Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 15 noiembrie 2024, 13:38

S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Sunt marcați 790 de ani (1234) de când era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Cu 527 de ani în urmă (1497) era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Domnitorul Petru I Mușat a zidit prima biserică din piatră, pe locul unde se găsea până nu demult biserica Sfântul Gheorghe. După cutremurul din 1471, ctitoria cea veche fiind zdruncinată din temelii, Ștefan cel Mare a înalțat o nouă biserică, alături de cea veche, care a fost sfințită cu alai mare după izbânda din Codrii Cosminului din 1497. Sfințirea s-a făcut la 14 noiembrie 1497, cu hramul Înălțarea Domnului

* În urmă cu 192 de ani (1832) a fost pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Str. Prince și Str. nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 114 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California, devenind primul rezervist care a efectuat un astfel de zbor

* Cu 102 ani în urmă (1922) era difuzată prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* Acum 84 de ani (1940) avea loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry. Luftwaffe (forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial) a aplicat o nouă tactică în 14 noiembrie, când 500 de avioane au aruncat asupra oraşului Coventry nu mai puţin de 600 t de bombe explozive şi incendiare. A fost cel mai devastator raid, distrugerile au fost imense, populaţia oraşului suferind enorm, iar activităţile sale cotidiene fiind complet tulburate pentru un timp. Considerând Londra o ţintă prea mare pentru obţinerea de rezultate decisive în timp scurt, s-a mizat pe impactul mediatic pe care îl vor produce aceste bombardamente asupra unor oraşe de mărimi medii. Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry a fost primul bombardament din cursul celui de-al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1940, aviaţia germană a efectuat un bombardament nimicitor asupra oraşului, în urma căruia au fost ucişi 568 de oameni, 4.330 de case au fost complet distruse şi alte câteva mii grav deteriorate. În timpul campaniei „Blitz”, care a durat nouă luni, mai multe orașe britanice au devenit ținta bombardamentelor germane, printre ele numărându-se Birmingham, Liverpool, Bristol, Belfast, Cardiff, Kingston upon Hull și Coventry (14/15)

* Se marchează 60 de ani (1964) de când guvernele român şi norvegian decideau ridicarea reprezentanţelor lor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice dintre România şi Regatul Norvegiei au fost stabilite la nivel de legație la 20 aprilie/3 mai 1917 și au fost întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania nazistă. La 31 mai 1946, relațiile diplomatice româno-norvegiene au fost restabilite şi, la 14 noiembrie 1964, au fost ridicate la rang de ambasadă, prin deschiderea de ambasade la București și Oslo. La 22 aprilie 1988, Ambasada Regatului Norvegiei la București a fost închisă din considerente politice unilaterale și până în vara anului 1990, când a fost redeschisă, relația bilaterală dintre România și Regatul Norvegiei a fost în coordonarea Ambasadei Regatului Norvegiei la Praga

* La această dată, acum 55 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică, în vederea cooordonării activității ştiinţifice de pe întreg cuprinsul ţării și a valorificării eficiente a rezultatelor cercetării, şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot 55 de ani sunt marcați de când avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Apostol Filip; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1842: S-a născut Mihail Pherekyde, avocat, diplomat şi om politic liberal; preşedinte al Adunării Deputaţilor în mai multe rânduri şi al Senatului; unul dintre fondatorii şi apoi liderii PNL; a deținut mai multe portofolii ministeriale între 1876-1926, fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui I.C. Brătianu (m. 1928)

– 1871: S-a născut criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (m. 1913, s-a sinucis)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927) – 150 de ani

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz)

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832) – 125 de ani

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869)

– 1914: S-a născut ÎPS Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014) – 110 ani

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul, profesorul și editorul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2020) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002) – 90 de ani

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015) – 90 de ani

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Hariga-Avramescu

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor

– 1951: S-a născut inginerul şi profesorul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a

fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 16.XI.1951

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1975: S-a născut atleta de talie mondială Gabriela Szabo; multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică; desemnată atleta nr.1 a lumii (în 1999) și cea mai bună atletă a țării 10 ani consecutiv; director general al Clubului Sportiv Municipal București (din 2017); fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (2014-2015); vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; stabilit în Germania din 1988 (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931)

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (n. 1939) – 5 ani

– 2021: A murit scuptorul Nicolae Băndărău, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Sculptură București (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: A doua lectură în Duma de stat a proiectului de lege pentru bugetul 2025

– Londra: Discursul anual al lui Rachel Reeves, ministrul de finanțe al Regatului Unit, despre starea economiei britanice, la Mansion House

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Helsinki: Al 5-lea summit Gaia-X (14 – 15 nov.)

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB-ul din al treilea trimestru în Zona euro (a doua estimare)

– Cuenca, Ecuador: Al 29-lea summit ibero-american pe tema „Inovare, incluziune și sustenabilitate” (14 – 15 nov.)

– Peru: Megaportul Chancay va fi inaugurat pe 14 noiembrie de preşedintele peruan, Dina Boluarte şi şeful statului chinez, Xi Jinping, în cadrul unei ceremonii care va avea loc la Palatul Guvernului din Lima. Inaugurarea va avea loc de la Lima, la cererea guvernului chinez, în timp ce la Chancay, portul situat la aproximativ 80 de kilometri nord de capitala peruană, vor fi prezenţi sute de înalţi oficiali din cele două ţări. Ceremonia va avea loc în după-amiaza zilei de 14 noiembrie, zi în care preşedintele chinez va efectua o vizită de stat în Peru.

– Lima: Președinții grupului APEC se reunesc în Peru pentru un summit (14 – 16 nov.)

– Chancay, Peru: Președintele chinez Xi Jinping participă la inaugurarea portului Chancay în timpul APEC

– Rio de Janeiro, Brazilia: Summitul social G20 (14 – 16 nov.)

– Sri Lanka: Alegeri legislative

– Londra: Burberry – rezultate din trimestrul II

– Berlin: Siemens – rezultatele trimestrului IV al exercițiului financiar 2023/2024

– New York: Compania Walt Disney – rezultatele trimestrului IV (an financiar eșalonat)

– Taipei, Taiwan: Foxconn – rezultate din trimestrul III

– Paris: CInema – Palmaresul festivalului Artefact de filme create cu inteligență artificială (14 – 18 nov.)

– Paris: Alegerea noului preşedinte al World Rugby – organizația internațională care reglementează regulamentul și competițiile jocului de rugby

– Dubai: Golf – Circuitul European, Campionatul Mondial DP (14 – 17 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Calităţii” (se marchează în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988). NOTĂ: În România se sărbătoreşte din anul 1990

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină în 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787) – 305 ani

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851) – 250 de ani

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850) – 245 de ani

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter) (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763) – 195 de ani

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric și profesor american; cunoscut mai ales pentru eseul său „Semnificația frontierei în istoria americană”, publicat în 1893, care subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă a frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare a democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964) – 135 de ani

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963) – 120 de ani

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973) – 105 ani

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie (Leopoldine) Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1933: S-a născut Akira Endo, biochimist japonez ale cărui cercetări în relația dintre ciuperci și biosinteza colesterolului au dus la dezvoltarea medicamentelor cu statine, care sunt unele dintre cele mai bine vândute produse farmaceutice din istorie (m. 2024)

– 1934: S-a născut pianistul american de jazz Ellis Marsalis Jr. (m. 2020) – 90 de ani

– 1936: S-a născut Antonio Gades (Antonio Esteve Ródenas), renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco; a ajutat la popularizarea formei de artă pe scena internațională (m. 2004)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873) – 80 de ani

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016)

– 1948: S-a născut Charles al III-lea (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor), rege al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (din 8.IX.2022, încoronat la 6 mai 2023); este primul copil al reginei Elisabeta a II-a (1926-2022) și al prințului Philip, duce de Edinburgh

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (nume complet Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927) – 10 ani

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944)

– 2018: A murit Fernando del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935)

– 2019: A murit producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (n. 1932) – 5 ani

– 2020: A murit actorul sovietic de origine armeană Armen Djigarhanean; cunoscut din filme ca „Teheran 83” şi „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”; a jucat în peste 250 de filme pentru marele şi micul ecran (n. 1935)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2023, 05:00 / actualizat: 15 noiembrie 2023, 14:07

S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 789 de ani (1234) era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Cu 526 de ani în urmă (1497) era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Domnitorul Petru I Mușat a zidit prima biserică din piatră, pe locul unde se găsea până nu demult biserica Sfântul Gheorghe. După cutremurul din 1471, ctitoria cea veche fiind zdruncinată din temelii, Ștefan cel Mare a înalțat o nouă biserică, alături de cea veche, care a fost sfințită cu alai mare după izbânda din Codrii Cosminului din 1497. Sfințirea s-a făcut la 14 noiembrie 1497, cu hramul Înălțarea Domnului

* În urmă cu 191 de ani (1832) a fost pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Str. Prince și Str. nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 113 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California, devenind primul rezervist care a efectuat un astfel de zbor

* Cu 101 ani în urmă (1922) era difuzată prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* Acum 83 de ani (1940) avea loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry. Luftwaffe (forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial) a aplicat o nouă tactică în 14 noiembrie, când 500 de avioane au aruncat asupra oraşului Coventry nu mai puţin de 600 t de bombe explozive şi incendiare. A fost cel mai devastator raid, distrugerile au fost imense, populaţia oraşului suferind enorm, iar activităţile sale cotidiene fiind complet tulburate pentru un timp. Considerând Londra o ţintă prea mare pentru obţinerea de rezultate decisive în timp scurt, s-a mizat pe impactul mediatic pe care îl vor produce aceste bombardamente asupra unor oraşe de mărimi medii. Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry a fost primul bombardament din cursul celui de-al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1940, aviaţia germană a efectuat un bombardament nimicitor asupra oraşului, în urma căruia au fost ucişi 568 de oameni, 4.330 de case au fost complet distruse şi alte câteva mii grav deteriorate. În timpul campaniei „Blitz”, care a durat nouă luni, mai multe orașe britanice au devenit ținta bombardamentelor germane, printre ele numărându-se Birmingham, Liverpool, Bristol, Belfast, Cardiff, Kingston upon Hull și Coventry (14/15)

