Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2024, 05:00 / actualizat: 14 mai 2024, 16:17

S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Cu 583 de ani în urmă (1441), avea loc prima consemnare a numelui județului Teleorman, pe hrisovul dat de voievodul Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, domn al Țării Românești

* Acum 228 de ani (1796) medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* Se împlinesc 185 de ani (1839) de când s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen. Gazeta „Albina Românească” din 14 mai 1839, scria, cu această ocazie, următoarele rânduri: „Astăzi 14 mai, va începe în grădina domnească de la Socola expoziţia plantelor şi a florilor exotice”. Organizarea expoziţiilor agrare, industriale în Principatele române a fost impulsionată şi de expoziţiile internaţionale de la Londra din anul 1851 şi de la Paris din anul 1855 (14/26)

* Cu 176 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Acum 154 de ani (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College. A fost primul meci, înregistrat oficial, care a folosit atât regulile complete de rugby, cât și mingea ovală

* Cu 124 de ani în urmă (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una dintre cele mai lungi Olimpiade din istorie, la care, însă, nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 76 de ani (1948) avea loc semnarea „actului de naştere” a Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 76 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic)

* În urmă cu 69 de ani (1955) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 56 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În ziua de 14 mai 1968 peste două mii de oameni au salutat sosirea preşedintelui francez pe drumul de la aeroportul Băneasa până în centrul Bucureştiului. În plus, Ambasada Franţei din România estimează că un număr de aproximativ un milion de oameni l-au aclamat pe şeful statului francez în timpul deplasărilor în provincie. Cel mai important discurs rostit în timpul vizitei a fost cel din dimineaţa zilei de 15 mai. În faţa Marii Adunări Naţionale generalul Charles de Gaulle a vorbit despre prietenia istorică dintre poporul francez şi cel român. Singura întrevedere tête-à-tête între liderul francez şi Nicolae Ceauşescu a avut loc în după-amiaza zilei de 14 mai şi a decurs sub auspicii pozitive. Un alt obiectiv vizat pentru perioada vizitei în România a fost zona Craiovei, acolo unde statul francez a investit în obiectivele industriale. Cuvântarea rostită în ziua de 16 mai în Piaţa Unirii din Craiova a fost aclamată cu acelaşi entuziasm. Franţa anului 1968 a fost dominată de proteste şi demonstraţii studenţeşti, în perioada pe care preşedintele francez a petrecut-o în România izbucnind mişcări studenţeşti în Cartierul Latin, urmate de protestele sindicatelor și o grevă generală care au paralizat Franţa timp de 15 zile. În acest context, generalul Charles de Gaulle şi-a încheiat şederea în România cu trei zile mai devreme decât fusese inițial prevăzut, pe data de 18 mai

* Acum 51 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Cu 43 de ani în urmă (1981), între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care efectua un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40″. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”

* Sunt marcați 35 de ani (1989) de când exploratorul britanic, Robert Charles Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

* Acum 6 ani (2018) Ambasada Statelor Unite ale Americii era mutată la Ierusalim (Israel). Ambasada Statelor Unite ale Americii la Ierusalim este misiunea diplomatică a Statelor Unite ale Americii în statul Israel, situată în cartierul Talpiot din Ierusalim. La mijlocul lunii octombrie 2018, secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a anunțat că ambasada din Ierusalim va fuziona cu Consulatul General al SUA la Ierusalim într-o singură misiune. Ambasada s-a deschis în spațiul din Ierusalim pe 14 mai 2018, la cea de-a 70-a aniversare gregoriană de la crearea statului modern Israel, fiind mutată de la locul său anterior din Tel Aviv de către Administrația Trump. Mutarea a survenit la 23 de ani de la adoptarea Actului Ambasadei Ierusalimului din 23 octombrie 1995, care a stabilit ca termen limită de 31 mai 1999 pentru mutare, administrațiile Clinton, Bush și Obama amânând mișcarea. Decizia de a muta ambasada SUA în această zonă echivalează cu recunoașterea de către SUA a suveranității israeliene asupra pământului pe care l-au capturat în Războiul de șase zile din 1967

