ani

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955)

– 2019: A murit Tamara Buciuceanu Botez, „Doamna comediei româneşti”, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Polonia: Referendum național și alegeri legislative

– Bișkek: Președinții Belarusului și Rusiei, Alexander Lukașenko și Vladimir Putin, se vor întâlni în Kârgâzstan

– Ecuador: Al doilea tur al alegerilor prezidențiale

– Grecia: Al doilea tur al alegerilor locale

– Ierusalim: Parlamentul israelian se redeschide după amânarea din vară

– Cannes, Franța: A 39-a ediție a Pieței Internaționale de Conținut Audiovizual și Coproducție (Mipcom) (15 – 19 oct.)

– Oslo: Sunt marcați 30 de ani de la acordarea Premiului Nobel pentru Pace lui Nelson Mandela și Frederik De Klerk

– Jiuquan, China: Sunt marcați 20 de ani de când China a trimis un om în spațiu, „taikonaut” Yang Liwei

– Kuta, Indonezia: MotoGP – Marele Premiu al Indoneziei, cursa finală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988 ( – 30 de ani), când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua mondială a alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 ( – 30 de ani) (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008 ( – 15 ani), anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. NOTĂ: Organizația Mondială a Sănătății marchează „Ziua mondială a igienei mânilor” la 5 mai

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647) – 415 ani

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797) – 165 de ani

– 1870: S-a născut Gaetano de Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006) – 115 ani

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1922: S-a născut romanciera portugheză Agustina Bessa-Luis; a publicat circa patruzeci de romane, dintre care cel mai cunoscut este „La Sybille” (m. 2019)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985) – 100 de ani

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860)

– 1943: S-a născut Penny Marshall, actriță, producătoare și regizoare americană; prima femeie care a câştigat peste 100 de milioane de dolari cu un film („Big”) (m. 2018) – 80 de ani

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (din 2013)

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison) – 75 de ani

– 1949: S-a născut scriitorul francofon algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare

– 1955: S-a născut actriţa și producătoarea americană Tanya Roberts (pe numele adevărat Victoria Leigh Blum) (m. 2021)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922) – 10 ani

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937)

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942) – 5 ani

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953) – 5 ani

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2022, 05:00 / actualizat: 17 octombrie 2022, 14:16

S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Se împlinesc 440 de ani (1582) de când această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* În urmă cu 427 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Cu 144 de ani în urmă (1878) Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Se împlinesc 100 de ani (1922), de când, la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15 – 17.X.)

* Acum 99 de ani (1923) era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie, ca instituție separată, în cadrul Universității din București. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* În urmă cu 98 de ani (1924) statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York. Inaugurarea oficială a Statuii Libertăţii din New York, a avut loc la 28 octombrie 1886, în prezenţa preşedintelui Grover Cleveland (1884-1888; 1893-1897) şi a câtorva mii de americani. La 15 octombrie 1924, Statuia Libertăţii a fost desemnată monument naţional, iar din 1984 se află pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Statuia Libertăţii are o înălţime de 46 metri fără soclu şi de 93 de metri cu acesta, fiind una din zece cele mai înalte statui din întreaga lume. Interiorul statuii se poate vizita acesta fiind accesibil pe mai multe niveluri. Un muzeu este organizat în piedestalul deasupra căruia se află o platformă de observare. O altă platformă de observare există şi în coroana statuii. Statuia Libertăţii primeşte în fiecare an peste 4 milioane de vizitatori

* Acum 97 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară „Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Acum 58 de ani (1964) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Cu 37 de ani în urmă (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* Se împlinesc 25 de ani (1997) de când era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Națională a Comerțului Electronic”, stabilită prin Legea 144/22.VII.2020, „reprezintă recunoaşterea digitalizării activităţilor economice şi în România, precum şi alinierea la conceptul „economie digitală”, asigurând un cadru legislativ pentru conştientizarea, informarea şi încurajarea unui motor al fenomenului digital, astfel cum a fost conceput şi dezvoltat comerţul electronic”. Iniţiatorii proiectului legislativ precizează de asemenea că, „în sensul prezentei legi, prin comerţ electronic se vor înţelege prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic”

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874, 15/28: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969)

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975) – 125 de ani

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875)

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1949: S-a născut poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (m. 2020)

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896) – 55 de ani

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 17/18.IX.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916) – 40 de ani

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923)

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955)

– 2019: A murit Tamara Buciuceanu Botez, „Doamna comediei româneşti”, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sydney: Festivalul South by Southwest (15 – 22 oct.)

– Phnom Penh, Cambodgia: Sunt comemorați 10 ani de la moartea fostului rege al Cambodgiei Norodom Sihanouk

– Amsterdam: Roy Jakobs preia funcția de CEO al Philips

– Villepinte, Franța: Expoziția mondială a industriei alimentare (SIAL) (15 – 19 oct.)

– Lyon, Franța: A 14-a ediție a Festivalului Lumière (15 – 23 oct.)

– Maroc: Auto – Africa Eco Race Rally (Maroc, Sahara de Vest, Mauritania, Senegal) (15 – 30 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor” ( – 20 de ani). An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua mondială a alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua Bastonului Alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. NOTĂ: Organizația Mondială a Sănătății marchează „Ziua mondială a igienei mânilor” la 5 mai

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746) – 205 ani

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano de Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007) – 105 ani

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876) – 105 ani

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1922: S-a născut romanciera portugheză Agustina Bessa-Luis; a publicat circa patruzeci de romane, dintre care cel mai cunoscut este „La Sybille” (m. 2019) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985)

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860)

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (din 2013)

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1949: S-a născut scriitorul francofon algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare

– 1955: S-a născut actriţa și producătoarea americană Tanya Roberts (pe numele adevărat Victoria Leigh Blum) (m. 2021)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922) – 10 ani

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937)

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942)

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2021, 05:01 / actualizat: 15 octombrie 2021, 8:58

S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Acum 439 de ani (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* În urmă cu 426 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Cu 143 de ani în urmă (1878) Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Cu 99 de ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15 – 17.X.)

* Acum 98 de ani (1923) era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie, ca instituție separată, în cadrul Universității din București. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* În urmă cu 97 de ani (1924) statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York. Inaugurarea oficială a Statuii Libertăţii din New York, a avut loc la 28 octombrie 1886, în prezenţa preşedintelui Grover Cleveland (1884-1888; 1893-1897) şi a câtorva mii de americani. La 15 octombrie 1924, Statuia Libertăţii a fost desemnată monument naţional, iar din 1984 se află pe lista Patrimoniului Mondial al UNESCO. Statuia Libertăţii are o înălţime de 46 metri fără soclu şi de 93 de metri cu acesta, fiind una din zece cele mai înalte statui din întreaga lume. Interiorul statuii se poate vizita acesta fiind accesibil pe mai multe niveluri. Un muzeu este organizat în piedestalul deasupra căruia se află o platformă de observare. O altă platformă de observare există şi în coroana statuii. Statuia Libertăţii primeşte în fiecare an peste 4 milioane de vizitatori

* Acum 96 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară „Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Acum 57 de ani (1964) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Cu 36 de ani în urmă (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* În urmă cu 24 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Națională a Comerțului Electronic”, stabilită prin Legea 144/22.VII.2020, „reprezintă recunoaşterea digitalizării activităţilor economice şi în România, precum şi alinierea la conceptul „economie digitală”, asigurând un cadru legislativ pentru conştientizarea, informarea şi încurajarea unui motor al fenomenului digital, astfel cum a fost conceput şi dezvoltat comerţul electronic”. Iniţiatorii proiectului legislativ precizează de asemenea că, „în sensul prezentei legi, prin comerţ electronic se vor înţelege prevederile Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic”

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409) – 570 de ani

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874, 15/28: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969)

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875)

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1949: S-a născut poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (m. 2020)

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920) – 45 de ani

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910) – 40 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 17/18.IX.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923)

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923) – 30 de ani

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955) – 5 ani

– 2019: A murit Tamara Buciuceanu Botez, „Doamna comediei româneşti”, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (n. 1929)

EVENIMENTE EXTERNE

– Marrakech, Maroc: Reuniuni anuale ale consiliilor guvernamentale ale Grupului Băncii Mondiale și FMI, în cadrul reuniunilor de toamnă (15 – 17 oct.)

– Washington, D.C: Reuniunea miniștrilor de finanțe G20 și a guvernatorilor băncii centrale (15 – 16 oct.)

– Minsk, Belarus: Summitul Comunității Statelor Independente

– Thailanda: Urmează să aibă loc redeschiderea totală a țării pentru turiști

– Canberra, Australia: Sfârșitul izolării prelungite în capitală în contextul luptei împotriva Covid-19 (15 – 16 oct.)

– Rusia: Începe recensământul populației (15 oct. – 14 nov.)

– Italia: Intrarea în vigoare a permisului de sănătate pentru toate locurile de muncă

– Riga, Letonia: Conferința internațională privind securitatea (15 – 16 oct.)

– Genova, Italia: Începerea audierii preliminare privind posibila urmărire penală a 59 de persoane pentru căderea podului din Genova

– Milano, Italia: Primele zboruri ale companiei Italia Trasporto Aereo (ITA), din cadrul Alitalia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua mondială a alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996 – 25 de ani. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. NOTĂ: Organizația Mondială a Sănătății marchează „Ziua mondială a igienei mânilor” la 5 mai

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano De Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975) – 140 de ani

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1922: S-a născut scriitoarea portugheză Augustina Bessa-Luís (m. 2019)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985)

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860)

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (din 2013)

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1949: S-a născut scriitorul francofon algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare

– 1955: S-a născut actriţa și producătoarea americană Tanya Roberts (pe numele adevărat Victoria Leigh Blum) (m. 2021)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937) – 5 ani

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942)

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953)

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2020, 05:00 / actualizat: 15 octombrie 2020, 9:11

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul senatului și online)

-Camera Deputaților

*ora 10:00 –  Activitate în Comisiile parlamentare (online)

-Istorie

* Pitești: La Memorialul Închisoarea Piteşti are loc un eveniment ce încheie expoziţia “BINOM+1: Fenomenul Piteşti 49/89/19”. Doritorii pot vizita Memorialul după eveniment, până la ora 20:00, respectând condiţiile de distanţare şi utilizare a măştii de protecţie.Evenimentul se va desfăşura în aer liber, iar participarea este gratuită şi nu necesită programare. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• De la ora 18:00, Nina Moica, fostă deţinută politic, este invitată să vorbească despre experienţa detenţiei din perioada comunistă, despre cum a reuşit o adolescentă arestată la 15 ani să reziste în închisoare şi despre viaţa de după eliberare.
• Va urma un moment dedicat poeziei detenţiei în care recită Theodor Dumbravă, pe fundalul unui soundscape de Andrei Bălan şi Dan Adrian Ionescu. Evenimentul se încheie cu un performance de Andrei Muşat, pentru o reflecţie la zi asupra istoriei recente.