* Acum 59 de ani (1964) guvernele român şi norvegian decideau ridicarea reprezentanţelor lor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice dintre România şi Regatul Norvegiei au fost stabilite la nivel de legație la 20 aprilie/3 mai 1917 și au fost întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania nazistă. La 31 mai 1946, relațiile diplomatice româno-norvegiene au fost restabilite şi, la 14 noiembrie 1964, au fost ridicate la rang de ambasadă, prin deschiderea de ambasade la București și Oslo. La 22 aprilie 1988, Ambasada Regatului Norvegiei la București a fost închisă din considerente politice unilaterale și până în vara anului 1990, când a fost redeschisă, relația bilaterală dintre România și Regatul Norvegiei a fost în coordonarea Ambasadei Regatului Norvegiei la Praga

* La această dată, acum 54 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică, în vederea cooordonării activității ştiinţifice de pe întreg cuprinsul ţării și a valorificării eficiente a rezultatelor cercetării, şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 54 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Apostol Filip (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878 (- 145 de ani), administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1842: S-a născut Mihail Pherekyde, avocat, diplomat şi om politic liberal; preşedinte al Adunării Deputaţilor în mai multe rânduri şi al Senatului; unul dintre fondatorii şi apoi liderii PNL; a deținut mai multe portofolii ministeriale între 1876-1926, fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui I.C. Brătianu (m. 1928)

– 1871: S-a născut criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (m. 1913, s-a sinucis)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz) – 125 de ani

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832)

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002) – 110 ani

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869) – 110 ani

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2020)

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Hariga-Avramescu – 85 de ani

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor – 85 de ani

– 1951: S-a născut inginerul şi profesorul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu – 70 de ani

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1975: S-a născut atleta de talie mondială Gabriela Szabo; multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică; desemnată atleta nr.1 a lumii (în 1999) și cea mai bună atletă a țării 10 ani consecutiv; director general al Clubului Sportiv Municipal București (din 2017); fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (2014-2015); vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; stabilit în Germania din 1988 (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931) – 5 ani

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934) – 5 ani

– 2019: A murit actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (n. 1939)

– 2021: A murit scuptorul Nicolae Băndărău, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Sculptură București (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE (Apărare)

-Haga: Guyana cere măsuri împotriva Venezuelei la Curtea Internațională de Justiție

-Copenhaga, Danemarca: Parlamentul dezbate un proiect de lege care interzice distrugerea Coranelor

– Luxemburg: Eurostat publică date privind PIB – ul din al treilea trimestru în zona euro (a doua estimare)

– Taipei: Foxconn – rezultate din trimestrul 3

– Tokyo: PIB – ul din al treilea trimestru (prima estimare)

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Madrid: Inflația în octombrie (cifra finală)

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

– Jackson, SUA: Condamnarea a șase ofițeri de poliție albi care au pledat vinovați pentru torturarea bărbaților de culoare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină în 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745) – 355 de ani

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837) – 245 de ani

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter) (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric și profesor american; cunoscut mai ales pentru eseul său „Semnificația frontierei în istoria americană”, publicat în 1893, care subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă a frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare a democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970) – 100 de ani

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie (Leopoldine) Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1934: S-a născut pianistul american de jazz Ellis Marsalis Jr. (m. 2020)

– 1936: S-a născut Antonio Gades (Antonio Esteve Ródenas), renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco; a ajutat la popularizarea formei de artă pe scena internațională (m. 2004)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016)

– 1948: S-a născut Charles al III-lea (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor), rege al Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord (din 8.IX.2022, încoronat la 6 mai 2023); este primul copil al reginei Elisabeta a II-a (1926-2022) și al prințului Philip, duce de Edinburgh – 75 de ani

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (nume complet Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944)

– 2018: A murit Fernando del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935) – 5 ani

– 2019: A murit producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (n. 1932)

– 2020: A murit actorul sovietic de origine armeană Armen Djigarhanean; cunoscut din filme ca „Teheran 83” şi „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”; a jucat în peste 250 de filme pentru marele şi micul ecran (n. 1935)

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2022, 05:00 / actualizat: 14 noiembrie 2022, 14:15

S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 788 de ani (1234) era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Se împlinesc 525 de ani (1497) de când era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Domnitorul Petru I Mușat a zidit prima biserică din piatră, pe locul unde se găsea până nu demult biserica Sfântul Gheorghe. După cutremurul din 1471, ctitoria cea veche fiind zdruncinată din temelii, Ștefan cel Mare a înalțat o nouă biserică, alături de cea veche, care a fost sfințită cu alai mare după izbânda din Codrii Cosminului din 1497. Sfințirea s-a făcut la 14 noiembrie 1497, cu hramul Înălțarea Domnului

* Se împlinesc 190 de ani (1832) de când era pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Str. Prince și Str. nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 112 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California, devenind primul rezervist care a efectuat un astfel de zbor

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de la difuzarea primei emisiuni radiofonice a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* Acum 82 de ani (1940) avea loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry. Luftwaffe (forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial) a aplicat o nouă tactică în 14 noiembrie, când 500 de avioane au aruncat asupra oraşului Coventry nu mai puţin de 600 t de bombe explozive şi incendiare. A fost cel mai devastator raid, distrugerile au fost imense, populaţia oraşului suferind enorm, iar activităţile sale cotidiene fiind complet tulburate pentru un timp. Considerând Londra o ţintă prea mare pentru obţinerea de rezultate decisive în timp scurt, s-a mizat pe impactul mediatic pe care îl vor produce aceste bombardamente asupra unor oraşe de mărimi medii. Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry a fost primul bombardament din cursul celui de-al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1940, aviaţia germană a efectuat un bombardament nimicitor asupra oraşului, în urma căruia au fost ucişi 568 de oameni, 4.330 de case au fost complet distruse şi alte câteva mii grav deteriorate. În timpul campaniei „Blitz”, care a durat nouă luni, mai multe orașe britanice au devenit ținta bombardamentelor germane, printre ele numărându-se Birmingham, Liverpool, Bristol, Belfast, Cardiff, Kingston upon Hull și Coventry (14/15)

* Acum 58 de ani (1964) guvernele român şi norvegian decideau ridicarea reprezentanţelor lor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice dintre România şi Regatul Norvegiei au fost stabilite la nivel de legație la 20 aprilie/3 mai 1917 și au fost întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania nazistă. La 31 mai 1946, relațiile diplomatice româno-norvegiene au fost restabilite şi, la 14 noiembrie 1964, au fost ridicate la rang de ambasadă, prin deschiderea de ambasade la București și Oslo. La 22 aprilie 1988, Ambasada Regatului Norvegiei la București a fost închisă din considerente politice unilaterale și până în vara anului 1990, când a fost redeschisă, relația bilaterală dintre România și Regatul Norvegiei a fost în coordonarea Ambasadei Regatului Norvegiei la Praga

* La această dată, acum 53 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 53 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Sf. Apostol Filip (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1842: S-a născut Mihail Pherekyde, avocat, diplomat şi om politic liberal; preşedinte al Adunării Deputaţilor în mai multe rânduri şi al Senatului; unul dintre fondatorii şi apoi liderii PNL; a deținut mai multe portofolii ministeriale între 1876-1926, fiind unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui I.C. Brătianu (m. 1928) – 180 de ani

– 1871: S-a născut criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (m. 1913, s-a sinucis)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz)

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832)

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2020)

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013) – 90 de ani

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Hariga-Avramescu

– 1951: S-a născut inginerul şi profesorul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru titular al Academiei Române din 2017

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900) – 55 de ani

– 1975: S-a născut atleta de talie mondială Gabriela Szabo; multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică; desemnată atleta nr.1 a lumii (în 1999) și cea mai bună atletă a țării 10 ani consecutiv; director general al Clubului Sportiv Municipal București (din 2017); fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (2014-2015); vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; stabilit în Germania din 1988 (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931)

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (n. 1939)

– 2021: A murit scuptorul Nicolae Băndărău, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Sculptură București (n. 1949) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE

– Nusa Dua, Indonezia: Reuniunea comună a miniștrilor de finanțe și cei ai sănătății din cadrul G20

– Phnom Penh, Cambodgia: Vizita sultanului din Brunei Hassanal Bolkiah

-Manila: Ministrul de finanțe al Filipinelor, Benjamin Diokno, susține un discurs la

Dialogul de afaceri european

-Bali: Liderii din țările G20 și organizațiile mondiale sosesc în Bali, Indonezia înaintea

unui summit de două zile

– Colombo, Sri Lanka: Discurs al președintelui Wickremesinghe privind bugetul 2023

-Amman, Iordania: Discurs al regelui Abdullah al II-lea la deschiderea sesiunii parlamentare

– Amman, Iordania: Conferință de presă susținută de comisarul general al Agenției Națiunilor Unite de Ajutor și Lucrări pentru Refugiații Palestinei din Orientul Apropiat

-Mexico, Mexic: Manifestație la apelul opoziției, împotriva reformei electorale

– Buenos Aires, Argentina: Audiere în procesul de corupție, în care vicepreședintele Cristina Kirchner este unul dintre inculpați

– Paris: Raport lunar OPEC

– Emiratele Arabe Unite: Dezbatere strategică la Abu Dhabi (14 – 15 nov.)

– Panama: A 19-a reuniune a Conferinței părților la CITES (14 – 25 nov.)