* Acum 4 ani (2020), la această dată, ora 24:00, a expirat Starea de Urgenţă instituită la nivel naţional prin Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, începând cu data de 16 martie 2020, şi prelungită la 15 aprilie, pentru încă 30 de zile, prin Decretul nr. 240/2020 al Preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul pandemiei de coronavirus. Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală. Ulterior, România s-a aflat în stare de alertă timp de 2 ani, până la data de 9 martie 2022, când și aceasta a fost ridicată

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014 (- 10 ani), la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 (- 70 de ani) reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– „Ziua judeţului Teleorman”, stabilită în anul 2019 (- 5 ani) de Consiliul Judeţean Teleorman, pentru a marca simbolic prima atestare documentară cunoscută sub această denumire a judeţului Teleorman, care datează din 14 mai 1441. Numele a fost precizat într-un act dat la Târgoviște, capitala Țării Românești, denumit „Hrisovul lui Vlad Dracul Voievod” (Vlad Dracul, 1392-1447, este fiu al lui Mircea cel Bătrân și tatăl lui Vlad Țepeș) prin care se face referire la Mănăstirea Glavacioc prin care i se întărea o ocină (pământ moștenit cu drept ereditar) pe Neajlov și altele în Butești și „Mircești ot Teleorman”. Localitatea din urmă este satul Comoara din comuna Drăgănești Vlașca, situat azi pe teritoriul modern al județului. Denumirea de Teleorman provine de la cuvântul Deliorman („deli”=nebun, „orman”=pădure) și înseamnă pădure nebună (cu sensul de pădure deasă). Se spune că în zona de sud a țării era o pădure foarte întinsă

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1848: S-a născut (la Budapesta) Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (m. 1899)

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970)

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997) – 110 ani

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1927: A murit Grigore Cerchez, arhitect și profesor; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; cea mai cunoscută lucrare a sa este sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”) din Capitală; dintre lucrările lui mai fac parte: Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff nr. 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei (actualul Teatru Odeon) precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni (n. 1850)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986) – 95 de ani

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM” (m. 2024)

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016) – 90 de ani

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, prozator, dramaturg, cronicar dramatic, regizor, poet, eseist, filosof și gazetar; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926)

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937)

– 2023: A murit Ana Hompot, poetă, scriitoare, publicistă și profesoară; deși lipsită de vedere din copilărie, a urmat Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1976-1980), a fost profesoară de limba și literatura română în cadrul Liceului pentru Deficienți de Vedere din Cluj (1980-2010), a fost președinta Comisiei Naționale de Femei a Asociației Nevăzătorilor din România; a colaborat la Radio Cluj, alături de scriitorul Ion Podosu, între 2006-2013, în realizarea emisiunii Asociației nevăzătorilor „Cuvântul care înflorește”; în perioada comunistă a publicat, sub pseudonimul Ștefania Gorun, un grupaj de poeme în revista Agora, care apărea la Philadelphia, poeme ce au fost difuzate de Radio Vocea Americii și de BBC în limba română; în ultimii ani ai regimului comunist, a reprezentat o voce aparte în lupta pentru libertate, vocea și figura ei regăsindu-se la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (n. 1955) – 1 an

– 2023: A murit pictorul Ion Mihalache; a realizat lucrări de artă murală și pictură religioasă în mai multe Biserici din județele Bacău, Argeș, Vaslui, Vâlcea, Giurgiu și București (n. 1964) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare UE (ECOFIN)

-Strasbourg: La Centrul European de Tineret va fi organizat un eveniment cu tema „Încrederea în mâine” în cadrul sărbătoririi a 75-a aniversare a Consiliului Europei sub Președinția Liechtenstein. Secretarul general Marija Pejčinović Burić și Reprezentantul Permanent al Liechtensteinului Domenik Wanger vor ține discursuri de deschidere.  Evenimentul urmărește să reînnoiască și să consolideze în continuare relația strânsă dintre misiunea Consiliului Europei și generațiile actuale și viitoare de tineri. Este organizat pentru ca tinerii să-și împărtășească aspirațiile și angajamentul față de o Europă democratică și să contribuie, în calitate de parteneri de neînlocuit pentru prezentul și viitorul Consiliului Europei, la modelarea viitorului democrației și al drepturilor omului pe continentul european.