– Cultură

* Timișoara: Cinemateca TIFF vine pentru prima dată la Timișoara, în noul spațiu cultural Faber, în perioada 10 septembrie – 22 octombrie. Va fi un film pe săptămână, proiectat în aer liber, cu respectarea măsurilor de protecție și distanțare. Din program:

• „Servants”, regia Ivan Ostrochovský – Slovacia, România, Cehia, Irlanda, 2020, premiera mondială la Berlinale 2020, în secțiunea Encounters

– S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Acum 438 de ani (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* Se împlinesc 425 de ani (1595), de când, între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Cu 142 de ani în urmă (1878) Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Cu 98 de ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15-17)

* Acum 97 de ani (1923) era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* În urmă cu 96 de ani (1924) statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York (Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886)

* Se împlinesc 95 de ani (1925) de când apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară „Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Acum 56 de ani (1964) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Se împlinesc 35 de ani (1985) de când avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* În urmă cu 23 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864) – 220 de ani

– 1874: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 28.X.1874

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 20.X.1918

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist – 75 de ani

– 1949: S-a născut poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (m. 2020)

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse (www.uniunea-scriitorilor-filiala-bucuresti-proza.eu) dau ca dată a morții 17.X.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923). NOTĂ: Site-ul romlit.ro dă ca dată a morţii 24.IX.1989

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955)

– 2019: A murit Tamara Buciuceanu Botez, „Doamna comediei româneşti”, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summit al Consiliului European (15 – 16 oct.)

-Berlin: Ministrul german al economiei, Peter Altmaier face o declarație înainte de o conferință virtuală cu miniștrii telecomunicațiilor din țările UE

– Bruxelles: Termen limită recomandat de către Comisia Europeană pentru ca statele membre să-și prezinte propunerile pentru un plan preliminar de relansare

– Miami, Florida, SUA: Este programată cea de-a doua dezbatere televizată a celor doi candidaţi la preşedinţia SUA, republicanul Donald Trump şi democratul Joe Biden

– Beirut, Liban: Consultări parlamentare pentru numirea unui prim-ministru

– Paris: A 17-a ediție a Forumului internațional pentru meteorologie și climat (15 – 18 oct.)

– India: Deschiderea cinematografelor și piscinelor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010 ( – 10 ani), la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua mondială a alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua Bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. NOTĂ: Organizația Mondială a Sănătății marchează „Ziua mondială a igienei mânilor” la 5 mai

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.) – 2090 de ani

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838) – 245 de ani

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935) – 165 de ani

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano De Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1957) – 150 de ani

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980) – 115 ani

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999) – 100 de ani

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002) – 100 de ani

– 1922: S-a născut scriitoarea portugheză Augustina Bessa-Luís (m. 2019)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985)

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860)

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (din 2013) – 75 de ani

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1949: S-a născut scriitorul algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937)

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953)

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942)

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2019, 05:24 / actualizat: 15 octombrie 2019, 10:00

EVENIMENTE INTERNE

 – Senat

* Lucrări în comisiile permanente:

• ora 11:00 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• ora 12:30 – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
• ora 13:00 – Comisia pentru administraţie publică

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Şedinţă în plen

* ora 12:00- Vot final

* la încheierea ședinței de vot final – Şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – Activitate în comisiile parlamentare

• dupa votul final – Comisia pentru industrii şi servicii – sala 25, etaj 2, corp B4
• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale – sala: Comisiei

– Apărare, Interne Securitate

* Timişoara: Ediția a treia a Conferinței „Security challenges in the Balkans”, eveniment care se va desfășura la Complexul Senator din Timișoara și va reuni oficiali naționali și internaționali, precum și reprezentanți ai mediului academic și non-guvernamental din țară și din străinătate – ora 9:30

– Social

* De la ora 18:30, Editura Herald şi Librăria Luceafărul CLB din Bucureşti (Bulevardul Unirii, nr. 10, bloc 7B) organizează evenimentul „Înțelegerea ADHD  și primii pași în lupta cu dependențele” desfăşurat în cadrul campaniei naţionale „Te aşteptăm în librărie!”

 – Cultură

* Simpozionul „Teatrul românesc – 30 de ani de libertate”, organizat de Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” în parteneriat cu Asociația Internațională a Criticilor de Teatru – România (AICT.RO) , va avea loc, astăzi, de la 10:00, ca parte a celei de-a V-a ediții a Întâlnirilor AICT.RO. Comunicările vor fi găzduite în Aula Bibliotecii Academiei Române (Calea Victoriei 125) și vor fi publicate în revista academică „Studii şi cercetări de istoria artei. Teatru, muzică, cinematografie”. Coordonatorii evenimentului sunt Oltița Cîntec (președinta AICT.RO) și Daniela Gheorghe (cercetător, IIA „G. Oprescu”)

* Cea de-a VI-a ediție a „Rencontres Musicales Enesco”/ „Întâlnirile Muzicale Enesco” se va desfașura în perioada 9-17 octombrie, pe mai multe scene pariziene și este organizată de Asociația Noesis/Enescu Arts et Culture și Societatea Franceză de Muzică George Enescu, în parteneriat cu Institutul Cultural Român de la Paris, cu sprijinul Ambasadei României în Franța și al Muzeului Național „George Enescu” din București. Evenimentul include anul acesta, pe lângă competiția internațională de canto, adresată tinerilor profesioniști și amatori de artă vocală, două concerte extraordinare, în reprezentație unică. Este vorba despre Dixtuorul pentru instrumente de suflat, op. 14 , o piesă rar interpretată din repertoriul enescian – astăzi, și improvizația de jazz a artistei Teodora Enache (voce), alături de Ramona Horvath (pian)

– pe 17 octombrie, în Sala Bizantină a Palatului Béhague, sediul Ambasadei României la Paris

* Satu Mare: În perioada 10 octombrie – 8 noiembrie 2019, doi dintre cei mai activi și valoroși tineri muzicieni români, violonista Diana Jipa şi pianistul Ştefan Doniga, vor susține un turneu național de promovare a celui mai recent proiect cultural și produs discografic care le aparține intitulat „Doamnele muzicii românești”. Astăzi, concertul are loc de la ora 18:30, la Sala Filarmonicii „Dinu Lipatti”

* Târgu Mureș: De la ora 17:00, Teatrul 3G (Bastionul Măcelarilor, Cetatea Târgu Mureș) va găzdui lansarea volumului „În spatele geamurilor sunt oameni”, de Elise Wilk, Editura Tracus Arte. Invitați alături de autoare: Alina Nelega și Theo Marton. Evenimentul are loc în cadrul Festivalului Internațional de Arte Performative „Forma”

* Timișoara: Centrul Cultural „Rabindranath Tagore” organizează ultimul capitol al trilogiei de concerte “West meets East”, ce sărbătorește prima fuziune din istorie dintre muzica clasică occidentală și cea indiană. Concertele, care vor începe în fiecare seară de la ora 19:00, vor avea loc la Timișoara (15 octombrie, la Sala Capitol, Filarmonica Banatul), București (17 octombrie, la Sala Auditorium, MNAR) și Pitești (18 octombrie, la Filarmonică). Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural

– Sport

* Federaţia Română de Fotbal organizează partida echipelor de fotbal ale României şi Norvegiei, de la ora 21:45, pe Arena Naţională

* Lotului Național de Paraclimbing sărbătoreşte ”Ziua Bastonului Alb” la Climb Again, Șoseaua Berceni nr.8, începând cu ora 17:00

– S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Acum 437 de ani (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* Acum 424 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Cu 141 de ani în urmă (1878) Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Cu 97 de ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15-17)

* Acum 96 de ani (1923) era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* Se împlinesc 95 de ani (1924) de când statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York (Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886)

* Acum 94 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară “Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Se împlinesc 55 de ani (1964) de la stabilirea relaţiilor diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Acum 34 de ani (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* În urmă cu 22 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2019; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969) – 145 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 28.X.1874

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963) – 135 de ani

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 20.X.1918

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse (www.uniunea-scriitorilor-filiala-bucuresti-proza.eu) dau moartea la 17.X.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923) – 30 de ani. NOTĂ: Site-ul romlit.ro dă ca dată a morţii 24.IX.1989

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Termen limită pentru statele membre ale UE, în special Italia, să prezinte Comisiei Europene proiectul de buget pentru 2019

– Londra: Audiere a guvernatorului Băncii Angliei, Mark Carney, în cadrul Comisiei parlamentare a Trezoreriei

– Columbus, SUA: A 4-a dezbatere televizată a candidaților democrați la alegerile prezidențiale

– Washington: Termen limită pentru depunerea documentelor la Camera Reprezentanților, de către avocatul președintelui Donald Trump, ca parte a anchetei ucrainene

– New York: Corporația americană Google prezintă noua gamă de produse, care ar trebui să facă parte din noul său smartphone, Pixel 4

– Mozambic: Alegeri prezidențiale, legislative și provinciale

– Seul, Coreea de Sud: Expoziție internațională de apărare, aeronautică și spațiu – ADEX 2019 – la Hotel Airport Seul (15 – 20 oct.)