– Stockholm: Rezultatele financiare Oatly din trimestrul 3 (înainte de tranzacționare)

-Haga, Țările de Jos: Este anunțat cel de-al 18-lea Premiu Internațional pentru Pace pentru Copii, acordat de Fundația Kidsrights

– Cape Canaveral, SUA: Urmează să aibă loc decolarea rachetei SLS cu capsula Orion, ca parte a misiunii NASA pe Lună, Artemis 1

– Roma: Meci de fotbal adus ca omagiu în amintirea lui Diego Armando Maradona

Aniversări – Comemorări

– 14 – 20.XI: „Săptămâna Globală a Educației”, ediţia a XXIV-a, desfășurată în a treia săptămână din noiembrie, este o campanie de sensibilizare la nivel european, facilitată de Centrul Nord – Sud al Consiliului Europei (denumit oficial Centrul European pentru Interdependenţă şi Solidaritate), care își propune să consolideze conceptul pedagogic al învățării globale în peisajul educațional european și să contribuie astfel la atingerea celor 17 obiective ale Agendei 2030; în timpul Săptămânii sunt împărtășite soluții pentru a regândi obiceiurile și modurile de a trăi, de a cheltui și de a consuma dar și pentru a găsi noi moduri de educație și socializare

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt, descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină în anul 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878) – 210 ani

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter) (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric și profesor american; cunoscut mai ales pentru eseul său „Semnificația frontierei în istoria americană”, publicat în 1893, care subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă a frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare a democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971) – 135 de ani

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002) – 115 ani

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie (Leopoldine) Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997) – 95 de ani

– 1934: S-a născut pianistul american de jazz Ellis Marsalis Jr. (m. 2020)

– 1936: S-a născut Antonio Gades (Antonio Esteve Ródenas), renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco; a ajutat la popularizarea formei de artă pe scena internațională (m. 2004)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016) – 75 de ani

– 1948: S-a născut Charles al III-lea, rege al Marii Britanii (din 2022); este primul copil al reginei Elisabeta a II-a (1926-2022) și al prințului Philip, duce de Edinburgh

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo – 60 de ani

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (nume complet Joshua David Duhamel) – 50 de ani

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944)

– 2018: A murit Fernando Del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935)

– 2019: A murit producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (n. 1932)

– 2020: A murit actorul sovietic de origine armeană Armen Djigarhanean; cunoscut din filme ca „Teheran 83” şi „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”; a jucat în peste 250 de filme pentru marele şi micul ecran (n. 1935)

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2021, 05:00 / actualizat: 14 noiembrie 2021, 8:17

S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 787 de ani (1234) era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Cu 524 de ani în urmă (1497) era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504). Domnitorul Petru I Mușat a zidit prima biserică din piatră, pe locul unde se găsea până nu demult biserica Sfântul Gheorghe. După cutremurul din 1471, ctitoria cea veche fiind zdruncinată din temelii, Ștefan cel Mare a înalțat o nouă biserică, alături de cea veche, care a fost sfințită cu alai mare după izbânda din Codrii Cosminului din 1497. Sfințirea s-a făcut la 14 noiembrie 1497, cu hramul Înălțarea Domnului

* În urmă cu 189 de ani (1832) era pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Str. Prince și Str. nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 111 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (1886 – 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California, devenind primul rezervist care a efectuat un astfel de zbor

* Cu 99 de ani în urmă (1922) era difuzată prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* Acum 81 de ani (1940) avea loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry. Luftwaffe (forțele aeriene militare ale Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial) a aplicat o nouă tactică în 14 noiembrie, când 500 de avioane au aruncat asupra oraşului Coventry nu mai puţin de 600 t de bombe explozive şi incendiare. A fost cel mai devastator raid, distrugerile au fost imense, populaţia oraşului suferind enorm, iar activităţile sale cotidiene fiind complet tulburate pentru un timp. Considerând Londra o ţintă prea mare pentru obţinerea de rezultate decisive în timp scurt, s-a mizat pe impactul mediatic pe care îl vor produce aceste bombardamente asupra unor oraşe de mărimi medii. Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry a fost primul bombardament din cursul celui de-al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică. În noaptea de 14 spre 15 noiembrie 1940, aviaţia germană a efectuat un bombardament nimicitor asupra oraşului, în urma căruia au fost ucişi 568 de oameni, 4.330 de case au fost complet distruse şi alte câteva mii grav deteriorate. În timpul campaniei „Blitz”, care a durat nouă luni, mai multe orașe britanice au devenit ținta bombardamentelor germane, printre ele numărându-se Birmingham, Liverpool, Bristol, Belfast, Cardiff, Kingston upon Hull și Coventry (14/15)

* Acum 57 de ani (1964) guvernele român şi norvegian decideau ridicarea reprezentanţelor lor diplomatice de la Oslo şi Bucureşti la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice dintre România şi Regatul Norvegiei au fost stabilite la nivel de legație la 20 aprilie/3 mai 1917 și au fost întrerupte la 17 iulie 1940, după ocuparea Norvegiei de către Germania nazistă. La 31 mai 1946, relațiile diplomatice româno-norvegiene au fost restabilite şi, la 14 noiembrie 1964, au fost ridicate la rang de ambasadă, prin deschiderea de ambasade la București și Oslo. La 22 aprilie 1988, Ambasada Regatului Norvegiei la București a fost închisă din considerente politice unilaterale și până în vara anului 1990, când a fost redeschisă, relația bilaterală dintre România și Regatul Norvegiei a fost în coordonarea Ambasadei Regatului Norvegiei la Praga

* La această dată, acum 52 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 52 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– Sf. Apostol Filip (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la data de 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1871: S-a născut criticul şi istoricul literar, publicistul Ilarie Chendi (m. 1913, s-a sinucis) – 150 de ani

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927)

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937) – 145 de ani

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz)

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832)

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994) – 110 ani

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000) – 105 ani

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor, muzicolog şi profesor; stabilit în Israel din 1985 (m. 2008) – 100 de ani

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002) – 95 de ani

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2020)

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Ion Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Avramescu Hariga

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc – 70 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 16.XI.1951

– 1951: S-a născut inginerul şi profesorul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru titular al Academiei Române din 2017 – 70 de ani

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru – 65 de ani

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1975: S-a născut atleta de talie mondială Gabriela Szabo; multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică; desemnată atleta nr.1 a lumii (în 1999) și cea mai bună atletă a țării 10 ani consecutiv; director general al Clubului Sportiv Municipal București (din 2017); fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (2014-2015); vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; stabilit în Germania din 1988 (n. 1925) – 30 de ani

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930) – 20 de ani

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931)

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bulgaria: Alegeri parlamentare și prezidențiale

– Argentina: Alegeri parlamentare

– Dubai, Emiratele Arabe Unite: Salonul Aeronautic de la Dubai (14 – 18 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991 (- 30 de ani), anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923

– „Ziua Mondială a Săracilor”, marcată pentru prima oară în 2017, a fost înființată de Papa Francisc la încheierea Jubileului extraordinar al milostivirii și a fost stabilită în cea de-a XXXIII-a duminică a timpului liturgic de peste an (penultima duminică a anului liturgic); mesajul pentru anul 2021 este: „Pe săraci îi aveți întotdeauna cu voi” (cf. Marcu 14,7)

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646) – 305 ani

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter) (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770) – 190 de ani

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric și profesor american; cunoscut mai ales pentru eseul său „Semnificația frontierei în istoria americană”, publicat în 1893, care subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă a frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare a democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932) – 160 de ani

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941) – 130 de ani. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (8.XI.1869-19.VI.1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985) – 115 ani

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzo-soprana austriacă Léonie (Leopoldine) Rysanek (m. 1998) – 95 de ani

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1934: S-a născut pianistul american de jazz Ellis Marsalis Jr. (m. 2020)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (n. 1876) – 75 de ani

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr.); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016)

– 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944) – 5 ani

– 2018: A murit Fernando Del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935)

– 2019: A murit producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (n. 1932)

– 2020: A murit actorul sovietic de origine armeană Armen Djigarhanean; cunoscut din filme ca „Teheran 83” şi „Locul întâlnirii nu poate fi schimbat”; a jucat în peste 250 de filme pentru marele şi micul ecran (n. 1935) – 1 an

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 14 noiembrie 2020, 7:38

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Are loc cea de-a 16-a ediție a Nopții Muzeelor, una dintre cele mai ample manifestări culturale, care activează anual peste un milion de vizitatori, atât în muzee cât și în spații alternative. Tradiționala desfășurare în luna mai nu s-a putut materializa în acest an, dar Noaptea Muzeelor se reinventează în 2020 prin noi activități  muzeale, instalații de artă, producții video dedicate, proiecte culturale organizate în muzee sau spații alternative, cât și în mediul virtual. Organizatori: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Noaptea Muzeelor. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Agenția de presă RADOR. Din program:

• Noaptea Muzeelor anunță câștigătorii apelului de proiecte „Animații, Puzzle, Investigații… Vino și te joacă cu colecțiile la muzeu!” dedicat tinerilor creatori digitali din școlile și liceele din țară. Lansat în premieră în acest an de Rețeaua Națională a Muzeelor din România, sub marca Noaptea Muzeelor, concursul național de creații pentru echipele de elevi a avut nu mai puțin de 32 de înscrieri de propuneri originale, care pun în valoare patrimoniul local muzeal și îl reinterpretează inovativ sub formă de producții digitale. Toate cele 8 proiecte vor fi susținute atât financiar de către Rețeaua Națională a Muzeelor, precum și cu medierea accesului la colecțiile și la resursele muzeelor partenere. Proiectele realizate vor fi prezentate în preajma datei de 14 noiembrie în mediul virtual, exclusiv pe canalele de promovare, comunicare, informare sau prezentare online
• În contextul pandemiei, “Noaptea Designerilor” se va desfășura online. Are loc un tur virtual al expoziției, live-uri cu designerii și prezentări de modă. “Noapte Muzeelor / Noaptea Designerilor” – designeri de top din toată țara se reunesc pentru o singură noapte într-o expoziție de fashion remarcabilă la Impact Hub Universitate. Pentru prima dată parteneri ai acestui eveniment, Asociația Anonymo Muza și Madame Sophie organizează o expoziție cu vânzare a celor mai importanți designeri români. Exponatele vedetă vor fi hainele și bijuteriile create în serie mică și unicat. De asemenea poate fi admirată expoziția foto „Prin Bucureștiul meu iubit” semnată Dana Ștefănescu, o expoziție atipică, fotografiile fiind realizate în exclusivitate cu telefonul mobil

* Constanța: Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” organizează în perioada 31 octombrie – 5 decembrie, a 46-a ediție a Festivalului Internațional al Muzicii și Dansului, și are în program 15 evenimente, printre care și două premiere. Printre partenerii media: Radio România, Radio România Constanța. Programul zilei:

• ora 18:30 – spectacolul “O noapte la Veneția”, J. Strauss, Regia artistică: Mario Nikolov, Bulgaria – la Sala Teatrului. Scenografia: Adriana Urmuzescu; Soliști: Laura Eftimie, Smaranda Drăghici, Silvia Simionescu, Răzvan Săraru, Doru Iftene, Ștefan Popov, București, Constantin Acsinte, Laurențiu Severin, Adrian Bădilă, Bogdan Ocheșel, Robert Safta, Iulian Bratu. Dirijor: Adrian Stanache. Coregrafia: Mihai Mîndruțiu

– Sport

* Adunarea Generală Ordinară a Federaţiei Române de Şah va avea loc de la ora 10:00, în sala „Nadia Comăneci”, aflată la etajul 8 al sediului Ministerului Tineretului şi Sportului, din Str. Vasile Conta nr.16, Sector 2. Având în vedere evoluţia pandemiei de COVID-19 în România, restricţiile privind adunările publice şi circulaţia persoanelor, FR Şah limitează participanţii la 25 delegaţi ai structurilor membre plus cinci persoane din prezidiu şi secretariat. Pentru restul participanţilor accesul la şedinţă se va face online prin intermediul platformei Zoom