• Programul va cuprinde sesiuni plenare, grupuri de lucru organizate în funcție de temele cheie ale evenimentului, integrând și teme abordate de participanți; o atenție specială va fi acordată aplicării Principiilor Reykjavík pentru Democrație în formarea rolurilor reciproce ale participanților și ale Consiliului Europei.
• Deschiderea competiției foto și video pentru tinerii europeni „Drepturile omului: cameră, acțiune!” dedicat celei de-a 75-a aniversări a Consiliului Europei va fi anunțat participanților și lansat online pe 14 mai.
• Programul va include, de asemenea, o sesiune de dialog pe 16 mai cu miniștrii Afacerilor Externe care vor participa la reuniunea solemnă a Comitetului Miniștrilor. Mesajele cheie ale evenimentului pentru tineret vor fi transmise de tinerii participanți în cadrul programului oficial al sărbătorilor de la Opera din Strasbourg pe 16 mai.

– Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va sesiza în scris 12 hotărâri privind Republica Moldova, Macedonia de Nord și Rusia.

-Berlin: Secretarul general adjunct al Consiliului Europei, Bjørn Berge va participa la conferința cu tema „Cum poate ajuta angajamentul interreligios la revigorarea democrațiilor europene?”.

-Lublin, Polonia: Cu ocazia celei de-a 5-a reuniuni, Comitetul de experți în incluziune interculturală își va continua activitatea în vederea dezvoltării de instrumente pentru consolidarea capacității statelor membre în ceea ce privește integrarea și incluziunea interculturală în sprijinul implementării Recomandării privind politicile și guvernanța pe mai multe niveluri pentru integrarea interculturală la nivel național. Întâlnirea va avea loc cu ușile închise. Pe 14 mai, va avea loc un briefing de presă la Primăria Lublin la ora 9:00, iar cuvintele de bun venit de la ora 9:30 vor fi deschise presei. (14-15 mai)

-Haga: Forumul IDAHOT+ va fi organizat în comun de Ministerul Educației, Culturii și Științei din Țările de Jos și Consiliul Europei, înaintea Zilei Internaționale împotriva Homofobiei, Lesbofobiei, Transfobiei, Bifobiei, și Intersexphobia (IDAHOT) marcate pe 17 mai. Ministrul olandez pentru educație, cultură și știință Robbert Dijkgraaf, secretarul general adjunct Bjørn Berge, comisarul european pentru egalitate Helena Dalli și comisarul pentru drepturile omului Michael O’ Flaherty, vor fi printre vorbitori de nivel înalt la evenimentul organizat sub tema principală – „Viitorul libertății și egalității în Europa”. Vor fi discutate tendințele actuale privind drepturile omului ale persoanelor LGBTI în Europa. Forumul va avea loc la Pulchri Studio (Lange Voorhout 15, 2514 EA Den Haag, Țările de Jos). Mass-media poate acoperi sesiunea plenară deschisă a Forumului de miercuri, 15 mai, începând cu ora 9:00. Acreditarea prealabilă a presei este obligatorie. Vă rugăm să trimiteți un e-mail la m.vanluik@minocw.nl și simone@obsession.nl până la 9 mai, ora 17:00, menționând numele, media și funcția. Numărul de locuri pentru reprezentanții presei este limitat. (14-16 mai)

-Copenhaga: Summit-ul de la Copenhaga pentru Democrație. Președintele Consiliului European Charles Michel, prim-ministrul danez Mette Frederiksen, șeful de stat major al lui Alexei Navalny Leonid Volkov și fostul secretar de stat al SUA Hillary Clinton se numără printre vorbitorii la Summitul Democrației de la Copenhaga din acest an. (14 – 15 mai)

