Calendarul zilei – 14 septembrie
Publicat de Codrin RAITA, 14 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 16 septembrie 2024, 13:46
S-a întâmplat într-o zi de 14 septembrie
* În urmă cu 129 de ani (1895) avea loc inaugurarea oficială a Podului Carol I, prima legătură feroviară directă peste Dunăre, între Dobrogea şi Regatul României, la vremea respectivă fiind declarat cel mai lung pod din Europa deasupra unei ape curgătoare şi al treilea ca lungime din întreaga lume (4087,95 metri). Inginerul Anghel Saligny a fost numit de Guvernul Regatului României, pe 18 noiembrie 1887 şeful proiectului pentru construirea căii ferate între localităţile Feteşti şi Cernavodă. Lucrările au început oficial în 9 octombrie 1890, atunci când piatra de temelie a fost pusă în prezenţa regelui Carol I. La construcţia podului Saligny au fost utilizate, în premieră mondială, grinzi cu console pentru suprastructura podului şi oţelul moale la tabliere. Cel mai important moment al zilei de inaugurare a fost testarea rezistenţei podului cu un convoi de 15 locomotive grele, inginerul Saligny îmbarcându-se împreună cu alţi muncitori într-o şalupă, pe care a ancorat-o chiar sub pod, prin gestul său garantând cu propria viaţă calitatea lucrărilor (14/26)
* Acum 118 ani (1906) se înfiinţa „Federaţia Societăţilor de Gimnastică din România” (F.S.G.R.), în urma Congresului Societăţilor de Gimnastică care a avut loc la Bucureşti, între 11-12 septembrie 1906, considerată data de naştere a „Federaţiei Române de Gimnastică”. De fapt, Federația fusese constituită, în mod provizoriu, încă din 8 noiembrie 1905, la 14 septembrie 1906, cu prilejul Congresului, venind și oficializarea. La înfiinţare, F.S.G.R. reunea 18 societăţi de gimnastică, la care ulterior s-au mai adăugat şi altele. Iniţiatorul şi animatorul Federaţiei a fost profesorul D. Ionescu, care a reuşit să atragă în Comitetul de conducere o serie de personalităţi ale vremii, dintre care: generalul Petre Năsturel (preşedinte), ministrul învăţământului Spiru C. Haret (vice-preşedinte) şi lt. col. Th. Petrescu (vice-preşedinte)
* Cu 118 ani în urmă (1906) a fost înfiinţată Loteria Română, actul de naştere fiind Legea pentru constituirea unui fond al asistenţei sanitare a sătenilor, care a fost promulgată în 29 mai 1906 de regele Carol I. Această lege a fost modificată în anul 1931 prin Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Loteriei de Stat pe clase. În anul 1934 ia naştere Regia Loteriei de Stat, care organiza loteriile în colaborare cu instituţiile culturale. În 1950 au fost lansate emisiunile „Lozuri în plic”. Iniţial, jocurile erau organizate de biserici, iar banii nu mergeau la un singur câştigător, ci erau donaţi oamenilor în nevoie
* Cu 104 ani în urmă (1920) România a ratificat Tratatul de la Versailles (Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale: 28.VII.1914-11.XI.1918. Tratatul a fost semnat la 28.VI.1919
* Sunt marcați 100 de ani (1924) de când a apărut primul număr al „Gazetei Sporturilor”. La momentul apariţiei, era prima publicaţie de sport care circula în spaţiul românesc şi a treia din Europa, după „La Gazzetta dello Sport” (Italia) şi „Nemzeti Sport” (Ungaria)
* În urmă cu 98 de ani (1926), la Reşiţa, se producea locomotiva cu abur 50.243 „Regele Ferdinand”, prima de acest fel construită în România în perioada interbelică. Datorită succesului în construcţia de locomotive la Reşiţa și Malaxa, începând cu anul 1930, în România nu s-a mai importat nicio locomotivă. Între anii 1926-1960 în România s-au construit 1207 locomotive cu abur, reprezentând 10 tipuri pentru cale normală și trei tipuri pentru cale îngustă. În anul 1960 producţia de locomotive cu abur s-a sistat, industria românească profilându-se pe producţia de locomotive diesel şi electrice. Locomotivele cu abur au funcţionat în exploatarea C.F.R. până în anul 1980. În perioada 1980-1998 locomotivele cu abur au fost casate în proporţie de 98%