* Meciul de fotbal dintre formaţiile Dinamo București şi Astra Giurgiu, în cadrul etapei a 9-a a Ligii I (reprogramat din 30 octombrie), amânat în urma cazurilor de COVID-19 de la formaţia giurgiuveană

– S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 786 de ani (1234) era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Cu 523 de ani în urmă (1497) era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504)

* În urmă cu 188 de ani (1832) era pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Str. Prince și Str. nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 142 de ani (1878) autorităţile româneşti au preluat, oficial, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma războiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunării să revină statului român (14/26)

* Se împlinesc 110 ani (1910) de când aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California devenind primul rezervist care efectuează un astfel de zbor

* Cu 98 de ani în urmă (1922) era difuzată prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de la atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry, primul bombardament din cursul celui de-Al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică (14/15)

* La această dată, acum 51 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 51 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. Apostol Filip (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi (m. 1913)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927). NOTĂ Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 22.XI.1874

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 15.XI.1898

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832)

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (m. 2009) – 100 de ani

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor şi muzicolog, stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2020)

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Ion Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Hariga

– 1942: A murit (în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci) tenorul de origine română Joseph Schmidt (n. 1904, în Bucovina). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 16.XI.1942

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 16.XI.1951

– 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru, director al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” (din mai 2019)

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1975: S-a născut atleta de talie mondială Gabriela Szabo; multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică; desemnată atleta nr.1 a lumii (în 1999) și cea mai bună atletă a țării 10 ani consecutiv; director general al Clubului Sportiv Municipal București (din 2017); fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (2014-2015); vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013) – 45 de ani

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905) – 30 de ani

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; în anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906) – 20 de ani

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931)

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Sfârșitul procesului atacurilor de la Charlie Hebdo, Montrouge și Hyper Cacher

– Kennedy Space Center, Statele Unite: SpaceX lansează 4 astronauți către Stația Spațială Internațională la bordul unei capsule Dragon (amânată din 31 oct.)

– Sakhir, Bahrain: Campionatul Mondial de anduranță WEC: 8 ore de la Bahrain

– Hong Kong, China: Marș al comunității minorităților sexuale LGBT

– New Delhi, India: Festivalul Luminilor Diwali (sau Dīpāvali)

– Pesario, Italia: Stagiunea de toamnă a Rossini Opera Festival se va desfășura în regim de live streaming (14 – 29 nov.)

– Lisabona, Portugalia: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A, Grupa 3: Portugalia – Franța

– Leipzig, Germania: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A, Grupa 4: Germania – Ucraina

– Basel, Elveția: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A, Grupa 4: Elveția – Spania

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815) – 255 de ani

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter) (n. 1763) – 195 de ani

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926) – 180 de ani

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric american; cunoscut mai ales pentru eseul său „The Significance of the Frontier in American History” („Semnificația frontierei în istoria americană”), publicat în 1893, ale cărui idei au format cunoscuta „Teză a Frontierei” („Frontier Thesis”). Argumentele aduse de Turner subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă al frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare al democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990) – 120 de ani

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1934: S-a născut pianistul jazz american Ellis Marsalis Jr. (m. 2020)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol; alături de Isaac Albéniz și Enrique Granados a fost unul dintre cei mai importanți compozitori spanioli din a doua jumătate a secolului al XX-lea (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr.); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016)

– 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic; este primul copil al reginei Elisabeta a II-a și al prințului Philip, duce de Edinburgh

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944)

– 2018: A murit Fernando Del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935)

– 2019: A murit producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (n. 1932) – 1 an

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2019, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile Permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Activitate în Comisiile Parlamentare

– Cultură

* Recital „Imagine Chopin” susţinut de pianista Sînziana Mircea, soprana Amalia Lazarciuc, și chitarista Raisa Mihai, în cadrul proiectului Radio România Muzical și Rotary Club Pipera – „Moștenitorii României muzicale” – ora 19:00, la Sala Radio. Vor interpreta lucrări de Frédéric Chopin și transcripții după lucrări de Chopin

* Muzeul Satului Național „Dimitrie Gusti” organizează, în perioada 14 – 15 noiembrie, a II-a ediție a Conferinței Naționale de Educație Muzeală. Temele de anul acesta sunt „De mic la muzeu” (activități pentru copii între 1-5 ani) și „Patrimoniul pe înțelesul meu!” (pentru voluntari români și străini, corp diplomatic, pensionari, studenți în practică de specialitate, persoane private de libertate și din învățământul de corecție etc). Vor fi discutate și prezentate programe de educație muzeală în general și în particular, activităţi specifice pentru fiecare categorie de public, beneficiar sau facilitator al ofertei educaţionale a instituţiilor de cultură – de la expoziţia permanentă, la expoziţiile temporare, programe educative, publicaţii

* Muzeul Municipiului București organizează conferința „Mahalaua Gorgani din București la finele secolului al XVIII-lea”, susținută de Doina Ruști – ora 18:30, la Palatul Suțu, Bd. Ion C. Brătianu nr. 2. Coordonator – Cătălin D. Constantin

* Editura Humanitas organizează de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, lansarea volumului colectiv „Cartea întâmplărilor. Mistere, ciudățenii, uimiri“, coodonat de Tatiana Niculescu, cu texte de Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Corina Şuteu, Gabriel Liiceanu, Cristina Cioabă, Gabriela Tabacu, Ioan Florin Florescu, Monica Pillat, Florin Bican, Ioana Nicolaie, Augustin Cupşa, Marie-France Fauvet, Steiner Lone, Andreea Răsuceanu, Bogdan Răileanu, Mihaela Miroiu, Adriana Bittel, Marius Chivu, Alina Pavelescu, Jean A. Harris. La eveniment vor vorbi Ioana Pârvulescu, Ioana Nicolaie, Alina Pavelescu, Gabriela Tabacu, Augustin Cupsa și Bogdan Raileanu. Gazda întâlnirii va fi Tatiana Niculescu. Seara se va încheia cu o sesiunede autografe

* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă în zilele de 14 şi 15 noiembrie, premiera spectacolului „Einige Nachrichten an das All”/„Mesaje spre univers”, de Wolfram Lotz, regia Josef Maria Krasanovsky – ora 19:00. Spectacolul este realizat cu sprijinul Companiei REBTIC, Forumului Cultural Austriac, IFA – Institutului pentru Relaţii Culturale Externe Germania

– S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Se împlinesc 785 de ani (1234), de când era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Cu 522 de ani în urmă (1497) era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504)

* În urmă cu 187 de ani (1832) era pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Strada Prince și Strada nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 141 de ani (1878) autorităţile româneşti au preluat, oficial, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma războiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunării să revină statului român (14/26)

* Acum 109 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California devenind primul rezervist care efectuează un astfel de zbor

* Cu 97 de ani în urmă (1922) era difuzată prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* În urmă cu 79 de ani (1940) a avut loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry, primul bombardament din cursul celui de-Al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică (14/15)

* La această dată, acum 50 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 50 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– Sf. Apostol Filip; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2019)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi (m. 1913)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927) – 145 de ani. NOTĂ Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 22.XI.1874

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 15.XI.1898

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832) – 120 de ani

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014) – 105 ani

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, scriitor și teolog (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor şi muzicolog, stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 – 90 de ani

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015) – 85 de ani

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Ion Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Hariga

– 1942: A murit (în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci) tenorul de origine română Joseph Schmidt (n. 1904, în Bucovina). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 16.XI.1942

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 16.XI.1951

– 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru, director al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” (din mai 2019)

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 11.III.1900

– 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (din 5 martie 2014); multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică, desemnată, în anul 1999, atleta nr. 1 a lumii; vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; în anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931) – 1 an

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Zona Euro: A doua estimare a creșterii în trimestrul al treilea

– Luxemburg: Banca Europeană de Investiții decide cu privire la sprijinul în viitor pentru proiectele privind combustibilii fosili, inclusiv gazul

– Viena: Raport lunar al OPEC

– Washington, D.C.: Un grup de miniştri de externe din coaliţia condusă de SUA în lupta împotriva organizaţiei Statului Islamic (SI) se va reuni în capitala SUA, pentru a discuta despre următoarea etapă, ca urmare a uciderii liderului organizaţiei jihadiste Abu Bakr al-Baghdadi

– Londra: Cea de-a VII-a ediţie a anuală a Summmitului E-Cigarette – la The Royal Society

– Atena: Thessaloniki Summit 2019 (14 – 15 nov.)

– Kabul, Afganistan: Urmează să fie anunţate rezultatele finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale

– Harare: Ministrul de finanţe din Zimbabwe, Mthuli Ncube, prezintă bugetul naţional 2019, în Parlament

– Paris: Licitația unui tablou a pictorului Bernardino Luini, discipolul din secolul al XVI-lea al lui Leonardo da Vinci

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Calităţii” (se marchează în a doua zi de joi a lunii noiembrie, începând din 1988); în România se sărbătoreşte din anul 1990

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787) – 300 de ani

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851) – 245 de ani

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850) – 240 de ani

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763) – 190 de ani

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric american; cunoscut mai ales pentru eseul său „The Significance of the Frontier in American History” („Semnificația frontierei în istoria americană”), publicat în 1893, ale cărui idei au format cunoscuta „Teză a Frontierei” („Frontier Thesis”). Argumentele aduse de Turner subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă al frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare al democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964) – 130 de ani

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963) – 115 ani

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973) – 100 de ani

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873) – 75 de ani

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol; alături de Isaac Albéniz și Enrique Granados a fost unul dintre cei mai importanți compozitori spanioli din a doua jumătate a secolului al XX-lea (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr.); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016)

– 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic; este primul copil al reginei Elisabeta a II-a și al prințului Philip, duce de Edinburgh

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927) – 5 ani

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944)

– 2018: A murit Fernando Del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935) – 1 an

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2018, 06:00 / actualizat: 14 noiembrie 2018, 16:33

EVENIMENTE INTERNE

– Parlament

* Şedinţă Comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor

* Strasbourg: Parlamentul European ar urma să voteze în cadrul plenarei de la Strasbourg, rezoluția privind statul de drept din România, potrivit proiectului de agendă publicat pe site-ul PE, după ce dezbaterea în acest sens a avut loc tot la Strasbourg pe 3 octombrie. Moțiunea pentru adoptarea rezoluției urmează să se voteze la sesiunea de vot între orele 12:30-14:30