-Oslo: Ministrul de Finanțe al Norvegiei, Trygve Slagsvold Vedum, prezintă propunerea revizuită de buget 2024 a țării

– Oslo: Regele Frederik și Regina Maria ai Danemarcei vizitează Norvegia la invitația Regelui Harald și a Reginei Sonja (14 – 15 mai)

– Beijing: Prim-ministrul pakistanez Muhammad Shahbaz Sharif va efectua o vizită oficială în Republica Populară Chineză

– Canberra, Australia: Guvernul australian își prezintă bugetul

– Tokyo: Sony – rezultate anuale 2023

– Taipei, Taiwan: Foxconn – rezultate din primul trimestru

– Leverkusen, Germania: Bayer – rezultate din primul trimestru

– Londra: Vodafone – rezultate pentru anul 2023/2024

– Halle, Germania: Procesul lui Björn Höcke, liderul de extremă dreapta al AfD din Turingia, pentru folosirea unui slogan nazist

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor (09:00)

– Viena: Publicarea raportului lunar OPEC

– Paris: Hotărâre pentru regizorul Roman Polanski, dat în judecată pentru defăimare de actrița britanică Charlotte Lewis, care îl acuză de abuz sexual

– Mountain View, SUA: Conferința anuală I/O pentru dezvoltatorii Google privind progresele în inteligența artificială

– Toronto, Canada: Începe audierea de sentință pentru fostul mogul al modei Peter Nygard, acuzat de agresiune sexuală

Aniversări – Comemorări

– Ziua Independenţei Israelului (Yom HaAţmaut); marchează proclamarea statului independent Israel, la 14.V.1948, când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei Rezoluţii a Adunării Generale a ONU, din 29.XI.1947; aceasta stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab; data aniversării acestui eveniment variază, în fiecare an, în funcţie de calendarul ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, a 6-a lună a anului religios. NOTĂ: În anul 2023 a fost marcată la 26 aprilie

– 14-15.V: Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (m. 1736)

– 1727: La această dată a fost botezat Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015) – 100 de ani

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (m. 2017)

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1943: A murit Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars” – 80 de ani

– 1947: S-a născut Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (m. 2017)

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020)

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul „Forrest Gump”

– 1954: S-a născut Sir Peter John Ratcliffe, medic, biolog și profesor universitar britanic, specializat în nefrologie; cunoscut pentru cercetările sale asupra reacțiilor celulare la hipoxie; Premiul Nobel  pentru fiziologie sau medicină pe 2019, împreună cu William Kaelin (SUA) și Gregg Semenze (SUA), pentru cercetări despre adaptarea celulelor la niveluri variabile de oxigen în interiorul organismului, deschizând perspective promiţătoare pentru tratarea cancerului şi a anemiei – 70 de ani

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett) – 55 de ani

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; co-fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook – 40 de ani

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930)

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935)

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit Raimund Hoghe, coregraf, dansator, realizator de film, jurnalist și scriitor german (n. 1949)

– 2023: A murit Regīna Razuma (născută Regīna Vesere) balerină și actriță letonă de teatru și film (n. 1951) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2023, 05:00 / actualizat: 16 mai 2023, 13:51

S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Acum 227 de ani (1796) medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* În urmă cu 184 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen. Gazeta „Albina Românească” din 14 mai 1839, scria, cu această ocazie, următoarele rânduri: „Astăzi 14 mai, va începe în grădina domnească de la Socola expoziţia plantelor şi a florilor exotice”. Organizarea expoziţiilor agrare, industriale în Principatele române a fost impulsionată şi de expoziţiile internaţionale de la Londra din anul 1851 şi de la Paris din anul 1855 (14/26)

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când, la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Acum 153 de ani (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College. A fost primul meci, înregistrat oficial, care a folosit atât regulile complete de rugby, cât și mingea ovală

* Cu 123 de ani în urmă (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una dintre cele mai lungi Olimpiade din istorie, la care, însă, nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de la semnarea „actului de naştere” a Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot 75 de ani sunt marcați de când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic)