– Guineea-Bissau: Prezentarea bugetului și a programului de guvernare, în fața Parlamentului

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua Mondială a Alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua Bastonului Alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua Bastonului Alb” în anul 1964 ( – 55 de ani), de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907) – 190 de ani

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900) – 175 de ani

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano De Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818) – 135 de ani

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970) – 100 de ani

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1922: S-a născut scriitoarea portugheză Augustina Bessa-Luís (m. 2019)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985)

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009) – 90 de ani

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860) – 85 de ani

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (din 2013)

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1949: S-a născut scriitorul algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare – 70 de ani

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891) – 55 de ani

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889) – 45 de ani

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937)

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953) – 1 an

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942) – 1 an

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2018, 06:00 / actualizat: 15 octombrie 2018, 7:54

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 12:30 – Şedinţa pregătitoare a Biroului Permanent

* ora 13:00 – Şedinţa Biroului Permanent  şi ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 14:00 – Lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – Lucrări în plen

– Camera Deputaţilor

* ora 14:00 – Şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 16:00 – Şedinţa în plen

– Învăţământ, Cercetare

* Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) organizează masa rotundă „20 de ani de inovație în comunicare”, eveniment prilejuit de sărbătorirea a 20 de ani de existență a facultății – ora 17:00, la sediul SNSPA, Sala multifuncțională, parter, Bd. Expoziției nr. 30A, sector 1

– Istorie

* Eveniment ce marchează celebrarea Centenarului Marii Uniri în cadrul celui de-al Doilea Congres Mondial de Diplomație Comercială Bilaterală – ora 18:00, la Hotel Casa Capsa din Bucureşti

– Cultură

* Membrii originali Dire Straits – Alan Clark, Phil Palmer, Danny Cummings și Mel Collins vor urca pe scena Sălii Palatului pentru un show “must see”: “The Dire Straits Legacy”, în care vor răsuna hiturile “Sultans of Swing”, “Money for Nothing”, “Romeo and Juliet” şi altele  – ora 20:00, la Sala Palatului. Organizator este Phoenix Entertainment

* SupportYourLocalBands Music Festival va avea loc, în perioada 15-20 octombrie, în mai multe locații din București: Expirat Halele Carol, Quantic, Control, fabrica și Mojo – ora 20:00

SupportYourLocalBands Music Festival este primul festival dedicat lansării și susținerii muzicii underground din scena românească și se dorește a deveni o rampă de lansare pentru artiștii tineri, talentați, dar încă prea puțin cunoscuți publicului larg. Această inițiativă este susținută și încurajată de trupe precum Șuie Paparude, byron, E.M.I.L., OCS sau The Mono Jacks.

* „Stagiunea de colecție” de la Biblioteca Națională continuă cu concertul ansamblului Musica Viva – ora 17:30, la Sala Symposium de la parterul Bibliotecii Naţionale. Un eveniment organizat de UCIMR, parte din proiectul „100 de ani în 100 de concerte”. Printre partenerii media: Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Atelierul de creație Wood Be Nice organizează vernisajul expoziției „NeoNlitic” ce reunește lucrări realizate de 15 artiști din România, Ucraina și SUA – ora 19:00, la Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru, nr. 38. Aceştia și-au propus valorificarea patrimoniului cultural și reinterpretarea esteticii culturilor Cucuteni și Hamangia, în viziune contemporană, precum și susținerea și promovarea creației artistice. (15 – 21 oct.)

* Sfântu Gheorghe: În perioada 15 – 20 octombrie, are loc Festivalul D-BUTAN-T, organizat de Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sfântu Gheorghe şi cofinanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

* Sibiu: Are loc cea de-a XXV-a ediţie a Festivalului Internațional Astra Film, programul cuprinzând 101 titluri, din care 56 de filme, care vor participa în cele 5 secțiuni competiționale. 11 documentare vor avea premiera mondială la Festival și 40, premiera națională – la Astra Film Cinema, Mansarda Astra Film, Teatrul Gong, Aula Magna a Facultăţii de Medicină, Librăria Habitus, Sala Thalia, Sala de Sticla si mult apreciatul DOM din Piaţa Mare – pentru proiectiile 360 (Domul mare) şi proiectiile VR (Domul mic) (15 – 21 oct.)

• Institutul Cultural Român acorda premii pentru secţiunea românească a Festivalului Internaţional de Film Documentar ASTRA: Premiul pentru cel mai bun documentar românesc (în valoare de 1500 euro) şi Premiul pentru inovaţie şi originalitate cinematografică într-un documentar românesc (în valoare de 1500 euro)
• Între 15 şi 21 octombrie, în Domul amplasat în Piaţa Mare din Sibiu, publicul va putea trăi experienţa contactului direct cu viitorul, prin 10 filme de non-ficţiune realizate în realitate virtuală (VR) şi 18 realizate pentru proiecţie 360 de grade (full-dome). Secţiunea specială care le găzduieşte, „Viitorul E Azi”, este dedicată noilor formate de documentar, realizate cu tehnologii inovatoare şi a fost introdusă în programul Astra Film Festival din 2016.

* Paris: Institutul Cultural Român de la Paris, în parteneriat cu Asociaţia Noesis-Enesco şi cu sprijinul SEAM şi al Ambasadei României în Republica Franceză, prezintă cea de-a V-a ediţie a „Întâlnirilor Muzicale Enescu” (11 – 17 oct.). Ediția din acest an este dedicată Centenarului Marii Uniri şi marchează 100 ani de la încheierea Primului Război Mondial. Din program:

• ora 20:00 – Carte blanche Dana Ciocârlie, cu Nicolas Dautricourt, violonist, Aurélien Pascal, violoncelist – la Sala Bizantină a Hôtel de Béhague, Reşedinţa Ambasadorului României în Franţa
• 15 – 17 octombrie – Expoziţie de fotografii documentare „George Enescu în timpul marelui război” şi Expoziţie de pictură: „George Enescu și muzica” de Emil Ciocoiu – la Hôtel de Béhague, Reşedinţa Ambasadorului României în Franţa

– S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Acum 436 de ani (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* Acum 423 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Se împlinesc 140 de ani (1878) de când Rusia a recunoscut independenţa României (15/27)

* Cu 96 de ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15-17)

* Se împlinesc 95 de ani (1923) de la inaugurarea oficială a Facultăţii de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* Acum 93 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară “Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Cu 54 de ani în urmă (1964), erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Acum 33 de ani (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* În urmă cu 21 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2018; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2018)

– Sf. Krikoris, Tatul, Varos, Tomas și Anton (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2018)

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 28.X.1874

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) C. Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Andreescu Adrian, general, teoretician militar, membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012) – 110 ani

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006) – 95 de ani

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009) – 90 de ani

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse (www.uniunea-scriitorilor-filiala-bucuresti-proza.eu) dau moartea la 17.X.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a morţii 24.IX.1989

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920) – 25 de ani

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934) – 20 de ani

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniune a Consiliului Afaceri Externe din cadrul UE

– Bruxelles: Statele membre UE, inclusiv Italia, prezintă Comisiei proiectele de buget

– Varşovia: Premierul ceh, Andrej Babis, va avea o întrevedere cu omologul său polonez, Mateusz Morawiecki

– Port Moresby, Papua Noua Guinee: Ședința înalților funcționari financiari (SFOM)

– Lisabona, Portugalia: Guvernul socialist prezintă Parlamentului proiectul său de buget pentru 2019

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988 (- 30 de ani), când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua Internaţională a Femeilor din Mediul Rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua Mondială a Alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (- 25 de ani) (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008 ( – 10 ani), anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647) – 410 ani

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797) – 160 de ani

– 1870: S-a născut Gaetano De Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006) – 110 ani

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985) – 95 de ani

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române din 1932 (n. 1860)

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison) – 70 de ani

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Iaşi:Manifestările religioase închinate sfintei Parascheva.Din program:

• ora 9:00 – Miezonoptica, Acatistul Mântuitorului, Ceasurile şi Sfânta Liturghie, în Catedrala Mitropolitană. Va cânta corul Sanctus
• ora 17:00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva
• ora 21:00 – Slujba de Priveghere. Va cânta corul Chivotul

– Cultură

* Are loc spectacolul „Smurfs Live on Stage” – ora 19:00, la Sala Palatului

* Teatrul Evreiesc de Stat (TES) organizează, în perioada 15-22 octombrie, cea de-a doua ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Idiş – TES FEST, cu ocazia aniversării a 141 de ani de la înfiinţarea primului teatru profesionist de limbă idiş din lume în România, la Iaşi, în anul 1876, de către scriitorul şi artistul Avram Goldfaden. Vor fi prezente trupe de teatru profesioniste de limbă idiș, din întreaga lume – SUA, Israel, Rusia, Polonia, formații și interpreți de muzică klezmer de renume mondial

* Alba Iulia: Concert al violoncelistului Răzvan Suma și pianistului Daniel Goiți în cadrul turneul național „Vă place Beethoven?”, ajuns la ediția cu numărul 6, organizat de Radio România, care se va desfășura între 11 și 30 octombrie, în 8 orașe din România – ora 19:00, la Casa de Cultură. Parteneri media: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Actualități, Orchestrele și Corurile Radio România

* Budapesta:În perioada 10 – 15 octombrie 2017, Institutul Cultural Român Budapesta organizează cea de a douăsprezecea ediție a „Săptămânii filmului românesc”, la Cinematograful Național „Uránia” din capitala ungară. Astăzi, după proiecția de la ora 18:00 a filmului „Fixeur”, va avea loc o discuţie cu actorul principal al filmului, Tudor Istodor, alături de actorul Molnár Levente, care a contribuit la castingul filmului. Discuția va fi moderată de către Mónika Dánél

– S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Se împlinesc 435 de ani (1582), de când această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* Acum 422 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Acum 139 de ani (1878) Rusia recunoştea independenţa României (15/27)