* Acum 96 de ani (1928) era inaugurată şi sfinţită Crucea Eroilor Neamului de pe Muntele Caraiman, monument istoric, construit între anii 1926-1928, la altitudinea de 2291 m, pentru a cinsti memoria eroilor ceferişti căzuţi la datorie în Primul Război Mondial. Monumentul este unul din simbolurile unității naționale, al sacrificiului pentru înfăptuirea acestuia, fiind construit prin grija şi cu sprijinul Reginei Maria şi Regelui Ferdinand I al României. Proiectul ansamblului a fost realizat de către arhitecţii George Cristinel şi Constantin Procopiu. La 14 august 2013, crucea a intrat în Cartea Recordurilor, ca fiind cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan; având o înălţime totală de cca 39,3 m, din care 8,35 m reprezintă soclul, şi o deschidere a braţului orizontal de cca 15 m, crucea propriu-zisă este executată din profile de oţel
* Printr-un decret regal, emis acum 84 de ani (1940), România era proclamată „stat naţional-legionar”. Generalul Ion Antonescu a devenit „conducător al statului”, iar Horia Sima, căpitanul Legiunii, a fost numit vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. A fost interzisă orice activitate politică în afară de cea a Mişcării legionare şi a grupului etnic german. La 14 februarie 1941 „statul naţional-legionar” a fost abrogat în mod oficial, instaurându-se dictatura militară a generalului Ion Antonescu
* Acum 64 de ani (1960) era constituită, la Bagdad (Irak), Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol (OPEC). Organizaţia a fost creată în cadrul Conferinţei de la Bagdad, desfăşurată în perioada 10-14 septembrie, având cinci state membre fondatoare: Iran, Irak, Kuweit, Arabia Saudită şi Venezuela. Celor cinci state fondatoare li s-au adăugat ulterior şi alte ţări: Qatar (1961; a părăsit OPEC în ian. 2019); Indonezia (1962; şi-a suspendat apartenenţa în 2019, a revenit în 2016 şi a suspendat-o din nou în 2019); Libia (1962); Emiratele Arabe Unite (1967); Algeria (1969); Nigeria (1971); Ecuador (1973; a părăsit definitiv OPEC la 1 ian. 2020); Angola (2007); Gabon (1975; s-a retras în 1995 şi a revenit în 2016); Guineea Ecuatorială (2017); Congo (2018). În primii ani de existenţă, OPEC a avut sediul la Geneva, iar în 1965 Organizaţia s-a mutat la Viena (Austria)
* În urmă cu 32 de ani (1992) Adunarea Eparhială constituită la Chişinău a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei, care a existat din 1925, fiind sancţionată prin Decretul Regal nr. 1942 din 4 mai 1925. Preasfinţitul Petru Păduraru, episcop de Bălţi, a fost ales locţiitor de mitropolit al Mitropoliei Autonome a Basarabiei de stil vechi. La 19 decembrie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a luat act, cu binecuvântare, de reactivarea Mitropoliei Basarabiei şi printr-un Act Patriarhal şi Sinodal a recunoscut această Mitropolie ca autonomă şi de stil vechi, făcând parte integrantă din trupul Bisericii Ortodoxe Române şi având reşedinţa în Chişinău
* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când ministrul israelian de externe, Shimon Peres, și liderul OEP, Yasser Arafat, au semnat „Declarația de la Oslo”, document care prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele două părți în cadrul Acordului de la Cairo, încheiat la 4 mai 1994, care specifica instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâșiei Gaza și orașul Ierihon din Cisiordania
Aniversări – Comemorări
– Înălţarea Sfintei Cruci (Post) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024; Calendarul Romano-Catolic 2024)
– „Ziua Inginerului Român”, instituită în anul 2000 prin Hotărârea de Guvern 525/2000, la propunerea Asociaţiei Generale a Inginerilor din România – AGIR. La 14 septembrie 1895, a fost inaugurat podul „Regele Carol I”- redenumit ulterior „Podul Anghel Saligny”- proiectat și construit de inginerul Anghel Saligny. NOTĂ: La 4 martie este marcată, din 2020, „Ziua mondială a ingineriei pentru dezvoltare durabilă”, declarată de către UNESCO, în noiembrie 2019