– Senat

* ora 10:30 – Lucrări în plen

* Lucrări în Comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţă în plen

* ora 10:00 –  „Ora prim-ministrului” – dezbateri politice, cu participarea prim-ministrului Viorica Dăncilă, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL cu tema „Angajamentul Guvernului Dăncilă privind respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale reprezentanților instituțiilor UE referitoare la modificările legilor Justiţiei, ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală”

* ora 11:00 – Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi

* ora 12:00 – Vot final

* la încheierea ședinței de vot final – Şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – Activitate în Comisiile permanente

– Ministere

* Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), în parteneriat cu Universitatea Politehnica din Bucureşti (UPB), Ministerul Economiei şi Asociaţia Inginerilor din România (AGIR) organizează Simpozionul Științific Aniversar “1918-2018: 100 de ani de Industrie în România”. Evenimentul se va desfăşura în zilele de 14 şi 15 noiembrie,  la Universitatea Politehnica din Bucureşti, cea mai veche şi mai prestigioasă şcoală de ingineri din România, care aniversează anul acesta 200 de ani de existenţă de la înfiinţarea primei şcoli tehnice superioare cu predare în limba română. Deschiderea Simpozionului va avea loc de la ora 9:00, în Amfiteatrul “Radu Voinea”, în cadrul acesteia urmând a rosti alocuțiuni, Dănuţ Andrușcă, ministrul economiei, Ecaterina Andronescu, președintele Senatului UPB, Iulian Iancu, președintele CNR-CME și președinte al Comisiei de Industrie și Servicii, camera Deputaților, Parlamentul României, alte personalități

– Social

* Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Teatrul Nottara organizează conferința de presă care anunță cea de-a zecea ediție a Festivalului „Multiart pentru deţinuţi – Dana Cenuşă – Descătuşarea prin cultură” (desfășurat în perioada 21-22 noiembrie, la Teatrul Nottara) – ora 13:00, la Cafeneaua CafeNott, aflată în incinta Teatrului Nottara

– Mediu

* Every Can Counts România susţine şi în acest an desfăşurarea GreenTech Film Festival, care va avea loc la Cinema Elvire Popesco din Bucureşti în perioada 12-14 noiembrie, şi la Institutul Francez din Cluj-Napoca, pe 20 noiembrie. Pentru a aduce reciclarea mai aproape de publicul tânăr, Every Can Counts va prezenta în cadrul festivalului un atelier de reciclare creativă dedicat elevilor de la clasele primare, în cadrul căruia vor învăţa de ce este important să recicleze şi cum pot transforma dozele din aluminiu şi alte materiale reciclabile în obiecte noi. Atelierul va avea loc la Cinema Elvire Popesco, începând cu ora 13:15. Atelierul va fi urmat de proiecţii ale unor documentare  care aduc în atenţia spectatorilor imaginea omenirii de peste 25 de ani, aşa cum o prezintă istoricul israelian Yuval Noah Harari în „Oameni, Zei şi Tehnologie”, cum funcţionează tehnologia online („Viitorul creat de noi”) şi crearea de conţinut video („YouTube, Vloggeri şi Tu”), dar şi relaţia dintre economie şi tehnologie

– Învăţământ, Cercetare

* Institulul Francez din Bucureşti organizează, între 12 – 16 noiembrie, Sărbătoarea internaţională a Ştiinţei 2018. Anul acesta, în România, Sărbătoarea Ştiinţei aduce împreună cercetătorii şi publicul în jurul a mai multe subiecte de actualitate sensibile, de discutat fără idei preconcepute. Din programul zilei:

• ora 18:30 – în Atrium-ul Institutului Francez din Bucureşti – „Ce fel de etică în domeniul roboticii şi al inteligenţei artificiale? (I)” – Conferinţă „Omul sub supravegherea robotului”, de Nathalie Nevejans, conferenţiar universitar doctor în drept privat la Facultatea de drept de la Douai, membră a Centrului de cercetare în drept, etică şi proceduri şi membră a COMET, Comitetul de etică al CNRS (Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa)

* L’Oréal şi UNESCO organizează Gala care marchează încheierea ediţiei din 2018 a programului pentru Femeile de Ştiinţă – ora 19:00, la Sala Biavati, Str. Serghei Vasilievici Rahmaninov nr. 2B

– Istorie

* Constanţa: Încheierea evenimentului „Marea Unire de la Marea Neagră”, o zi cu o deosebită semnificaţie pentru constănţeni: celebrarea a 140 de ani de Unirea Dobrogei cu România. În prezenţa mai multor personalităţi istorice şi din sfera administraţiei, va fi lansat un volum de lux care va cuprinde toate comunicările ştiinţifice din cadrul evenimentului din octombrie (26 – 28 oct.), intitulat „Marea Unire de la Marea Neagră. Volum omagial dedicat Centenarului Marii Uniri a Românilor și împlinirii a 140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România“, şi coordonat de directorul M.I.N.A.C., arheolog şi cercetător, dr. Sorin Colesniuc

– Cultură

* Ediţia cu numărul 25 a Târgului Internaţional Gaudeamus, organizat de Radio România, va avea loc în perioada 14 – 18 noiembrie, în Pavilionul Central Romexpo, stând sub semnul mai multor aniversări: Centenarul Marii Uniri şi al Primului Război Mondial, 90 de ani de Radio România, 25 de ediţii ale Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură. Preşedintele de onoare al ediţiei va fi acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române. Din program:

• Asociația „Liber la Educație, Cultură și Sport”, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Școala de Caligrafie din Tallinn, Estonia, organizează a II-a ediție a Concursului Național de Caligrafie, având ca susținători Radio România, Târgul Internațional de Carte Gaudeamus, TVR Internațional și Biblioteca Națională a României. Proiectul – concurs dedicat tuturor categoriilor de vârstă, se desfășoară în perioada 1 septembrie – 3 decembrie, urmând ca premierea să se desfășoare la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus, în data de 14 noiembrie, în cadrul unei expoziții naționale cu cele mai apreciate lucrări, ExpoCaligrafia 2018. Parteneri: Ministerul Culturii și Identității Naționale Școala de Caligrafie din Tallinn, Estonia

* Concertul-eveniment susţinut de Orchestra de Cameră Radio, sub bagheta dirijorului Constantin Grigore, dirijor principal al Orchestrei Camerata Regală, alături de pianistul spaniol Josu De Solaun, care în 2014 câştiga premiul I la secţiunea pian a Concursului Internaţional George Enescu – ora 19:00, la Sala Radio

* Întâlnire cu Mircea Mihăieș și Ilie Stepan, la Muzeul Național al Literaturii Române (Strada Nicolae Crețulescu nr. 8) pentru a lansa și dezbate cartea unui dialog inedit, o retrospectivă ce așază cititorul într-un orizont de așteptare complex în care se developează imagini ale copilăriei, ale rezistenței prin muzică, în care se inserează subtil importanța valorilor, a demnității și prezenței artistului pe scenă și în afara ei – ora 18:00

• Timişoara: Cartea va fi lansată pe 14 și pe 21 noiembrie, la Librăria „La Două Bufnițe” și, respectiv, la Aula Magna a Universității de Vest, iar pe 17 noiembrie, la Târgul Internaţional de Carte Gaudeamus

* Cocert susţinut de formaţiile Decapitated, Hatesphere si Thy Disease, în cadrul turneului „Anticult Balkan Tour 2018” – ora 18:30, în Club Quantic, în Parcul Grozăveşti lângă staţiile de metrou Politehnica sau Grozăveşti

* Segovia, Spania: Institutul Cultural Român și Ambasada României în Regatul Spaniei, în colaborare cu Dacin Sara, organizează în perioada 14 – 20 noiembrie, participarea României în calitate de țară invitată la cea de-a XIII-a ediție a Festivalului de Film European de la Segovia – „Muestra de Cine Europeo de Segovia”. Participarea românească în festival, va include, pe lângă cele 12 pelicule în diferite secțiuni, expoziția “Patrimoniu UNESCO din România” realizată de fotograful Florin Andreescu, un concert de muzică susținut de virtuoșii Clara Cernat și Thierry Huillet, un recital al pianistei Mihaela Duma, precum și conferința “Noual Val Românesc. Teaoria și practica planului-secvență” susținută de criticul, programatorul și profesorul Roberto Cueto

– S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 784 de ani (1234), se menţiona, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Cu 521 de ani în urmă (1497) era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504)

* În urmă cu 186 de ani (1832) era pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Strada Prince și Strada nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Se împlinesc 140 de ani (1878) de când autorităţile româneşti au preluat, oficial, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunării să revină statului român (14/26)

* Acum 108 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California devenind primul rezervist care efectuează un astfel de zbor

* Cu 96 de ani în urmă (1922) era difuzată prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* În urmă cu 78 de ani (1940) a avut loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry, primul bombardament din cursul celui de-Al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică (14/15)

* La această dată, acum 49 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 49 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Începutul Postului Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)

– Sf. Apostol Filip; Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2018)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878 (- 140 de ani), administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma războiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunării să revină statului român

– 1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi (m. 1913)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 22.XI.1874

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz) – 120 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 15.XI.1898

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002) – 105 ani

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869) – 105 ani

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, scriitor și teolog (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor şi muzicolog, stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio „Vocea Americii”, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Ion Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor – 80 de ani

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Avramescu-Hariga – 80 de ani

– 1942: A murit (în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci) tenorul de origine română Joseph Schmidt (n. 1904, în Bucovina). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 16.XI.1942

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc. NOTĂ: Unele surse (www.crestinortodox.ro) dau naşterea la 16.XI.1951

– 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu – 65 de ani

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 11.III.1900

– 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (din 5 martie 2014); multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică, desemnată, în anul 1999, atleta nr. 1 a lumii; vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013); preşedinte al Comisiei de Marketing şi Relaţii Publice din cadrul FRA (2005 – prezent)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; în anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Haga: Vizita oficială a preşedintelui austriac, Alexander Van der Bellen, în Olanda

– Berlin: Oficiul franco-german pentru tineret organizează întâlnirea internaţională a tinerilor „Youth for Peace – 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, 100 de idei pentru pace”, în cadrul căreia tineri cu vârste cuprinse între 18 şi 22 de ani pot discuta şi transpune creativ diferite puncte principale ale temei cu reprezentanţi din domeniul economic, mass-media, politic şi cultural (14 – 18 nov.)