* Se împlinesc 95 de ani (1922), de când, la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15-17)

* În urmă cu 94 de ani (1923), era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* Acum 92 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară “Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Cu 53 de ani în urmă (1964), erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Acum 32 de ani (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* Se împlinesc 20 de ani (1997) de la lansarea (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

Aniversări – Comemorări

– Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul al VII-lea Ecumenic (Niceea, anul 787) (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2017; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– Hramul Bisericii Armene din Constanţa (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969). NOTĂ: Unele surse (enciclopediaromaniei.ro) dau naşterea la 28.X.1874

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) C. Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Andreescu Adrian, general, teoretician militar, membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975) – 120 de ani

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896) – 50 de ani

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse (www.uniunea-scriitorilor-filiala-bucuresti-proza.eu) dau moartea la 17.X.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916) – 35 de ani

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a morţii 24.IX.1989

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit Irina Răchiţeanu-Şirianu, actriţă de teatru şi film (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Austria: Alegeri legislative anticipate

– Germania: Alegeri anticipate în Saxonia Inferioară, după destrămarea coaliției dintre social-democrați și Verzi, la începutul lunii august

– Kârgâstan: Alegeri prezidenţiale

– Macedonia: Alegeri municipale

– Venezuela: Alegeri regionale, primul scrutin important de la începutul crizei politice care a zguduit țara, ca urmare a demonstraţiilor împotriva preşedintelui Nicolas Maduro

– Cetatea Vaticanului: Sanctitatea Sa Papa Francisc urmează să oficieze ceremonia de canonizare a 35 de noi sfinţi

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor” (- 15 ani). An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua Mondială a Alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători”

– „Ziua Europeană a Cinematografului de Artă” („European Art Cinema Day”), a cărei primă ediţie (2016) a fost lansată de CICAE (Confederația Internațională a Cinematografelor de Artă). Mai mult de 1000 de cinematografe de pe bătrânul continent vor sărbători varietatea producerii de film european, prin avanpremiere, filme pentru copii și filme clasice. În plus, evenimentul va fi îmbogățit cu discuții despre filme, recepții și expoziții, care vor depune mărturie pentru angajamentul cinematografiei, acela „de a expune o cât mai mare varietate de opere culturale vii”

– „Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Traficului Rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru („tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746) – 200 de ani

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano De Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876) – 100 de ani

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007) – 100 de ani

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1923: S-a născut jurnalistul şi scriitorul italian Italo Calvino (m. 1985)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române din 1932 (n. 1860)

– 1948: S-a născut (în Argentina, din părinţi englezi) interpretul de muzică uşoară Chris De Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922) – 5 ani

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Iaşi: Manifestări organizate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Arhiepiscopia Iașilor, cu prilejul Sărbătorii Sfintei Parascheva 2016 (10-16 oct.). Din programul de astăzi:

• ora 7:00 – Miezonoptica, Acatistul Sfântului Acoperământ al Maicii Domnului, Ceasurile şi Sfânta Liturghie – în Catedrala Mitropolitană. Va cânta corul Chivotul
• ora 16:00 – Paraclisul Sfintei Cuvioase Parascheva – în Catedrala Mitropolitană
• ora 21:00 – Slujba de Priveghere a Învierii (Vecernia, Litia şi Utrenia) – în Catedrala Mitropolitană. Va cânta corul Chivotul

– Mass-media, Publicitate

* Berlin: Radio România, prin Teatrul Naţional Radiofonic, a fost nominalizat la secţiunea Radio Fiction, la Festivalului Prix Europa 2016, cu spectacolul „Biblia neagră” a lui William Blake, scenariul şi regia artistică Ilinca Stihi (15 – 21 oct.)

– Cultură

* Alba Iulia: Concert în cadrul Turneului Internaţional „Duelul Viorilor”, un proiect Radio România, ce are loc în perioada 4-15 octombrie susţinut de cei trei muzicieni, violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail – ora 19:00, la Casa de cultură. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi, Radio România Muzical, Radio România Regional, Radio România Internaţional

* Wrocław, Polonia: Gala de decernare a Premiului Literar al Europei Centrale „Angelus” – cea mai importantă distincţie în domeniul creaţiei de proză pentru un volum tradus în limba polonă – printre finaliştii din acest an ai prestigiosului premiu numărându-se Cristian Teodorescu, autorul romanului „Medgidia, oraşul de apoi”, şi Varujan Vosganian (romanul „Cartea şoaptelor”)

– S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* În 1582, acum 434 de ani, această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* Acum 421 de ani (1595), între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Acum 138 de ani (1878) Rusia recunoştea independenţa României (15/27)

* Cu 94 de ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, avea loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15-17)

* În urmă cu 93 de ani (1923), era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* Acum 91 de ani (1925) apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară “Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Cu 52 de ani în urmă (1964), se stabileau relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relatiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Acum 31 de ani (1985) avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* Se împlinesc 15 ani (2001) de la apariţia, la Bucureşti, a primului număr al cotidianului „Realitatea românească”

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409) – 565 de ani

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969) (m. 1969). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 28.X.1874 (enciclopediaromaniei.ro)

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) C. Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Andreescu Adrian, general, teoretician militar, membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920) – 40 de ani

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910) – 35 de ani. NOTĂ: Unele surse (www.uniunea-scriitorilor-filiala-bucuresti-proza.eu) dau moartea la 17.X.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (pseudonimul literar al lui Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a morţii 24.IX.1989

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923) – 25 de ani

– 1993: A murit Irina Răchiţeanu-Şirianu, actriţă de teatru şi film (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Varşovia: Demonstrație împotriva acordurilor de liber schimb UE-SUA și UE-Canada, TTIP și CETA

– New Delhi: India găzduieşte cea de-a VIII-a ediţie a summitului ţărilor din cadrul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de  Sud) (15 – 16 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost marcată pentru prima oară în 2008, după stabilirea ei de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua Mondială a Alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: O zi a nevăzătorilor se marchează şi la 13 noiembrie (N. R.)

– „Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Oboselii la Volan”; în România ziua este marcată din anul 1996 – 20 de ani

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.)

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru („tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838)

– 1817: A murit Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţa naţională a Poloniei (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano De Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1957)

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975) – 135 de ani

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: S-a născut Arthur Schlesinger, istoric şi scriitor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1923: S-a născut jurnalistul şi scriitorul italian Italo Calvino (m. 1985)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984) – 90 de ani

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române din 1932 (n. 1860)

– 1948: S-a născut (în Argentina, din părinţi englezi) interpretul de muzică uşoară Chris De Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat
* ora 9:00 – lucrări în Comisiile permanente

– Camera Deputaţilor
* ora 8:30 – şedinţă în plen
* Activităţi în Comisiile parlamentare:
• ora 10:00 – Comisia pentru industrii şi servicii
• ora 10:00 – Comisia pentru afaceri europene

– Uniunea Europeană
* Vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, responsabil pentru Uniunea energetică, urmează să se afle, astăzi, într-o vizită în ţara noastră

– Ministere
* Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, participă la cea de-a IV-a ediţie a Bucharest Forum, organizat, în zilele de 15 şi 16 octombrie, de Institutul Aspen România şi German Marshall Fund of the United States, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe din România, tema reuniunii fiind “Europa în faţa furtunii: Perspective pentru o nouă viziune de vecinătate” – ora 9:00, în Corp Aulă a Ministerului Culturii, Bd. Unirii nr. 22

– Partide
* Sighetu Marmaţiei: Wilfried Martens Centre for European Studies, Institutul pentru Studii Populare, Fundaţia Hanns Seidel şi Societatea Liberală organizează, în perioada 15 – 18 octombrie, “Școala de Leadership – Memoria ca sursă de Leadership”. La eveniment vor participa reprezentanţi ai Partidului Naţional Liberal, ai unor organizaţii neguvernamentale, ai administraţiei locale, profesori şi istorici

– Organizaţii
* Chișinău: Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) va organiza, în perioada 15 – 17 octombrie, „Şcoala jurnaliştilor de politică externă – 2015”, proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni şi implementat de FUMN, în parteneriat cu Filiala Fundaţiei Universitare a Mării Negre din România în Republica Moldova. Programul de formare și pregătire profesională se va desfășura în incinta Hotelului Jazz, sala Saxophone, Str. Vlaicu Pîrcălab nr. 72, începând cu ora 10:00

– Social
* Seminarul “Egalitatea de gen şi nediscriminarea la locul de muncă”, organizat de Fundaţia Multimedia pentru democraţie locală în cadrul proiectului „Femei active pe piaţa muncii”, co-finanţat prin Fondul Social European, POSDRU, 2007-2013 “Investeşte în oameni!” – ora 14:30, la Hotel Minerva, Str. Gheorghe Manu nr. 2-4

– Economic
* Băile Felix: Cea de-a II-a ediție a Conferinței naționale dedicate exclusiv segmentului transportatorilor expres de mărfuri are loc în perioada 15 – 17 octombrie – la Hotelul Lotus
* Constanţa: În perioada 15 – 18 octombrie va avea loc, la Pavilionul Expoziţional, târgul MOBILA EXPO, organizat de Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie și Agricultură Constanța, în colaborare cu Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România şi Asociaţia Clubul Român de Mobilă
* Jud. Maramureş: În cadrul proiectului “Dezvoltarea unor tehnici ecologice pentru agroturismul din România” vor fi inaugurate două staţii de epurare biologice (cu pat de stuf) în localităţile Vadu Izei şi Mara. Proiectul este realizat cu fonduri Norway Grants alocate de Guvernul Norvegiei prin Innovation Norway, organizaţie norvegiană care a pus la dispoziţie fonduri pentru realizarea mai multor obiective privind ecologia în agroturismul din România. Sistemul norvegian de management a apelor reziduale ce foloseşte filtre cu pat de stuf va fi unic în România, fiind dezvoltat cu sprijinul NIBIO (Norwegian Institute of Bioeconomy Researh)