– „Ziua Națională a Constructorului”, marcată din 2019 (- 5 ani); această zi a fost aleasă ca fiind data la care a fost inaugurat, în 1895, cel mai mare pod din Europa continentală și al treilea ca lungime din lume (4087,95 m) la acea vreme, Podul Fetești – Cernavodă, cunoscut sub numele de Podul Anghel Saligny sau Podul Carol I
– „Ziua Muntelui”; marcată, anual, din 2002, la data tradiţională a încheierii păşunatului în Carpaţii României
– 1778: S-a născut Costache Conachi, unul dintre cei mai reprezentativi poeţi lirici ai perioadei de început a literaturii române (m. 1849)
– 1853: S-a născut Radu Rosetti, istoric, genealog, scriitor şi om politic (prefect al mai multor judeţe – Roman, Bacău, Brăila, deputat, director al departamentului „Lucrări speciale şi cercetări istorice”, în Ministerul de Externe) (m. 1926)
– 1856: S-a născut Sofia Nădejde, romancieră, autoare dramatică, traducătoare şi publicistă; a fost prima fată din România căreia i s-a permis să susţină bacalaureatul într-un liceu de băieţi; alături de soţul ei, a editat reviste culturale şi manuale şcolare, a susţinut campanii pentru recunoaşterea drepturilor femeilor, a tradus texte ştiinţifice şi literare, a scris proză (romanul „Patimi” este primul din literatura română scris de o femeie), poezie, teatru; soţia publicistului şi omului politic Ioan Nădejde, sora pictorului Octav Băncilă (m. 1946)
– 1876: S-a născut Alexandru I. Lapedatu (frate geamăn cu economistul Ion I. Lapedatu), istoric şi om politic liberal; specialist în istoria Evului Mediu; împreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj; ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938) (m. 1950, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic)
– 1876: S-a născut Ion I. Lapedatu (frate geamăn cu istoricul Alexandru I. Lapedatu), economist şi om politic liberal; a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1.XII.1918 şi la alcătuirea Consiliului Dirigent ca secretar al Resortului Financiar; rol important în unificarea monetară şi reorganizarea sistemului bancar românesc; ministru de finanţe (1926-1927); guvernator al Băncii Naţionale a României (1944-1945); membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1951, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic)
– 1882, 14/25: S-a născut Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România după primul război mondial; preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946); în anii celui de-al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste; în exil din 1948 (m. 1963, la Paris)
– 1887: S-a născut George Breazul, muzicolog, pedagog şi folclorist (m. 1961)
– 1887: A murit compozitorul, pianistul, profesorul şi publicistul Gheorghe Scheletti (n. 1836)
– 1900, 14/27: S-a născut medicul Ion Făgărăşanu; contribuţii teoretice şi practice în domeniul anatomiei şi chirurgiei vasculare şi abdominale; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1987)
– 1906: S-a născut poetul Emil Vora (m. 1979)
– 1924: S-a născut dirijorul şi profesorul Iosif Conta; dirijor şi prim-dirijor al Orchestrei Naţionale Radio între anii 1954 şi 1988 (m. 2006) – 100 de ani
– 1924: S-a născut pianistul, profesorul și compozitorul Corneliu Gheorghiu; stabilit în capitala Belgiei din 1978 (m. 2019) – 100 de ani
– 1928: S-a născut Puiu Manu (nume real: Vasile Baciu), grafician, unul dintre cei mai prolifici autori de benzi desenate din Europa; globe-trotter şi sportiv de performanţă (schi şi yachting)
– 1930: S-a născut Mihai Mihăiţă, inginer transporturi căi ferate și profesor; președintele de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România și președintele Asociației Generale a Inginerilor din România; membru în Comitetul executiv al Federației Mondiale a Organizațiilor Inginerești
– 1930: S-a născut actorul de teatru, film şi televiziune Mihai Fotino (m. 2014)
– 1931: S-a născut criticul şi istoricul de film Tudor Caranfil; a fondat (în 1962) primul cinematograf de arhivă din Bucureşti, „Seara prietenilor filmului”, pe baza căruia a fost creată, doi ani mai tîrziu, Cinemateca Română; realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile; tatăl regizorului de film și scenaristului Nae Caranfil (m. 2019)