– Fidji: Alegeri parlamentare

– Geneva: Casa Sotheby’s organizează licitaţia unor bijuterii care au aparţinut ultimei regine a Franţei, Marie Antoinette, împreună cu alte bijuterii regale aparținând familiei Bourbon-Parma

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745) – 350 de ani

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist şi compozitor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837) – 240 de ani

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric american; cunoscut mai ales pentru eseul său “The Significance of the Frontier in American History” (“Semnificația frontierei în istoria americană”), publicat în 1893, ale cărui idei au format cunoscuta “Teză a Frontierei” (“Frontier Thesis”). Argumentele aduse de Turner subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă al frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare al democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970) – 95 de ani

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol; alături de Isaac Albéniz și Enrique Granados a fost unul dintre cei mai importanți compozitori spanioli din a doua jumătate a secolului al XX-lea (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr.); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016)

– 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic; este primul copil al reginei Elisabeta a II-a și al prințului Philip, duce de Edinburgh – 70 de ani

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sud-african Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944)

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 10:30 – lucrări în plen

* Lucrări în Comisiile permanente:

• Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – etaj 5, sala 5058
• ora 9:00 – Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului – etaj 7, sala 7029
• ora 14:30 – Comisia pentru mediu – corp E3, etaj 2, camera 323

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – şedinţa în plen

* la înch. şedinţei de vot final – şedinţa Biroului permanent

* după încheierea șed. Biroului permanent         – Şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în Comisiile parlamentare

– Minorităţi

* Vernisajul expoziţiei „Temple şi Sinagogi din România: Patrimoniu evreiesc, naţional şi universal”, a Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România-Cultul Mozaic, desfăşurată sub înaltul patronaj al Patriarhiei Române şi sub egida Guvernului României – Secretariatul de Stat pentru Culte, eveniment la care participă dr. Aurel Vainer, preşedinte FCER-CM, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, Victor Opaschi, secretar de stat pentru Culte şi Prim Rabin Rafael Shaffer al FCER – ora 11:00, în sala Europa Christiana a Palatului Patriarhal (14 – 24 nov.)

– Economic

* Prima conferință anuală de presă a Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România) – ora 11:00, la Hotel Marshal Garden, Sala Ametist, Calea Dorobanților nr. 50B. În cadrul evenimentului președintele AHK România, Dragoș Anastasiu, alături de directorul general, Sebastian Metz și alți membrii ai Consiliului Director, va prezenta stadiul actual al relațiilor economice româno-germane, dar și provocările și perspectivele economiei germane în România

* Fundația Dignitas, ASPES – Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, Facultatea de Relații Economice Internaționale și Academia de Studii Economice organizează dezbaterea publică „România inventivă. România competitivă. Topul invenților românești cu potențial în economia reală” – ora 12:00, în Aula Magna a Academiei de Studii Economice

* Sibiu: Elite Business Women, în parteneriat cu Swiss Web Academy şi Sibiu Events, organizează evenimentul de lansare al proiectului Internet&Technology Hub (Hub IT), eveniment care va aduce împreună antreprenorii şi proprietarii de afaceri într-un proiect de inovaţie IT şi educaţie antreprenorială, susţinând activităţile practice de cercetare – ora 18:30, la Swiss Web Academy

– Medicină, Sănătate

* Federația Asociațiilor Diabeticilor din România (FADR) organizează conferința-dezbatere cu tema „Femeia, în contextul diabetului zaharat….Povești de viață”, prin care marchează „Ziua Mondială a Diabetului” (14 nov.) – ora 9:00, la Senatul României, Sala Avram Iancu

– Mass-media, Publicitate

* Chişinău: În zilele de 14 şi 15 noiembrie, va avea loc Forumul Mass-Media 2017, la care vor fi prezenți oficiali moldoveni și experți din SUA, Germania, Polonia, România, Letonia și Israel – ora 10:00, la Radisson Convention Center. Forumul este organizat de Consiliul de Presă, în parteneriat cu Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Presei Electronice (APEL). În deschiderea Forumului, vor lua cuvântul ambasadorul Uniunii Europene, Peter Michalko, şi cel al Germaniei, Julia Monar, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu, şi reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale din domeniul mass-media

– Cultură

* Recital susţinut de Cvartetul Voces – ora 19:00, la Sala Radio

* Muzeul Național de Artă Contemporană găzduiește performance-ul „Numai publicul mai poate face o revoluție”, conceput de Florin Caracala, Flavia Giurgiu, Ilinca Manolache și Ioana Păun, video – Vlad Petri – ora 20:00

– Sport

* Echipa națională de fotbal a României va disputa un meci amical cu formația Olandei – pe Arena Națională

– S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 783 de ani (1234), se menţiona, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Se împlinesc 520 de ani (1497) de la terminarea zidirii bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504)

* Se împlinesc 185 de ani (1832) de la punerea în circulație a primului vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Strada Prince și Strada nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 107 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California devenind primul rezervist care efectuează un astfel de zbor

* Se împlinesc 95 de ani (1922) de la prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), a fost transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, în octombrie 1922, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* În urmă cu 77 de ani (1940) a avut loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry, primul bombardament din cursul celui de-Al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică (14/15)

* Acum 48 de ani (1969), la această dată, a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 48 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Sf. Apostol Filip; Lăsatul secului pentru Postul Crăciunului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– Sf. Dumitru (Calendarul Arhiepiscopiei Bisericii Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunării să revină statului român

– 1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi (m. 1913)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 22.XI.1874

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet şi eseist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 15.XI.1898

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa Ninetta Gusti (m. 2002)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, scriitor și teolog (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor şi muzicolog, stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a.; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013) – 85 de ani

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio „Vocea Americii”, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie), poet, cronicar dramatic şi editor

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Avramescu-Hariga

– 1942: A murit (în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci) tenorul de origine română Joseph Schmidt (n. 1904, în Bucovina) – 75 de ani. NOTĂ: Unele surse dau moartea la 16.XI.1942

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc. NOTĂ: Unele surse (www.crestinortodox.ro) dau naşterea la 16.XI.1951

– 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993

– 1953: S-a născut compozitorul şi dirijorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900) – 50 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 11.III.1900

– 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (din 5 martie 2014); multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică, desemnată, în anul 1999, atleta nr. 1 a lumii; vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013); preşedinte al Comisiei de Marketing şi Relaţii Publice din cadrul FRA (2005 – prezent)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; în anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Kuweit City: Vizita preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan

– Manila: Întrevedere a preşedintelui american, Donald Trump, cu omologul său filipinez, Rodrigo Duterte

– Vancouver, Canada: Conferinţă a miniştrilor apărării din cadrul ţărilor participante la operaţiuni militare de menţinere a păcii

– New York: Consiliul de Securitate al ONU va lua în discuţie consolidarea misiunii de menținere a păcii în Republica Centrafricană

– Geneva: Un diamant roz de 19,07 carate care a aparținut coroanei franceze, denumit „Le Grand Mazarin”, va fi vândut în cadrul tradiționalei licitații de bijuterii organizate de Casa Christie’s în luna noiembrie. „Le Grand Mazarin”, legendarul diamant roz de 19 carate, este o mărturie unică a istoriei Franței. Pe parcursul celor 250 de ani în care a făcut parte din trezoreria franceză, el a luminat bijuteriile a patru regi, patru regine, doi împărați și două împărătese, începând cu Regele Soare, Ludovic al XIV-lea

– New York: Publicarea cărţii de memorii a fostului vice-preşedinte american, Joe Biden, intitulată „Promise Me, Dad: A Year of Hope, Hardship, and Purpose”

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921 (Calendar Rompres, noiembrie 2002). NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist şi compozitor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878) – 205 ani

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric american; cunoscut mai ales pentru eseul său “The Significance of the Frontier in American History” (“Semnificația frontierei în istoria americană”), publicat în 1893, ale cărui idei au format cunoscuta “Teză a Frontierei” (“Frontier Thesis”). Argumentele aduse de Turner subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă al frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare al democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971) – 130 de ani

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002) – 110 ani

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016) – 95 de ani

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997) – 90 de ani

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol; alături de Isaac Albéniz și Enrique Granados a fost unul dintre cei mai importanți compozitori spanioli din a doua jumătate a secolului al XX-lea (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr.); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016) – 70 de ani

– 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo – 55 de ani

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel) – 45 de ani

– 2014: A murit chirurgul sud-african Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Concert susţinut de artistul italian Zucchero, în cadrul căruia îşi va promova cel mai recent album intitulat „Black Cat” – ora 20:00, la Sala Palatului

– S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 782 de ani (1234), se menţiona, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* În urmă cu 184 de ani (1832), a fost pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Strada Prince și Strada nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 106 ani (1910) aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California devenind primul rezervist care efectuează un astfel de zbor

* Cu 94 de ani în urmă (1922), avea loc prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), a fost transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, în octombrie 1922, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* În urmă cu 76 de ani (1940) a avut loc atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry, primul bombardament din cursul celui de-Al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică (14/15)

* Acum 47 de ani (1969), la această dată, a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot acum 47 de ani avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969.  Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2016)

– Sf. Apostol Filip (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2016)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi (m. 1913) – 145 de ani

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 22.XI.1874

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române  (m. 1937) – 140 de ani

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet şi eseist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 15.XI.1898

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994) – 105 ani

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa Ninetta Gusti (m. 2002)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000) – 100 de ani

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, scriitor și teolog (m. 2009)

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor şi muzicolog, stabilit în Israel din 1985 (m. 2008) – 95 de ani

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002) – 90 de ani

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar (m. 2013)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio „Vocea Americii”, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie), poet şi cronicar dramatic

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Avramescu-Hariga

– 1951: S-a născut Î.P.S. Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc – 65 de ani. NOTĂ: Unele surse (www.crestinortodox.ro) dau naşterea la 16.XI.1951

– 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993 – 65 de ani

– 1953: S-a născut compozitorul şi dirijorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru – 60 de ani

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (din 5 martie 2014); multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică, desemnată, în anul 1999, atleta nr.1 a lumii; vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013); preşedinte al Comisiei de Marketing şi Relaţii Publice din cadrul FRA (2005 – prezent)

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; în anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925) – 25 de ani

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930) – 15 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniştrilor de externe din cadrul UE

– Bruxelles: Reuniune a miniştrilor agriculturii din cadrul UE (14 – 15 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului”; marcată din 1991 (- 25 de ani), anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus insulina în terapeutică, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646) – 300 de ani

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist şi compozitor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770) – 185 de ani

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric american; cunoscut mai ales pentru eseul său “The Significance of the Frontier in American History” (“Semnificația frontierei în istoria americană”), publicat în 1893, ale cărui idei au format cunoscuta “Teză a Frontierei” (“Frontier Thesis”). Argumentele aduse de Turner subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă al frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare al democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932) – 155 de ani