– Medicină, Sănătate
* Spitalul de Psihiatrie Titan “Dr. Constantin Gorgos” organizează dezbaterea cu tema “Demnitatea în sănătatea mintală”, cu ocazia „Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale” (10 oct.) – ora 12:00
* În perioada 15 – 17 octombrie, are loc cel de-al III-lea Congres Național de Neuropatie Diabetică și Picior Diabetic – la Hotel Ramada Parc
* Iaşi: În perioada 15 – 17 octombrie, are loc cea de-a IX-a Ediție a Congresului Național de Nefrologie – ora 14:00, la Palas Mall și Hotel Internațional. Organizator: Societatea Română de Nefrologie
* Poiana Brașov: Congresul Naţional al Societăţii Române de Chirurgie Cardiovasculară 2015 va avea loc în perioada 15 – 18 octombrie, la Hotel Sport. Manifestarea este însoţită de o expoziţie medicală specializată. Organizatori: Societatea Română de Chirurgie Cardiovasculară
* Sinaia: Societatea Română de Hematologie şi Societatea Naţională de Transfuzie Sanguină din România organizează cea de-a XXIII-a ediţie a Conferinţei Naţionale de Hematologie Clinică şi Medicină Transfuzională, cu participare internaţională, care se va desfăşura în perioada 15 – 18 octombrie

– Învăţământ
* Universitatea din Bucureşti va conferi titlul de Doctor Honoris Causa academicianului Mo Xuanxue, reputat profesor chinez în domeniul geoştiinţelor. Ceremonia se va desfăşura la Palatul Facultăţii de Drept (Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36 – 46), Sala de Consiliu, începând cu ora 15:00

– Cercetare
* Târgoviște/ Runcu Stone: Societatea Astronomică Română de Meteori (SARM) organizează ASTROFOTO 2015, eveniment de tradiție desfășurat anul acesta sub egida Anului Internațional al Luminii 2015. Acțiunile din cadrul evenimentului se vor desfășura în perioada 15 – 20 octombrie și includ Gala Laureaților ediției a 8-a a Concursului Național de Astrofotografie, vernisajul expozițiilor de astrofotografie „Lumină din Univers”, „Luminile Nordului”, „Astrofotografie din cosmos – Telescopul Spațial Hubble” și a Salonului Astrofotografic Național cu lucrările finaliștilor participanți la concurs, precum și ateliere de lucru, cursuri și sesiuni de astrofotografie

– Arhitectură
* Activitățile din cadrul proiectului „București. Bloc. Cetate”, propus de Fundația “Domeniul Otetelișanu”, cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, vor face ca de astăzi 30 de blocuri din capitală să fie transformate în spații expoziționale, unde publicul va avea acces, pentru prima oară, la arhiva de schițe și documente a lui Horia Maicu – arhitect șef al capitalei (1958-1969)

– Mass-media, Publicitate
* Satul Ghermăneşti, com. Snagov, jud. Ilfov: În perioada 15 octombrie – 18 decembrie, are loc un nou sezon al proiectelor Radio România, „Ora de educaţie muzicală” şi “Ora de educaţie teatrală”, la care vor participa aproximativ 10 formatori şi 60 de elevi care vor afla săptămânal, lucruri inedite despre cele două arte. Organizate de Centrul Cultural Media prin Radio România Cultural, în colaborare cu Orchestrele şi Corurile Radio, în parteneriat cu Asociaţia A4Action din Ghermăneşti şi cu sprijinul Teatrului „Ion Creangă”, programele se adresează copiilor din ciclul primar şi liceal. Ele au ca scop promovarea produselor Radio România (spectacole de teatru radiofonic, concerte de muzică clasică, CD-uri audio, cărţi, emisiuni radiofonice, siteurile culturale), al programelor culturale adresate elevilor în ideea atragerii şi fidelizării tinerilor ascultători

– Cultură
* Muzeul Naţional Cotroceni, în colaborare cu Uniunea Artiştilor Plastici din România, organizează, de la ora 18:00, în Spaţiile Medievale ale muzeului, vernisajul expoziţiei „Monumentul Marii Uniri – de la proiect la inaugurare”. Expoziţia cuprinde fotografii, machete şi multimedia imaginea monumentului pe care, artistul creator de monumente de for public, Ioan Bolborea, l-a realizat pentru a celebra „Centenarul Marii Uniri”, în anul 2018. Expoziţia va fi deschisă în perioada 15 – 30 octombrie
* La Spațiul Public European, începând cu ora 19:00, va fi proiectat ultimul film din trilogia Paradis: „Paradis: Speranță” (dramă, Austria-Germania-Franța, 2013, regia: Ulrich Seidl), în cadrul programului “JOIA de Film”
* Premiera oficială a spectacolului “La pulce” după “Puricele în ureche”, de Georges Feydeau, în regia lui Horaţiu Mălăele – ora 19:00, la Teatrul de Comedie
* De la ora 19:00, Conceptual Gallery organizează vernisajul expoziției retrospective Constantin Calafateanu. Curator: Luiza Barcan. Cu ocazia vernisajului, va fi lansat, pentru a doua oară la Bucureşti, albumul monografic „Constantin Calafateanu” editat de Luiza Barcan și publicat la editura Ars Docendi, în 2014. Expoziţia va fi deschisă în perioada 15 octombrie – 10 noiembrie, şi va putea fi vizitată zilnic între orele 13:00 – 17:00. Expoziția va cuprinde peste douăzeci de lucrări, peisaje şi naturi statice, realizate în tehnicile ulei pe pânză şi guaşe
* Deschidere de „stagiune” la Cafeneaua critică cu seminarul “Omul împotriva vieţii?” – ora 19:00, la Club A, Str. Blănari nr. 14. Participanţi: 129 de artişti şi grupuri artistice din toate generaţiile. Curatoare principală: Alexandra Titu, susţinută de curatorii a şapte spaţii de expunere. Discuţia de la “Cafeneaua critică” se va desfăşura sub genericul Salonului „Arte în Bucureşti”, ediţia a VI-a (26 sep.-9 oct.)
* Maximum Rock Festival 2015 are loc între 15 şi 18 octombrie, la Club Colectiv (15 şi 18 oct.) şi Arenele Romane (16 şi 17 oct.), şi va cuprinde pe lângă concerte, diverse activităţi interactive, expoziţii, târguri şi performance-uri
* La ARCUB Batiște, stagiunea este deschisă cu una dintre cele mai iubite producții teatrale, „Însemnările unui nebun” de Felix Alexa, bazat pe celebra nuvelă a lui N.V. Gogol – ora 20:00 (15 şi 16 oct.)
* ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București organizează prima serie de concerte de muzică de cameră cu participare internațională din București sub titlul “DA CAPO – ARCUB CHAMBER MUSIC SERIES”. De la ora 19:30, la Sala Mare din ARCUB (Str. Lipscani nr. 84-90) concertul de deschidere va fi susținut de renumiții virtuozi Vlad Stănculeasa, Răzvan Popovici, Valentin Răduțiu și Oliver Triendl. Programul se va desfășura până în luna mai 2016 și va avea câte o reprezentație în fiecare lună
* LibrăriaDelfin. ro, platformă online ce pune la dispoziţia publicului o gamă completă de materiale didactice pentru învăţământul preuniversitar, se extinde cu deschiderea primei librării, pe Str. Cernăuţi nr. 31
* Proiectul “Art on display”, aflat la cea de-a II-a ediţie, iniţiat şi organizat de Asociaţia Ephemair, va anima vizual Bucureştiul, în perioada 15 – 25 octombrie, transformându-l într-o galerie temporară de artă, vitrinele magazinelor şi alte spaţii cu acces de pe bulevardele principale urmând să găzduiască expoziţii şi instalaţii site-specific. Proiectele vor putea fi vizionate în: Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 35 (spaţiul Villeroy & Boch), Piaţa Gării de Nord nr. 1-3 (în spaţiul Gării de Nord), Bd. Calea Victoriei nr. 143 (spaţiul S&A Interior), Bd. Calea Victoriei nr. 141 (în spaţiul din curtea Muzeului Naţional “George Enescu”), Str. Piaţa Amzei nr. 5 (spaţiul A5), Bd. Calea Victoriei nr. 114 (spaţiul Musette Kube), Bd. Calea Victoriei nr. 81 (spaţiul AS Travel), Str. Georges Clemenceau nr. 2 (spaţiul The Art of Living Gallery), Str. Edgar Quinet nr. 9 (spaţiul Cărtureşti Quinet) şi Bd. Carol I nr. 53 (spaţiul Carol 53). Printre partenerii media: Radio România Cultural
* Arad: În perioada 15 – 18 octombrie, se va desfășura a II-a ediție a festivalului de film documentar fARAD, eveniment fondat în 2014 de Romanian Film Initiative / FilmETC şi produs de 111Film, sub direcţia artistică a Monei Nicoară şi aflat sub patronajul Primăriei Municipiului, prin Centrul Municipal de Cultură – ora 19:00, Cinema Arta din municipiu
* Buşteni, jud. Prahova: De la ora 13:00, are loc o conferință de presă organizată cu ocazia extragerii tombolei “Cucerește Universul lui Salvador Dali”, care va avea loc la Castelul Cantacuzino. Expoziția “Salvador Dali – Welcome into my Brain” a putut fi vizitată la Castelul Cantacuzino în perioada 22 iulie – 11 octombrie
* Cluj-Napoca: În perioada 15 – 18 octombrie, are loc prima ediţie a Docuart Fest, cu o selecție aleasă de filme documentar – la Cinema Mărăști. Cluj Docuart Fest este co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național), dorind să încurajeze consumul pentru documentarul românesc și să ajute la promovarea artiștilor de valoare autohtoni
* Lisabona: Vernisajul expoziţiei “Miracolele unui bijutier”, semnate de Marian Nacu – ora 19:00, la Galeria ICR din Rua do Barao no 10. Cele 132 de piese de pe simeze vor fi prezentate publicului până pe 18 decembrie
* New York: Institutul Cultural Român organizează, de la ora 19:00, în sala Auditorium a institutului, un eveniment ce omagiază personalitatea și memoria marelui violonist, compozitor și dirijor George Enescu, cu ocazia împlinirii celor 60 de ani de la intrarea sa în eternitate și la aniversarea a zece ani de la premiera americană a operei „Oedipe”. Sub titlul „Oedipe, pe înțelesul tuturor”, baritonul Ștefan Ignat, de la Opera Națională București, va prezenta geneza capodoperei enesciene
– S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie
* În anul 1582, această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi); pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar; conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582; ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582; doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582; este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie; modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919
* Acum 420 de ani, între 15 şi 20 octombrie, avea loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul zdrobeşte ariergarda lui Sinan-Paşa şi cucereşte cetatea Giurgiu; robii luaţi de turci sunt eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa va fi destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan
* Se împlinesc 93 de ani de când, la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, avea loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină; coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh; la festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15-17)
* În urmă cu 92 de ani, era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti (Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923); primul decan: profesorul Ştefan Minovici
* Acum 90 de ani apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară “Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România
* Cu 51 de ani în urmă, se stabileau relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relatiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti
* Se împlinesc 30 de ani de la adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864) – 215 ani