* În urmă cu 68 de ani (1955) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Se împlinesc 55 de ani (1968) de când, între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În ziua de 14 mai 1968 peste două mii de oameni au salutat sosirea preşedintelui francez pe drumul de la aeroportul Băneasa până în centrul Bucureştiului. În plus, Ambasada Franţei din România estimează că un număr de aproximativ un milion de oameni l-au aclamat pe şeful statului francez în timpul deplasărilor în provincie. Cel mai important discurs rostit în timpul vizitei a fost cel din dimineaţa zilei de 15 mai. În faţa Marii Adunări Naţionale generalul Charles de Gaulle a vorbit despre prietenia istorică dintre poporul francez şi cel român. Singura întrevedere tête-à-tête între liderul francez şi Nicolae Ceauşescu a avut loc în după-amiaza zilei de 14 mai şi a decurs sub auspicii pozitive. Un alt obiectiv vizat pentru perioada vizitei în România a fost zona Craiovei, acolo unde statul francez a investit în obiectivele industriale. Cuvântarea rostită în ziua de 16 mai în Piaţa Unirii din Craiova a fost aclamată cu acelaşi entuziasm. Franţa anului 1968 a fost dominată de proteste şi demonstraţii studenţeşti, în perioada pe care preşedintele francez a petrecut-o în România izbucnind mişcări studenţeşti în Cartierul Latin, urmate de protestele sindicatelor și o grevă generală care au paralizat Franţa timp de 15 zile. În acest context, generalul Charles de Gaulle şi-a încheiat şederea în România cu trei zile mai devreme decât fusese inițial prevăzut, pe data de 18 mai

* Se împlinesc 50 de ani (1973) de la lansarea primei staţii spaţiale americane „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Cu 42 de ani în urmă (1981), între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care efectua un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40″. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”

* Cu 34 de ani în urmă (1989) exploratorul britanic, Robert Charles Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

* Sunt marcați 5 ani (2018) de la mutarea Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Ierusalim (Israel). Ambasada Statelor Unite ale Americii la Ierusalim este misiunea diplomatică a Statelor Unite ale Americii în statul Israel, situată în cartierul Talpiot din Ierusalim. La mijlocul lunii octombrie 2018, secretarul de stat al Statelor Unite, Mike Pompeo, a anunțat că ambasada din Ierusalim va fuziona cu Consulatul General al SUA la Ierusalim într-o singură misiune. Ambasada s-a deschis în spațiul din Ierusalim pe 14 mai 2018, la cea de-a 70-a aniversare gregoriană de la crearea statului modern Israel, fiind mutată de la locul său anterior din Tel Aviv de către Administrația Trump. Mutarea a survenit la 23 de ani de la adoptarea Actului Ambasadei Ierusalimului din 23 octombrie 1995, care a stabilit ca termen limită de 31 mai 1999 pentru mutare, administrațiile Clinton, Bush și Obama amânând mișcarea. Decizia de a muta ambasada SUA în această zonă echivalează cu recunoașterea de către SUA a suveranității israeliene asupra pământului pe care l-au capturat în Războiul de șase zile din 1967

* Acum 3 ani (2020), la această dată, ora 24:00, a expirat Starea de Urgenţă instituită la nivel naţional prin Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, începând cu data de 16 martie 2020, şi prelungită la 15 aprilie, pentru încă 30 de zile, prin Decretul nr. 240/2020 al Preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul pandemiei de coronavirus. Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală. Ulterior, România s-a aflat în stare de alertă timp de 2 ani, până la data de 9 martie 2022, când și aceasta a fost ridicată

Aniversări – Comemorări

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” (în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai, când este „Ziua familiei române”) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023). NOTĂ: „Ziua familiei române” este marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului/IRDO, la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– „Ziua Adolescenţilor în România” (marcată în cea de a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 ( – 75 de ani) a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– „Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România”, sărbătorită în a doua duminică din mai; cu prilejul acestei zile se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional