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941) – 125 de ani

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985) – 110 ani

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie Rysanek (m. 1998) – 90 de ani

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol; alături de Isaac Albéniz și Enrique Granados a fost unul dintre cei mai importanți compozitori spanioli din a doua jumătate a secolului al XX-lea (n. 1876) – 70 de ani

– 1948: S-a născut prinţul Charles (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor), prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sud-african Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Sport
* Bucureştiul va fi în premieră gazda Congresul Extraordinar al al Federaţiei Europene de Handbal şi conferinţa preşedinţilor forurilor naţionale de pe continent

– S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie
* Acum 781 de ani, se menţiona, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox
* În urmă cu 183 de ani, a fost pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Strada Prince și Strada nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor
* Se împlinesc 137 de ani de când autorităţile româneşti preiau oficial administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma Războiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român (14/26)
* Se împlinesc 105 ani de când aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California devenind primul rezervist care efectuează un astfel de zbor
* Acum 93 de ani avea loc prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), a fost transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, în octombrie 1922, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation
* Acum 46 de ani, la această dată, a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”
* Se împlinesc 46 de ani, de la lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean; planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– Sf. Apostol Filip; Începe Postul Naşterii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi (m. 1913)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 22.XI.1874

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi profesor, personalitate a vietii culturale ieşene (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet şi eseist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 15.XI.1898

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa Ninetta Gusti (m. 2002)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, scriitor și teolog (m. 2009) – 95 de ani

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar (m. 2013)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio „Vocea Americii”, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie), poet şi cronicar dramatic

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Avramescu-Hariga

– 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993

– 1951: S-a născut Î.P.S. Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc. NOTĂ: Unele surse (www.crestinortodox.ro) dau naşterea la 16.XI.1951

– 1953: S-a născut compozitorul şi dirijorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul Vasile Muraru

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (din 5 martie 2014); multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică, desemnată, în anul 1999, atleta nr.1 a lumii; vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013); preşedinte al Comisiei de Marketing şi Relaţii Publice din cadrul FRA (2005 – prezent) – 40 de ani

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905) – 25 de ani

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; în anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906) – 15 ani

– 2001: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Malargue, Argentina: Institutul de Ştiinţe Spaţiale (ISS) organizează Simpozionul AugerPrime, care reuneşte peste 500 de oameni de ştiinţă din 16 ţări cu scopul de a înţelege mai bine cele mai energetice particule din Universul îndepărtat (14 – 17 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Leibniz, filosof, matematician şi fizician german; unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist şi compozitor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815) – 250 de ani

– 1774: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763) – 190 de ani

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filosofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926) – 175 de ani

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric american; cunoscut mai ales pentru eseul său “The Significance of the Frontier in American History” (“Semnificația frontierei în istoria americană”), publicat în 1893, ale cărui idei au format cunoscuta “Teză a Frontierei” (“Frontier Thesis”). Argumentele aduse de Turner subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă al frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare al democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941). NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (n. 1869 – m. 1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990) – 115 ani

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzo-soprana austriacă Léonie Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1940, 14/15: Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry; primul bombardament din cursul celui de-al doilea război mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică – 75 de ani

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol; alături de Isaac Albéniz și Enrique Granados a fost unul dintre cei mai importanți compozitori spanioli din a doua jumătate a secolului al XX-lea (n. 1876)

– 1948: S-a născut prinţul Charles (Charles Philip Arthur George Mountbatten-Windsor), prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sud-african Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2014, 09:17

EVENIMENTE INTERNE

– Apărare, Interne

* Cu prilejul marcării, în data de 12 noiembrie, a „Zilei Topogeodezilor Militari” şi a 155 de ani de la înfiinţarea Serviciului Topografic Militar Român, Direcţia Topografică Militară „General de divizie Constantin Barozzi” organizează o serie de activităţi:

• ora 11:00 – Ziua Porţilor Deschise la sediul Direcţiei Topografice Militare „General de divizie Constantin Barozzi” – Bd. Ion Mihalache nr. 124 -126
• ora 11:00 – Ziua Porţilor Deschise la Observatorul Astronomic Militar, Str. Piscului nr. 68, sector 4 şi vernisajul expoziţiei de tehnică topogeodezică şi documente cartografice istorice, în cadrul Muzeului Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi – Str. Londra nr. 39

– Justiţie

* Alba Iulia: Începând cu ora 10:00, are loc conferința „Individualizarea pedepselor. Circumstanțe atenuante. Circumstanțe agravante. Renunțarea la aplicarea pedepsei. Infracțiuni contra înfăptuirii justiției. Garanții ale dreptului la apărare în cursul urmăririi penale și judecății. Drepturi și obligații deontologice ale judecătorilor și avocaților” – la sala de conferințe a Hotelului Parc din localitate. Conferința este organizată de Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA), reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), Curtea de Apel Alba Iulia, Baroul Alba, Baroul Hunedoara și Baroul Sibiu

– Social

* Ploieşti: Formaţia Phoenix concertează la Casa de Cultură a Sindicatelor Ploiești în cadrul unui eveniment dedicat Fundației ”Copiii Noștri”, în care va prezenta noul album ”Vino, Țepeș!” – ora 20:00. Concertul va susține construcția noului spital de copii din localitate

* Jud. Covasna şi Sălaj: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Covasna organizează o bursă a locurilor de muncă pentru zona Târgu Secuiesc, de la ora 9:30, la sediul ASIMCOV, Casa Incubator de Afaceri, Str. Libertăţii nr. 8A, iar AJOFM Sălaj organizează o Bursă a locurilor de muncă pentru meserii în diverse ramuri de activitate, în localitatea Ileanda

– Medicină, Sănătate

* În zilele de 14 şi 15 noiembrie, are loc campania naţională „Controlează-ţi Diabetul”, desfăşurată de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice – între orele 9:00 – 16:00, în zona Piaţa Unirii

* Bucureşti şi Cluj-Napoca: Lions Club Bucureşti Atheneum organizează, în parteneriat cu Asociaţia „Dealul Spirii” a pompierilor bucureşteni şi Asociaţia Partenerilor Diplomaţilor Români, cu sprijinul S.C. GES Service S.R.L., sub egida Crucii Roşii Române, a doua ediţie a evenimentului „O lume fără diabet ?!”, manifestare care se alătură acţiunilor de marcare a Zilei Mondiale a Diabetului (14 nov.) – ora 10:00, la Palatul Cercului Militar Naţional din Bucureşti şi la Opera Naţională din Cluj-Napoca. Evenimentul cuprinde, printre altele, o conferinţă de presă susţinută de reprezentanţi ai Clubului Lions Atheneum, de la ora 11:30 la „Sala Cinema” de la Palatul Cercului Militar Naţional Bucureşti şi iluminarea în albastru, în intervalul orar 18:00 – 21:00, a faţadelor principale ale celor două clădiri din Bucureşti, respectiv din Cluj-Napoca

* Sibiu: Conferinţă de presă organizată de Spitalul European Polisano cu ocazia prezentării unei noi metode de tratament, respectiv tratamentul endoscopic, al anevrismelor cerebrale şi al malformaţiilor arterovenoase cerebrale şi spinale – ora 11:00, la Spitalul European Polisano, Str. Izvorului nr. 1A, etaj 7, sala de protocol

– Învăţământ

* Revista multiculturală „Orizont Literar Contemporan” și Departamentul de Engleză al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București organizează un atelier de traducere și creație literară – ora 15:00

– Cercetare

* Iaşi: Facultatea de Informatică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din localitate, alături de Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Asociația Română pentru Inteligență Artificială și Institutul de Informatică Teoretică din Filiala Iași a Academiei Române organizează, în zilele de 14 şi 15 noiembrie, cea de-a III-a ediţie a workshop-ului „BringITon!”, eveniment prin care organizatorii vor face cunoscut mediului de afaceri românesc posibilitățile de investiţii generate de cercetările în IT – în Sala Paşilor Pierduţi din Palatul Universitar, Bd. Carol I nr. 11

* Timişoara: geo-spatial.org, OSGeo România și Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie – Universitatea de Vest din Timișoara organizează a XIII-a ediţie a seminarului “Soluții libere open source pentru prelucrarea și reprezentarea datelor geospațiale”, eveniment dedicat prezentării beneficiilor tehnologiilor geospațiale deschise și libere – ora 9:00, la Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie – Universitatea de Vest, Bd. V. Pârvan nr. 4

– Mass-Media, Publicitate

* Accendo Training organizează cea de-a II-a ediţie a conferinţei „99% Inspiraţie. Reclame Making Of” – ora 16:00

* Chişinău: Proiectul media „Jurnalist în România”, iniţiat de TVR Cluj în colaborare cu jurnalişti de limba română din afara graniţelor ţării, continuă cu organizarea conferinţei „Acasă în Europa – fondurile europene” – ora 11:00, în Sala Albastră a complexului „Summit Events & Conference”, Str. Tighina nr. 49. În cadrul evenimentului, patru jurnaliste de televiziune din Republica Moldova îşi vor prezenta reportajele realizate recent în România, în colaborare cu echipele TVR Cluj, în cadrul proiectului „Jurnalist în România”

– Istorie

* Seminarul de studii italo-român „O Generaţie După. 1989-2014”, cu ocazia celebrării a 25 de ani de la sfârşitul regimului comunist în România – ora 9:00, în Sala Stoicescu – Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 36-46

* Constanţa: Instituția Prefectului – Județul Constanța organizează, cu ocazia împlinirii a 136 de ani de la Unirea Dobrogei cu Patria Mamă, conferinţa cu tema „Ora deschisă de istorie“ şi expoziţia de fotografii şi documente vechi din perioada 1848-1914 – ora 14:00, la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie

* Tulcea: Manifestări organizate de Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” cu prilejul Zilei Dobrogei, zi în care, în anul 1878, a avut loc unirea Dobrogei cu România, o nouă și importantă etapă în procesul de desăvârșire a unității de stat a românilor, proces încheiat prin Marea Unire din 1918. Din program:

• ora 10:00 – ceremonial militar şi religios la Monumentul Independenţei Tulcea organizat de Consiliul Judeţean Tulcea şi Garnizoana Tulcea
• ora 13:00 – lansarea volumului „Istoria colecţiilor Muzeului de Artă Tulcea”, de dr. Keita Ibrahima – la Casa Avramide, Str. Progresului nr. 32
• ora 14:00 – vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică „Amintiri”, a artistului Panait Vlahos – la Casa Avramide
• ora 15:00 – vernisajul expoziţiei de pictură „Etape – pictură 2004-2014”, a pictorului Laurenţiu Midvichi – la Muzeul de Artă, Str. Grigore Antipa nr. 2
• ora 16:00 – vernisajul expoziţiei „ZooMonetar – Fauna lumii pe bancnote şi monede” (organizatori Muzeul BNR și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”) – la Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării, Str. 14 Noiembrie nr. 1bis. Aceasta va fi deschisă publicului în perioada 15 noiembrie 2014 – 15 martie 2015