– 1874, 15/28: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969) (m. 1969)

– 1878, 15/27: Rusia recunoaşte independenţa României

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) C. Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Andreescu Adrian, general, teoretician militar, membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist – 70 de ani

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (pseudonimul literar al lui Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a morţii 24.IX.1989

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit Irina Răchiţeanu-Şirianu, actriţă de teatru şi film (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Consiliu al şefilor de stat şi de guvern din cadrul UE (15 şi 16 oct.)

– Aberdeen, Marea Britanie: Congresul anual al Partidului naţional scoţian, în cadrul căruia premierul Nicola Sturgeon se va adresa delegaţiilor (15 – 17 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010 (- 5 ani), la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost marcată pentru prima oară în 2008, după stabilirea ei de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua Mondială a Alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua Bastonului Alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La data de 13 noiembrie se marchează “Ziua Internațională a Educației Copiilor Nevăzători”

– „Ziua Internaţională a Spălatului pe Mâini”, sărbătorită, prima dată la 15 octombrie 2008 şi instituită de UNICEF, întrucât, potrivit Fondului Internaţional al ONU, gestul de a spăla mâinile cu apă şi săpun salvează anual vieţile a milioane de copii şi reprezintă o bună ocazie pentru a promova igiena la nivel mondial în rândul acestora

– „Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.) – 1945 de ani

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru („tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838) – 240 de ani

– 1817: A murit Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţa naţională a Poloniei (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935) – 160 de ani

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano De Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1957) – 145 de ani

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980) – 110 ani

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: S-a născut Arthur Schlesinger, istoric şi scriitor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999) – 95 de ani

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002) – 95 de ani

– 1923: S-a născut jurnalistul şi scriitorul italian Italo Calvino (m. 1985)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române din 1932 (n. 1860)

– 1948: S-a născut (în Argentina, din părinţi englezi) interpretul de muzică uşoară Chris De Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2014, 13:42

EVENIMENTE INTERNE

– Apărare, Interne

* În perioada 15 – 18 octombrie, la Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional, va avea loc cea de-a X-a ediţie a Salonului de Carte „Polemos – Istorie, Ştiinţe Politice, Securitate şi Apărare”, eveniment care se înscrie între manifestările prin care Editura Militară marchează Ziua Armatei, 70 de ani de la eliberarea nord-estului Transilvaniei şi 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial. Salonul va fi deschis de miercuri până vineri, de la ora 11:00. Deschiderea oficială are loc astăzi, la ora 13:00. Salonul de carte „Polemos” este organizat – sub patronajul Comandamentului Logistic Întrunit – de Editura Militară, în colaborare cu Societatea Scriitorilor Militari, cu sprijinul Cercului Militar Naţional, al Bibliotecii Militare Naţionale şi al Societăţii Editorilor din România

* Germania: Peste 200 de militari din Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” din Braşov participă la exerciţiul „Combined Resolve III”, care se desfăşoară în perioada 15 octombrie – 12 noiembrie şi la care vor fi prezenţi peste 4.000 de militari din 19 ţări NATO şi partenere. Militarii români vor lua parte la exerciţiu şi cu tehnică – transportoare blindate de tipul TABC-79, vehicule de luptă de tip URO VAMTAC, autospeciale de transmisiuni şi mijloace logistice

– Partide

* Lansarea volumului „România Iubită”, autor, deputatul Bogdan Diaconu, preşedintele Partidului România Unită – ora 18:00, la Palatul Copiilor, Sala Mică

– Culte, Biserică

* Pelerinajul crucii şi al icoanei Zilelor Mondiale ale Tineretului se va desfăşura în România în perioada 15 octombrie – 1 noiembrie. Această cruce şi icoană sunt simboluri încredinţate tinerilor din lumea întreagă de către Sfântul Ioan Paul al II-lea. Pelerinajul se va desfăşura după următorul calendar: 15-16 octombrie – Dieceza de Iaşi; 17-18 octombrie – Arhidieceza de Bucureşti; 19-21 octombrie – Arhidieceza de Alba Iulia şi Arhieparhia de Făgăraş şi Alba Iulia; 22-24 octombrie – Eparhia de Lugoj şi Dieceza de Timişoara; 25-26 octombrie – Eparhia de Oradea Mare şi Dieceza de Oradea; 27-28 octombrie – Eparhia de Cluj-Gherla şi 29 octombrie – 1 noiembrie – Eparhia de Maramureş şi Dieceza de Satu Mare

* Iaşi: În perioada 9 – 19 octombrie, au loc mai multe evenimente religioase dedicate Sărbătorii Sfintei Parascheva (14 oct.). Din programul zilei:

• ora 7:00 – Miezonoptica, Utrenia şi Sf. Liturghie – în Catedrala Mitropolitană
• ora 16:00 – Ceasul al IX-lea și Vecernia – în Catedrala Mitropolitană
• ora 18:00 – lansarea cărţilor „Imnele Sfinților Martiri Brâncoveanu” de Ioan Alexandru și „Mai aproape de Hristos. Spovedania și iertarea” scrisă de Mitropolitul Antonie de Suroj, urmată de Conferința „Mărturisirea” (în fața oamenilor și în fața lui Dumnezeu) susținută de pr. Nicolae Tănase de la Valea Plopului și Costion Nicolescu – în Aula „Mihai Eminescu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din municipiu

– Casa Regală

* Stremţ, jud. Alba: Principele Radu va fi prezent în localitate, cu o suită de la Casa Regală pentru a primi în numele Regelui Mihai diploma prin care îi este atribuit titlul de Cetățean de Onoare. La ora 11:00, în Parcul Regal, încep manifestările cu un scurt ceremonial, ridicarea drapelului regal, intonarea imnului regal, înmânarea diplomei de cetățean de onoare Regelui Mihai și vor continua cu o vizită la școala generală din comună

* Alba Iulia: Principele Radu va lua parte la o serie de evenimente cu caracter public dedicate împlinirii a nouăzeci şi doi de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand I si Reginei Maria. Aniversarea Încoronării de anul acesta este consacrată Diplomaţiei. Din program:

• ora 17:00 – participare la un Te Deum oficiat de ÎPS Irineu, Arhiepiscop al Alba-Iuliei – la Catedrala Încoronării
• ora 17:30 – se va întâlni cu membri ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti, precum şi cu reprezentanţi ai autorităţilor locale – la Muzeul Unirii. Cu această ocazie, se vor inaugura frescele originale restaurate din Sala Unirii a Muzeului
• ora 18:30 – participă la Concertul Regal susţinut de Filarmonica de Stat din Sibiu – la Casa de Cultură
• participă la un dineu oficial care va avea loc la Hotelul Medieval

– Administraţie

* Primarul general, Sorin Oprescu, verifică începând cu ora 11:00, stadiul lucrărilor la cel de-al doilea pod al Pasajului Mihai Bravu

* Deva: Reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara semnează contractul de finanţare al proiectului „Implementarea unei soluţii de e-guvernare la nivelul unor unităţi administrativ-teritoriale pentru eficientizarea serviciilor publice – zona 4”, proiect derulat în cadrul POS CCE (Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice) 2007-2013 – ora 10:00, la Sala Reduta a Teatrului de Artă Deva

– Justiţie

* Magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) se pronunţă în dosarul în care deputatul PSD Miron Mitrea este acuzat de corupţie în legătură cu renovarea casei mamei sale din localitatea Voluntari

– Organizaţii

* Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Centrul de Studii Ruse şi Sovietice „Florin Constantiniu”, cu sprijinul New Europe College organizează conferinţa „Basarabeni şi bucovineni în Gulag-ul sovietic. Repere ale identificării şi prezentării de sine”,  susţinută de conf. univ. dr. Aurelia Felea, de la Universitatea de Stat din Tiraspol la Chişinău – ora 11:00, la sediul Institutului Naţional Pentru Studiul Totalitarismului, Str. Arh. Grigore Cerchez nr. 16

* Organizaţia EMMA va celebra „Ziua internaţională a comemorării bebeluşilor şi a copiilor” (15 oct.), eveniment ce se desfăşoară în Statele Unite, Canada, Australia, Japonia, dar şi în câteva ţări europene – ora 19:00 (ora locală din fiecare ţară) când se aprind lumânări în memoria copiilor plecaţi prea curând dintre noi. În România, evenimentul organizat la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA, a ajuns la cea de a cincea ediţie şi se va desfăşura simultan în 16 oraşe în care, la ora 19:00 se vor aprinde sute de lumânări. În Bucureşti se vor aprinde 1000 de candele, fiecare dintre ele purtând numele unui copil care nu mai este. Candelele vor arde timp de o oră, pe treptele din faţa Cercului Militar Naţional