– 1934: S-a născut Lascăr Pană, fost handbalist şi antrenor al echipei Minaur Baia Mare, dar şi al echipei naţionale masculine; a înființat primul club exclusiv de handbal din România, Minaur Baia Mare (m. 2017) – 90 de ani
– 1935: S-a născut basul și profesorul Pompei Hărăşteanu, artist de talie şi vocaţie internaţională (m. 2016)
– 1936: S-a născut actriţa Ileana Stana Ionescu; cu o carieră ce se întinde pe parcursul a peste 60 de ani, actriţa a interpretat sute de roluri în teatru, film sau scenete de televiziune (m. 2024)
– 1938: S-a născut artistul plastic Horia Bernea, fost director al Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti (1990-2000) (m. 2000)
– 1940: S-a născut ierarhul Damaschin Coravul (prenumele la botez: Dimitrie), episcop al Sloboziei şi Călăraşilor între anii 2000 şi 2009; autor a numeroase cărţi şi studii pe teme teologice; profesor de teologie – decan al Facultăţii de Teologie din Craiova în perioada 1992-2000 (m. 2009)
– 1945: S-a născut dirijorul și compozitorul Marian Didu (m. 2004)
– 1945: A murit Dumitru Drăghicescu, filosof, sociolog şi om politic liberal; după terminarea primului război mondial s-a aflat alături de Nicolae Titulescu la Liga Naţiunilor Unite; ambasador al României în Mexic (1934-1936), a fost primul trimis român într-o ţară latino-americană (n. 1875)
– 1947: S-a născut interpreta de muzică uşoară Dida Drăgan
– 1948: A murit Constantin I. Angelescu, medic şi om politic liberal; membru al delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), prim-ministru (1933-1934), ministru în mai multe rânduri; ca ministru al educaţiei, a avut o reală contribuţie la reorganizarea învăţământului românesc de toate gradele; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1869)
– 1951: S-a născut compozitoarea şi profesoara Doina Rotaru
– 1975: S-a născut Corneliu Porumboiu, regizor de film, scenarist și producător
– 1984: A murit Paul Sterian, poet, prozator, eseist, jurnalist, publicist, economist şi sociolog; unul dintre intelectualii marcanţi ai Mişcării spirituale „Rugul Aprins”, a suferit în închisorile comuniste vreme de cinci ani; soţul pictoriţei Margareta Sterian (n. 1904) – 40 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 16.IX.1984
– 1993: A murit Geo Bogza, scriitor şi ziarist; considerat părinte al reportajului românesc modern, a creat o formulă unică de reportaj, reportajul poematic; membru titular al Academiei Române din 1955; frate cu scriitorul Radu Tudoran (n. 1908)
– 2002: A murit arhimandritul Sofian Boghiu, stareţul Mănăstirii Antim din Bucureşti (din 1950); cunoscut duhovnic şi pictor bisericesc; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai mişcării „Rugul Aprins”, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, ce reunea toate marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme; deţinut politic între anii 1958 şi 1964 (n. 1912, Cuconeştii Vechi, jud. Bălţi, azi în R. Moldova)
– 2006: A murit politologul Silviu Brucan (nume real: Saul Bruckner) (n. 1916)
– 2008: A murit Ştefan Iordache, unul dintre cei mai apreciaţi actori de teatru, film şi televiziune (n. 1941)
– 2011: A murit Teodor Moraru, pictor şi profesor (n. 1938)
– 2012: A murit pictorul şi graficianul George Pătru (n. 1946)
– 2013: A murit jurnalista de radio şi profesoara Eugenia Grosu Popescu; a creat şi realizat numeroase emisiuni medicale şi educaţionale la Radio România; a avut colaborări de lungă durată cu revistele „Viaţa medicală” şi „Revista Radio”; în perioada 1990-1996, a fost redactor-şef adjunct la Redacţia Ştiinţă a Radiodifuziunii Române; co-fondator şi preşedinte al Uniunii Naţionale a Creatorilor de Radio; a fost preşedinte fondator al Asociaţiei „Mesagerii sănătăţii”, premiată de ONU (n. 1936)
– 2015: A murit Corneliu Vadim Tudor, scriitor şi publicist; om politic, fondator al Partidului România Mare (1991); senator din 1992 până în 2008; europarlamentar (2009-2014) (n. 1949)
EVENIMENTE EXTERNE
– Brighton, Regatul Unit: Conferința anuală a liberal-democraților (14 – 17 sep.)