– Cultură

* Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi, Truicart Events şi Dan Tudor Truică – curator, organizează vernisajul expoziţiei “Seducţia Orientului” – ora 18:30. Expoziţia va fi deschisă în perioada 14 – 30 noiembrie

* Cea de-a VI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film pentru Copii şi Familie – KINOdiseea, are loc în perioada 14 – 19 noiembrie, la Cinema Studio, Cinemateca Eforie şi Cinema Pro. Pelicula „Finn” are premiera de gală în deschiderea oficială a festivalului, în prezenţa regizorului şi a actorului principal, Mels van der Hoeven – ora 19:00, la Cinema Studio

* Show susţinut de actorul și comediantul american, Eddie Griffin, în cadrul turneului „Living Legend Tour” – ora 20:00, la Cinema Patria

* Sibiu: Vernisajul expoziţiei „Musafiri în colecţii” – ora  12:00, la Muzeul de Istorie Naturală, Str. Cetăţii nr. 1. Expoziţia este fi deschisă până în data de 31 ianuarie 2015

* Sibiu: În perioada 14 – 16 noiembrie, la Casa de Cultură a Sindicatelor, are loc prima ediţie a Mozaic Jazz Festival, eveniment produs de „Hermannstadt Events” și cofinanțat de Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu. Trupa „Nikoletta Szoke Quartet” va deschide evenimentul începând cu ora 20:30. Printre partenerii media: Radio România Muzical şi Radio România Cultural

* Graz, Austria: Scriitorul Caius Dobrescu participă la prezentarea operei colective intitulate „Cămaşa. 1863 – 1914 – 2014“, proiect dedicat comemorării centenarului de la declanşarea Primului Război Mondial, la care a lucrat alături de alţi 32 de autori din 20 de ţări – ora 19:00, la Centrul Cultural Minoriten

* Viena: Institutul Cultural Român organizează la standul Donau Lounge de la BUCH WIEN 2014 (13 – 16 nov.), lansarea în limba germană a două volume semnate de Lucian Boia: „Germanofilii. Elita intelectuală românească în anii Primului Război Mondial” şi „Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 şi 1950” – ora 14:00. Lansarea va fi urmată de dezbaterea „Elita României din secolul 20. Poziţii. Interese. Transferuri“, la care participă autorul, alături de istoricul Oliver Jens Schmitt. Tot astăzi, publicul se va putea întâlni la standul Donau Lounge cu Florin Lăzărescu şi cu volumul acestuia, „Trimisul nostru special”

– Sport

* Adunarea generală ordinară a Asociaţiei Presei Sportive pentru anul 2014 – ora 9:30, în sala de conferinţe a Hotelului Ibis Nord, Calea Griviţei nr. 143

* Meciul de fotbal între România şi Irlanda de Nord, din etapa a 4-a a Grupei F din preliminariile Campionatului European din 2016 – ora 21:45, pe Arena Naţională

* São Paulo: Academia de Fotbal „Gheorghe Hagi” reprezintă România la finala internaţională a Cupei Naţiunilor Danone (14 – 16 nov.)

– Diverse

* Piața Tărănească și Meșter(Ești)! organizează, în perioada 14 – 16 noiembrie, Târgul de Brumar – ora 10:00, în curtea interioară a Muzeului Național al Țăranului Român

* Austria: România va fi reprezentată de o echipă formată din cinci sportivi la Campionatul Mondial al tăietorilor de lemne – STIHL Timbersports, care se va desfăşura, în zilele de 14 şi 15 noiembrie, la Innsbruck. Astăzi, are loc competiţia pe echipe, iar sâmbătă cea de individual. Echipa ţării noastre, care îi are în componenţă pe Csongor Nagy, Ioan Nyamcsuk, Botond Nagy, Dan Petrescu şi Costel Pleş, a fost repartizată într-o grupă din care mai fac parte Cehia, Ungaria, Polonia şi Turcia, în competiţie intrând 23 de ţări

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip; Sf. Ierarh Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Începutul Postului Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2014)

– Sf. Apostol Filip; Începe Postul Naşterii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2014)

– “Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1234: Menţionarea, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, a românilor (“walati”) ca trăind în episcopatul cumanilor şi având o ierarhie bisericească de rit ortodox – 780 de ani

– 1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi (m. 1913)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927) – 140 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 22.XI.1874

– 1878, 14/26: Autorităţile româneşti preiau, oficial, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet şi eseist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 15.XI.1898

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa Ninetta Gusti (m. 2002)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014) – 100 de ani

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, scriitor și teolog (m. 2009)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 – 85 de ani

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar (m. 2013)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio “Vocea Americii”, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii – 80 de ani

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002) – 80 de ani

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Blagoie), poet şi cronicar dramatic

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Avramescu-Hariga

– 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993

– 1953: S-a născut compozitorul şi dirijorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul Vasile Muraru

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1969: La această dată a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie, a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii; în anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7.04 Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” – 45 de ani

– 1975: S-a născut atleta Gabriela Szabo, ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 (din 5 martie 2014); multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică, desemnată, în anul 1999, atleta nr. 1 a lumii; vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013); preşedinte al Comisiei de Marketing şi Relaţii Publice din cadrul FRA (2005 – prezent)

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; în anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit cel dintâi manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906)

– 2001: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniștrilor UE responsabili cu bugetul

– Ucraina: Vicepreşedintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, responsabil pentru uniunea energetică, efectuează o vizită la Kiev, pentru a discuta cu autorităţile ucrainene actualele probleme energetice, acesta urmând să aibă întrevederi cu preşedintele Petro Poroşenko şi cu premierul Arseni Iaţeniuk, cu care va aborda subiecte legate de modernizarea sistemului ucrainean de gazoducte, precum şi de rezultatele negocierilor de la sfârşitul lunii octombrie între Rusia, Ucraina şi UE în problema livrărilor de gaze naturale

– Stockholm: Vizita comisarului european pentru comerţ, Cecilia Malmström; pe agendă figurează participarea la seminarul dedicat marcării a 20 de ani de la referendumul privind aderarea la UE şi întrevedrea cu Mikael Damberg, ministrul suedez al întreprinderilor şi inovării (14 şi 15 nov.)

– Berlin: Vizita comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan

– Freetown/ Monrovia/ Conakry: Vizita noului comisar european pentru afaceri umanitare, Christos Stylianides, numit coordonator al Uniunii Europene privind Ebola, în cele trei ţări din vestul Africii afectate de Ebola – Sierra Leone, Liberia şi Guineea (14 – 16 nov.)

– Islamabad: Vizita oficială a preşedintelui afgan, Asharf Ghani, în Pakistan, pentru discuţii privind securitatea şi problemele economice (14 şi 15 nov.)

– Dubai: Vizita secretarului american de stat, John Kerry, cu ocazia unui forum pe teme de securitate

– Noua Zeelandă: Vizita cancelarului german, Angela Merkel

– Sofia: Conferinţa anuală în domeniul apărării, organizată de ministerele de externe şi al apărării, împreună cu Sofia Security Forum; pe agendă figurează teme precum provocările de securitate din Marea Neagră şi din Balcani, criza din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu

– Madrid: Conferința Europeană în sprijinul populației din Sahara Occidentală (14 – 16 nov.)

– Belgrad: Patriarhul Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill, efectuează o vizită în Serbia, în cadrul căreia se va întâlni cu prelaţi ai bisericii ortodoxe şi cu oficiali politici, printre care şi preşedintele Tomislav Nikolic (14 şi 15 nov.)

– Serbia: Membrii Armatei Serbiei şi cei ai Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse vor efectua exerciţiul comun “Srem 2014″, pe poligonul Nikinci. La exerciţiul “Srem 2014″, partea rusă va fi reprezentată de unităţile Divizia 106 Desant Aerian de Gardă de la Tula, pregătirile comune începând recent în Serbia

– Los Angeles: Cea de-a 18-a ediţie a Galei Hollywood Film Awards, eveniment prin care se lansează sezonul marilor premii din cinematografia americană – la Hollywood Palladium. Ceremonia de atribuire a premiilor fără nominalizări sau proces de selecţie – laureaţii sunt desemnaţi de producătorii evenimentului -, marchează lansarea oficială a sezonului premiilor hollywoodiene, care se încheie în mod tradiţional cu decernarea Premiilor Oscar

– Veracruz, Mexic: Jocurile Americii Centrale şi Caraibelor (14 – 30 nov.)

Aniversări – Comemorări

– “Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Leibniz, filosof, matematician şi fizician german; unul din cei mai importanți filozofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea, unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist şi compozitor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787) – 295 de ani

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (“Clermont”/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815)

– 1774: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851) – 240 de ani

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850) – 235 de ani

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (n. 1763)

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763) – 185 de ani

– 1831: A murit filosoful german Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filosofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1832: A fost pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Strada Prince și Strada nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului (m. 1926)

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric american; cunoscut mai ales pentru eseul său “The Significance of the Frontier in American History” (“Semnificația frontierei în istoria americană”), publicat în 1893, ale cărui idei au format cunoscuta “Teză a Frontierei” (“Frontier Thesis”). Argumentele aduse de Turner subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă al frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare al democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964) – 125 de ani

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941). NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (n. 1869 – m. 1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990)

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963) – 110 ani

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1910: Aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas; a decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California devenind primul rezervist care efectuează un astfel de zbor

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973) – 95 de ani

– 1922: Prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), a fost transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, în octombrie 1922, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi; emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester; în următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit; primul director general a fost John Reith; la început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio; taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio; în 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

– 1926: S-a născut mezzo-soprana austriacă Léonie Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1940, 14/15: Atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry; primul bombardament din cursul celui de-al doilea război mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873) – 70 de ani

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol; alături de Isaac Albéniz și Enrique Granados a fost unul dintre cei mai importanți compozitori spanioli din a doua jumătate a secolului al XX-lea (n. 1876)

– 1948: S-a născut prinţul Charles de Wales, moştenitor al tronului britanic

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1969: A fost lansată naveta spațială Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean; planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969.  Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară – 45 de ani

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel)

Sursa: RADOR