* Agenţia Naţională Antidoping organizează Conferinţa Internaţională „O abordare modernă a politicilor anti-doping”, prilejuită de sărbătorirea a 30 de ani de activitate a Laboratorului de Control Doping din Bucureşti , în zilele de 15 şi 16 octombrie

* Arad: Manifestări organizate de „Ziua internaţională a nevăzătorilor” (15 oct.):

• în perioada 15-17 octombrie, între orele 11:00-17:00, Club Lions „Arad 2007” va amplasa în Piaţa Avram Iancu din municipiul Arad un container, amenajat adecvat, în interiorul căruia vizitatorii vor putea experimenta ce înseamnă să fii lipsit de unul din cele mai importante simţuri – văzul. Evenimentul se desfăşoară genericul „Experimentează câteva clipe din viaţa unui nevăzător”
• în curtea Primăriei comunei Livada, din apropierea municipiului Arad, va fi prezentă clinica oftalmologică mobilă Lions pentru a oferi consultaţii oftalmologice gratuite, iar în limita stocului disponibil vor fi oferiţi şi ochelari de vedere în mod gratuit
• la Centrul de Afaceri „Maris” Arad, va avea loc evenimentul intitulat „Cină – Dialog în întuneric”, respectiv o cină servită în întuneric, prin intermediul căreia Club Lions „Arad 2007” doreşte să atragă atenţia asupra importanţei îngrijirii sănătăţii ochilor, precum şi sensibilizarea invitaţilor cu privire la nevoile celor care au avut neşansa de a-şi pierde vederea

– Social

* Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov organizează „Bursa Locurilor de Muncă” – ora 10:00, în incinta hotelului IBIS Gara de Nord

– Economic

* Ziarul Financiar organizează conferinţa cu tema „Cum poate fiscalitatea să propulseze România în topurile competitivităţii economice ?” – ora 8:30, la Hotel Novotel, Sala Paris Gauche

* Conferinţă cu tema „România îşi poate asigura independenţa energetică nu prin epuizarea resurselor, ci prin soluţii inteligente”, organizată de KIC InnoEnergy, cu sprijinul Energy-Center şi al Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei – ora 9:30, la Palatul Parlamentului, Sala Nicolae Bălcescu

* Discuţie informală cu Zoltan Pilecki, directorul general al companiei de vânzări prin telefon Studio Moderna, despre rolul şi efectele stimulentelor non-financiare în creşterea productivităţii şi a loialităţii angajaţilor şi experienţa companiei în acest domeniu – ora 10:00, la cafe Antipa

* Directorul URSA România, Sorin Pană, vorbeşte într-o conferinţă despre pieţele construcţiilor, evoluţiile din zona izolaţii, precum şi despre tendinţele care se prefigurează până la sfârşitul anului – ora 10:00, la Café Boheme

* Discuţie despre necesitatea dobândirii siguranţei financiare şi nivelul de educaţie financiară la români, la iniţiativa Provident Financial România – ora 10:00, la Cafepedia, Str. Pictor Arthur Verona, nr. 2

* Camera Bilaterală de Comerţ România-Malta, un vehicul menit să conecteze oportunităţi de business din mai multe zone geografice (România, Malta, Irlanda, Muntenegru, Serbia, Georgia, Azerbaijan, Ghana, Dubai, Qatar) organizează demonstraţia Ryco- Make Books Last Longer, eveniment succedat de o sesiune de networking – ora 11:00, la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”

* În perioada 15 – 18 octombrie, Centrul Expozițional ROMEXPO găzduieşte o serie de târguri:

• a IV-a ediție a ExpoEnergiE – târg internaţional de energie regenerabilă, energie convenţională, echipamente şi tehnologii pentru industria de petrol şi gaze naturale – în Pavilionul C1
• manifestare expoziţională specială cu prilejul împlinirii a 40 de ediţii ale Târgul Internaţional Tehnic Bucureşti – TIB – în Pavilioanele A, C2, C4, C5, C6 și platformele 1, 2, 3 și 4
• Inventika – Salon de invenţii şi inovaţii – în Pavilionul C2

* Arad: În perioada 15 – 17 octombrie, are loc cea de-a XII-a ediţie a Târgului Internaţional de Mediu – ECOMEDIU 2014 – la Expo Arad, Calea Aurel Vlaicu nr. 300

* Mamaia, jud. Constanţa: În zilele de 15 şi 16 octombrie, are loc cea de-a II-a ediţie a Conferinţei Black Sea Offshore 2014, principala temă fiind proiectele de dezvoltare a infrastructurii şi blocurilor offshore din întreaga regiune a Mării Negre (România, Turcia, Bulgaria, Georgia şi Rusia) – ora 10:00, la Hotel Vega. Evenimentul se bucură de susţinerea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale din România (ANRM), iar printre invitații care au confirmat participarea se află reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Ministerului Economiei din România, Ministerului Energiei și Economiei din Bulgaria, Ministerului Energiei din Federația Rusă şi ai Agenției de Stat pentru Reglementare în Domeniul Petrolului și Gazelor Naturale din Georgia

– Medicină, Sănătate

* „Interdisciplinaritate în diabetul zaharat – Curs de abordare holistică a complicaţiilor cronice micro şi macro-vasculare ale diabetului zaharat”, manifestare ştiinţifică organizată de şeful Secţiei Clinice Diabet II din cadrul Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. Dr. N. Paulescu”, prof. univ. dr. Gabriela Radulian – ora 9:00, la Hotelul Hilton

* Discuţie despre bolile sistemului osos, în special despre importanţa diagnosticării timpurii a osteoporozei şi a bolilor artrozice, organizată cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva osteoporozei (20 oct.) – ora 10:00, la sediul MSD România din Bucharest Business Park, Şos. Bucureşti-Ploieşti nr. 1A, corp C, etaj 2

* Conferinţă de presă susţinută de conducerea Spitalului „Sf. Ioan” şi a clinicii sale de chirurgie reconstructivă privind programul naţional de protezare de sân după mastectomii cauzate de cancerul mamar – ora 12:00, Str. Între Gârle nr. 10

* Brașov: În perioada 15 – 17 octombrie, Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare, împreunǎ cu Asociația Naționalǎ Română de Stroke (AVC), organizeazǎ, sub egida UMF „Carol Davila” și a Academiei Române, a XVII-a Conferință Naționalǎ de Stroke (AVC) cu participare internaționalǎ – în Aula Universităţii Transilvania

– Învăţământ, Cercetare

* Universitatea Istanbul organizează în perioada 15-18 octombrie cea de-a a IV-a ediție a  conferințelor IBAC – International Balkan Annual Conference, anul acesta conferinţa se numeşte „Turkey and Romania – Historical Ties and Future Collaboration”. Evenimentul este realizat cu sprijinul ICR Istanbul si încurajează schimburile academice și comunicarea între cercetătorii români și turci. Deschiderea va avea loc de la ora 17:30, în Aula Magna a Universității din București

* Timişoara: Conferinţă de presă organizată de Universitatea de Vest Timişoara prilejuită de desfăşurarea conferinţei ştiinţifice „Moştenirea vie: cercetări, întrebări, soluţii” (14 – 15 oct.) – ora 13:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran”

– Arhitectură, Arheologie

* Uniunea Arhitecţilor din România în colaborare cu Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti organizează, în perioada 15-30 octombrie, cea de a XI-a ediţie a Bienalei Naţionale de Arhitectură, cu tema „Dilemele şi Provocările Spaţiului Arhitectural (România, 2013-2014)”. Festivitatea de deschidere a expoziţiei-concurs are loc de la ora 17:00, la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” , Str. Academiei nr. 18-20

– Mass – Media, Publicitate

* Agenţia de presă Rador a Radio România lansează noul său site www.rador.ro  , destinat tuturor acelora care doresc să se informeze, să se destindă, să studieze şi să se bucure de această comunitate

* Şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului – ora 11:00

– Cultură

* În perioada 27 septembrie – 15 octombrie, violonistul Gabriel Croitoru şi pianistul Horia Mihail sunt protagoniştii celei de-a III-a ediţii a turneului naţional „Vioara lui George Enescu”, organizat de Centrul Cultural Media Radio România şi Asociaţia Culturală Accendo. Astăzi, la Sala Radio,  are loc Concertul de Gală – ora 19:00

* Vernisajul expoziţiei „Numele meu a fost Constantin Basarab Brâncoveanu” – ora 12:00, la Palatul Suţu, Muzeul Municipiului Bucureşti, Bd. I.C. Brătianu, nr. 2. Expoziția  va fi deschisă în perioada 15 octombrie  – 30 martie 2015

* Conferinţă de presă organizată de Teatrul Excelsior – ora 12:00, la sediul Teatrului, Str. Academiei nr. 28

* Are loc conferinţa de presă cu tema „Dialogul Cultural Europa-China” – ora 14:00, la sediul ICR, Aleea Alexandru nr. 38. În perioada 15 – 17 octombrie, se desfăşoară cea de-a VI-a sesiune a Dialogului Cultural Europa-China, eveniment organizat sub egida EUNIC GLOBAL, în parteneriat cu Academia Naţională de Arte a Chinei şi coordonat de ICR. La conferinţa de presă vor participa Liviu Jicman, vicepreşedinte al ICR, Benoît Rutten, delegat Valonia-Bruxelles, preşedinte al clusterului EUNIC – Bucureşti şi Mary McCarthy, curator al evenimentului. Tema ediţiei este „Spaţii publice – schimb de perspective între Europa şi China”

* Lansarea volumului de poeme „Pardon, ’80!” al maestrului Mircea Albulescu – ora 15:00, la Palatul Suţu, Muzeul Municipiului Bucureşti, Bd. I.C. Brătianu, nr. 2

* Primăria Sectorului 6, prin Centrul Cultural European Sector 6 şi Fundaţia Naţională „Henri Coandă”, organizează începând cu ora 17:00, vernisajul expoziţiei de pictură „Ion Grigore“. Expoziţia va putea fi vizitată în lunile octombrie şi noiembrie la „Biblioteca Culturală”, Str. Drumul Taberei nr. 4