– Tunis: Începutul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 6 octombrie
– Palermo, Italia: Reluarea procesului vicepremierului Matteo Salvini pentru blocarea unei nave de salvare a migranților
– Las Vegas: Meciul de box pentru titlul la categoria supermijlocie dintre Canelo Álvarez (Mexic) și Edgar Berlanga (SUA)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială a Primului Ajutor”; se marchează, anual, din 2000, în a doua sâmbătă din luna septembrie, la iniţiativa forurilor coordonatoare ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, pentru a atrage atenţia asupra importanţei cunoaşterii regulilor de acordare a primului ajutor în acţiunile de salvare a persoanelor aflate în primejdie
– 1321: A murit poetul, filosoful şi omul politic italian Dante Alighieri; considerat părintele limbii italiene; autor al „Divinei Comedii”, capodoperă a literaturii universale (n. 1265)
– 1737: S-a născut compozitorul austriac Michael Haydn, fratele mai mic al lui Joseph Haydn (m. 1806)
– 1760: S-a născut Luigi Cherubini, compozitor francez de origine italiană (m. 1842)
– 1769: S-a născut Alexander von Humboldt, naturalist şi geograf german; a contribuit la dezvoltarea multor ramuri ale ştiinţelor naturii şi a pus bazele geografiei moderne (m. 1859) – 255 de ani
– 1817: S-a născut scriitorul german Theodor Storm (m. 1888)
– 1849, 14/26: S-a născut fiziologul rus Ivan Pavlov; unul dintre fondatorii psihofiziologiei experimentale; a descoperit „reflexul condiţionat”; Premiul Nobel pentru Medicină în 1904 (m. 1936) – 175 de ani
– 1851: A murit scriitorul american James Fenimore Cooper (n. 1789)
– 1862: S-a născut (la Cernăuţi) Eugen Ehrlich, romanist, jurist, sociolog al dreptului şi profesor german; fondator al sociologiei juridice (m. 1922)
– 1864: S-a născut Robert Gascoyne-Cecil (nume întreg Edgar Algernon Robert Gascoyne-Cecil), avocat om politic și diplomat britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1937 (m. 1958) – 160 de ani
– 1891: A murit Johannes Bosboom, pictor şi acuarelist belgian (n. 1817)
– 1910: S-a născut actorul britanic de film Jack Hawkins (m. 1973)
– 1910: S-a născut compozitorul elveţian Rolf Liebermann (m. 1999)
– 1916: A murit José Echegaray, dramaturg, om politic, matematician şi economist spaniol; fondator al Băncii Spaniei; Premiul Nobel pentru literatură în 1904, împreună cu francezul Frédéric Mistral; primul scriitor spaniol laureat al acestui premiu (n. 1832)
– 1920: S-a născut Mario Benedetti, eseist, jurnalist, nuvelist, romancier și poet uruguayan (m. 2009)
– 1920: S-a născut economistul american Lawrence R. Klein; cercetări şi lucrări în domeniul modelării economice (dezvoltarea macro-economică a modelelor regionale, naţionale, internaţionale); Premiul Nobel pentru economie pe 1980; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1999) (m. 2013)
– 1926: S-a născut scriitorul, poetul şi eseistul francez Michel Butor, reprezentant al „noului roman” (m. 2016)
– 1927: S-a născut scriitorul, traducătorul şi scenaristul francez Maurice Ponce (m. 2016)
– 1927: A murit Isadora Duncan, dansatoare americană de origine irlandeză; una dintre creatoarele dansului modern (n. 1877)
– 1929: S-a născut actorul german Hans Clarin (m. 2005) – 95 de ani
– 1934: S-a născut Kate Millett (nume complet: Katherine Murray Millett), scriitoare, sculptoriță şi militantă feministă americană; autoare a celebrului volum „Sexual Politics” (m. 2017) – 90 de ani
– 1937: A murit Tomáš G. Masaryk, filosof, sociolog şi om politic ceh (lider al Partidului Popular Ceh); primul preşedinte al Republicii Cehoslovace (1918-1935); membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (n. 1850)
– 1938: S-a născut Tiziano Terziani, scriitor şi jurnalist italian, specialist în problemele Asiei (m. 2004)
– 1947: S-a născut preotul catolic polonez Jerzy Popieluszko, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, a devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din ţara sa (m. 1984, răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia). NOTĂ: După ce Vaticanul a aprobat beatificarea preotului Jerzy Popiełuszko, procesiunea de beatificare a avut loc la Varşovia, la 6 iunie 2010, el fiind sărbătorit în Calendarul Romano-Catolic la 19 octombrie
– 1949: S-a născut chitaristul american Ed King (nume complet: Edward Calhoun King), fost membru al trupei de rock „Lynyrd Skynyrd” şi unul din compozitorii celebrei piese „Sweet Home Alabama” (m. 2018) – 75 de ani
– 1951: S-a născut Duncan Haldane, fizician și profesor britanic; Premiul Nobel pentru fizică în 2016, împreună cu cercetătorii britanici David Thouless și Michael Kosterlitz, pentru studierea stărilor neobișnuite ale materiei, cum sunt cele din superconductor
– 1960: S-a născut actorul american Anthony Addabbo (m. 2016)
– 1966: A murit actorul rus de film Nikolai Cerkasov (n. 1903)
– 1969: S-a născut Joon-ho Bong (sau Bong Joon-Ho) regizor și producător sud-coreean de filme; triplu câștigător al Premiului Oscar – 55 de ani
– 1970: A murit Rudolf Carnap, filosof şi logician american de origine austriacă (n. 1891)
– 1982: A murit actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (n. 1929)
– 1982: A murit violonistul francez Christian Ferras (n. 1933)
– 1982: A murit Bachir Pierre Gemayel, comandant al miliției libaneze care a condus Forțele Libaneze, ripa militară a partidului Kataeb în timpul Războiului civil libanez și a fost ales președinte al Libanului în 1982; a fondat și mai târziu a devenit comandantul suprem al Forțelor Libaneze, unind marile miliții creștine prin forță; a fost ales președinte la 23 august 1982, dar a fost asasinat înainte de a-și prelua funcția, pe 14 septembrie, printr-o explozie cu bombă, de către Habib Shartouni, membru al Partidului Social Naționalist Sirian; Gemayel este descris ca fiind cea mai controversată figură din istoria Libanului, rămâmând popular printre creștinii maroniți, unde este văzut ca un „martir”; în schimb, el a fost criticat pentru comiterea presupuselor crime de război și acuzat de trădare pentru relațiile sale cu Israelul (n. 1947)
– 1983: S-a născut cântăreaţa şi compozitoarea britanică Amy Winehouse (m. 2011)
– 1984: A murit actrița Janet Gaynor (nume real Laura Augusta Gainer); a fost unul dintre marile staruri hollywoodiene, jucând în 37 de filme de renume; prima câştigătoare a Premiului Oscar pentru mai multe roluri: pentru cea mai bună actriţă, în anul 1929, pentru prestaţia extraordinară din filmele „Seventh Heaven” (1927), „Sunrise – A Song of Two Humans” (1927) şi „Street Angel” (1928) (n. 1906) – 40 de ani
– 2009: A murit actorul de film și dansatorul american Patrick Swayze (n. 1952) – 15 ani
– 2012: A murit Louis Simpson, poet, editor, traducător şi critic literar american de origine jamaicană (n. 1923)
– 2020: A murit compozitorul american Al Kasha (n. 1937)
– 2022: A murit actriţa şi cântăreaţa Irene Papas (nume real Eirini Lelekou), considerată un simbol al frumuseţii greceşti; a cunoscut celebritatea datorită rolului din Zorba Grecul; în cei 50 de ani de carieră a filmat pentru 70 de filme și a întruchipat cele mai celebre personaje ale tragediilor grecești (n. 1926)
Sursa: RADOR