* Concertul omagial „Iancu Cavaler de Flondor” va avea loc astăzi, de la ora 18:00, la Clubul Ţăranului din Cadrul Muzeului Ţăranului Român. Pe data de 19 octombrie  se împlinesc 90 de ani de la dispariţia marelui patriot Iancu Cavaler de Flondor  (1865- 1924 ), figură emblematică a Unirii Bucovinei cu România

* Deschiderea oficială a celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional al Filmului de Artă, Ecologie şi Turism IFFEST „Document.Art.” (15 – 18 oct.)– ora 18:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Piaţa Revoluţiei, intrarea principală

* Lansarea celui mai nou roman al scriitorului britanic James Meek, „Invaziile inimii”, roman finalist la Costa Novel of the Year Award 2012 şi tradus în peste douăzeci de ţări – ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, Bd. Regina Elisabeta nr. 38. Jurnalistele Alina Purcaru, Silvia Dumitrache, traducătoarea şi psihologul Carmen Toader şi bloggerul de carte Erika Ciuică vor dezbate împreună cu editorul Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction, romanul „Invaziile inimii”

* Are loc o discuţie cu Gabriel Chifu despre întregul său traseu literar şi de viaţă, în deschiderea unei noi „stagiuni” 2014 – 2015 a Cafenelei critice, un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate – ora 19:00, la Club A, Str. Blănari nr. 14. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter

* Nora Iuga vorbeşte despre cel mai nou roman al său, „Harald şi luna verde”, apărut recent la Editura Polirom, în colecţia „Fiction LTD.”, disponibil şi în ediţie digitală – ora 19:00, la Librăria Bastilia, Piaţa Romană nr. 5. Invitaţi: Bianca Burta-Cernat, Daniel Cristea-Enache şi Alexandru Matei

* Concertul „Haimanalele se întorc la Cinema”, susţinut de Mihai Mărgineanu – ora 19:00, la cinema Patria

* În zilele de 15 şi 16 octombrie are loc, la Cinema „Elvire Popesco“ (Bd. Dacia nr. 77), cea de-a VI ediţie a festivalului Zilele Filmului Irlandez – ora 19:00. Evenimentul este organizat de Ambasada Irlandei în România cu sprijinul Institutului Irlandez de Film, Culture Ireland şi Arts Council, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, Institutul Francez şi Independenţa Film

* Casa de Licitație si Galeria de Artă GRIMBERG organizează de la ora 19:30, a doua parte a licitației de Artă Românească și Universală. Cele peste 100 de loturi oferite în licitație vor putea fi admirate în incita galeriei de artă GRIMBERG (Str. Postelnicului, nr. 12), până miercuri, 15 octombrie, în intervalul orar 10:00 – 19:00

* Alexandria: Consiliul  Judeţean  Teleorman, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman şi Primăria Municipiului Alexandria organizează, în perioada 15 – 17 octombrie, cea de-a 45-a ediţie a festivalului concurs-naţional  de muzică populară „Pe Deal La Teleormănel” – la Casa de cultură a sindicatelor

* Baia Mare: Turneul naţional „Vă Place Tango?”, susţinut de violoncelistul Răzvan Suma, alături de Analia Selis – voce şi Julio Santillan – chitară, va avea loc între 28 septembrie – 24 octombrie. Astăzi, concertul va avea loc la Sala Rotary a Liceului de Arte din localitate, de la ora 18:00

* Cluj – Napoca: Trupa Secţiei de Animaţie a Teatrului Municipal „Bacovia” va juca de la orele 10:00 şi 13:00, pe scena celei de-a XIII-a ediţii a Festivalului Internaţional al Teatrelor de Păpuşi şi Marionete „Puck” (12 – 17 oct.), organizat de Teatrul de Păpuşi „Puck”, din Cluj – Napoca. Spectacolul băcăuan invitat este „Prâslea cel voinic… la minte”, o adaptare după Petre Ispirescu („Prâslea cel voinic şi merele de aur”), în regia lui Cornelius Pavaloi

* Oradea: Filarmonica de Stat Oradea organizează o conferinţă  de presă – ora 11.00, la sediul instituției, Str. Moscovei, nr. 5

* Sfântu Gheorghe: Noua stagiune a Teatrului „Andrei Mureşanu” se va deschide cu spectacolul „Sfântul din Sfântu Gheorghe” – ora 19:00, la sala Mare

* Timişoara: Cea de-a 39-a ediție a festivalului „Timișoara muzicală” – secțiunea operă se va desfășura în perioada 15 octombrie – 16 noiembrie, sub egida principalei scene lirice din vestul țării, Opera Națională Română. Evenimentul se deschide de la ora 19:00, cu spectacolul „Tosca” de Giacomo Puccini

* Germania: Călin Dan, directorul Muzeului Naţional de Artă Contemporană (MNAC Bucureşti) va suţine o prelegere intitulată „The Romanian Room. A quick Look on How We Cross the Museum Line”, care face parte din programul de evenimente conexe organizate cu ocazia desfăşurării expoziţiei „Fragile Sense of Hope” – ora 19:00. În cadrul acestei expoziţii, Deutsche Telekom prezintă pentru pentru prima dată părţi din colecţia sa „ACT- Art Collection Telekom”, dedicată artei contemporane din sud estul Europei. Atât expoziţia, cât şi prelegerea susţinută de Călin Dan, vor avea loc în spaţiile Fundaţiei Olbricht/me Collectors Room Berlin. Evenimentele sunt organizate de Institutului Cultural Român din Berlin

– Sport

* Conferinţă de presă susţinută de antrenorul echipei Rapid Bucureşti, Marian Rada, înaintea meciului cu FC Braşov – ora 13:00, la Baza ProRapid

* În perioada 15 – 19 octombrie, la Sala de Scrimă Floreasca au loc întrecerile Campionatului Naţional de sabie seniori, feminin şi masculin, individual şi pe echipe:

• ora 9:00 – proba individuală feminină

* Szczecin, Polonia: Sportivi din România participă, în perioada 15 – 18 octombrie, la Campionatul Mondial de karate pentru copii, cadeţi şi juniori

– Diverse

* Începând de astăzi, la Palatul Voievodal „Curtea Veche”, se desfăşoară sesiuni de observaţii astronomice. Observaţii solare au loc miercuri şi duminică, începând cu ora 11:00. Observaţiile nocturne sunt programate joi, vineri şi sâmbătă, între orele 18:30 şi 21:30. De asemenea, reprezentanţii Muzeului Bucureştiului anunţă seria de evenimente „Călătorii prin Univers” la Palatul Suţu, pe 25 octombrie şi pe 8 şi 22 noiembrie, de la ora 19:00

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2014)

– 15-16: Începe, la asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Şmini Aţeret (Shmini Atzeret)

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea a dus numeroase lupte împotriva polonezilor

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864)

– 1874, 15/28: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969) (m. 1969) – 140 de ani

– 1878, 15/27: Rusia recunoaşte independenţa României

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1922, 15-17: La Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină; coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh; la festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. NOTĂ: Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (N. R.)

– 1923: A fost inaugurată oficial Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti (Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923); primul decan: profesorul Ştefan Minovici

– 1964: Stabilirea de relaţii diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Pakistan – 50 de ani

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (pseudonimul literar al lui Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923) – 25 de ani. NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a morţii 24.IX.1989

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit Irina Răchiţeanu-Şirianu, actriţă de teatru şi film (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Cea de-a 502-a sesiune plenară a Comitetului Economic și Social European, în prezenţa fostului preşedinte francez, Valéry Giscard d’Estaing (15 şi 16 oct.)

– Bruxelles: Dată limită pentru ţările din zona euro în vederea prezentării proiectelor de buget

– Milano: Cea de-a 14-a ediţie a Forumului de Afaceri Asia – Europa (AEBF) (15 şi 16 oct.)

– Riga: Preşedintele Letoniei, Andris Berzins, urmează să îl nominalizeze pe candidatul pentru funcţia de premier

– Viena: Vizita secretarului american de stat, John Kerry, pentru o nouă rundă de negocieri asupra programului nuclear iranian

– Mozambic: Alegeri prezidenţiale și parlamentare

– Berlin: Șeful diplomației franceze, Laurent Fabius, este invitat la reuniunea Consiliului German de Miniștri

– Bagdad: Deschiderea Festivalului Internaţional de Film (15 – 19 oct.)

Aniversări – Comemorări

– “Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane “Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010, la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– “Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost marcată pentru prima în 2008, după stabilirea ei de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca “Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de “Ziua mondială a alimentaţiei”

– “Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi “Ziua bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată “Ziua bastonului alb” în anul 1964 ( – 50 de ani), de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: O zi a nevăzătorilor se marchează şi la 13 noiembrie (N. R.)

– “Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996

– „Ziua Internaţională a Spălatului pe Mâini”, sărbătorită, prima dată la 15 octombrie 2008 şi instituită de UNICEF, întrucât, potrivit Fondului Internaţional al ONU, gestul de a spăla mâinile cu apă şi săpun salvează anual vieţile a milioane de copii şi reprezintă o bună ocazie pentru a promova igiena la nivel mondial în rândul acestora

– 1582: Aceasta a fost prima zi a calendarului gregorian; la 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic; calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi); pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar; conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582; ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582; doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582; este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. NOTĂ: În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie; modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (“tubul T”) (m. 1647)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907) – 185 de ani

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900) – 170 de ani

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935)

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano De Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (m. 1957)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul primului război mondial (n. 1876)

– 1917: S-a născut Arthur Schlesinger, istoric şi scriitor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970) – 95 de ani

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special “Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999)

– 1920: S-a născut regizorul de film francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002)

– 1923: S-a născut jurnalistul şi scriitorul italian Italo Calvino (m. 1985)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române din 1932 (n. 1860) – 80 de ani

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889) – 40 de ani

– 1985: A fost adoptată (la Strasbourg) Carta Europeană a Autonomiei Locale (România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

Sursa: RADOR