– „Ziua Tatălui”, marcată în România în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010, pe baza Legii 319/2009. NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua mamei” (în 2023, la 7 mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1848: S-a născut (la Budapesta) Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (m. 1899) – 175 de ani

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970)

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844) – 100 de ani

– 1927: A murit Grigore Cerchez, arhitect și profesor; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; cea mai cunoscută lucrare a sa este sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”) din Capitală; dintre lucrările lui mai fac parte: Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff nr. 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei (actualul Teatru Odeon) precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni (n. 1850)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM” – 90 de ani

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016)

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, prozator, dramaturg, cronicar dramatic, regizor, poet, eseist, filosof și gazetar; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911) – 35 de ani

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926)

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Aachen, Germania: Ceremonia de acordare a Premiului Internațional Carol cel Mare președintelui ucrainean Volodimir Zelenski

– Turcia: Alegeri prezidențiale și parlamentare

– Germania: Alegeri în statul german Bremen

– Thailanda: Alegeri generale

– Ierusalim: Sunt marcați 5 ani de la inaugurarea Ambasadei Americane la Ierusalim, care ratifică recunoașterea de către Statele Unite a orașului drept capitală a Israelului

– Quito: Ecuador inaugurează autoritățile locale alese pentru perioada 2023-2027

– Le Mans, Franța: MotoGP – Marele Premiu al Franței – cursa finală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, în mai multe ţări ale lumii, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii. Ziua a fost iniţiată în 1908 de Anna Jarvis în amintirea mamei sale Ann Reeves Jarvis, din statul american Virginia de Vest, care, în anii premergători Războiului Civil (1861-1865), a pus bazele unor centre („Mothers’ Day Work Clubs”) în care femeile erau iniţiate în tainele creşterii copiilor; în anul 1914 „Ziua mamei” a devenit sărbătoare oficială americană şi în scurt timp s-a bucurat de o mare popularitate. NOTĂ: „Ziua Mamei” a fost legiferată şi în România, sărbătorindu-se în prima duminică a lunii mai, începând din 2010. Tot în prima duminică a lunii mai este sărbătorită și în Ungaria, Lituania, Portugalia și Spania

– 14/15: Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (m. 1736)

– 1727: La această dată a fost botezat Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015)

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (m. 2017)

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014) – 80 de ani

– 1943: A murit Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854) – 80 de ani

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars”

– 1947: S-a născut Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (m. 2017)

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020)

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul „Forrest Gump”

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; co-fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890) – 25 de ani

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915) – 25 de ani

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930) – 5 ani

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935) – 5 ani

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933)

– 2021: A murit Raimund Hoghe, coregraf, dansator, realizator de film, jurnalist și scriitor german (n. 1949)

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2022, 05:00 / actualizat: 17 mai 2022, 14:01

S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Acum 226 de ani (1796) medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* În urmă cu 183 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen. Gazeta „Albina Românească” din 14 mai 1839, scria, cu această ocazie, următoarele rânduri: „Astăzi 14 mai, va începe în grădina domnească de la Socola expoziţia plantelor şi a florilor exotice”. Organizarea expoziţiilor agrare, industriale în Principatele române a fost impulsionată şi de expoziţiile internaţionale de la Londra din anul 1851 şi de la Paris din anul 1855 (14/26)

* Cu 174 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Acum 152 de ani (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College. A fost primul meci, înregistrat oficial, care a folosit atât regulile complete de rugby, cât și mingea ovală

* Cu 122 de ani în urmă (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una dintre cele mai lungi Olimpiade din istorie, la care, însă, nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 74 de ani (1948) era semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 74 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic)

* În urmă cu 67 de ani (1955) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 54 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În ziua de 14 mai 1968 peste două mii de oameni au salutat sosirea preşedintelui francez pe drumul de la aeroportul Băneasa până în centrul Bucureştiului. În plus, Ambasada Franţei din România estimează că un număr de aproximativ un milion de oameni l-au aclamat pe şeful statului francez în timpul deplasărilor în provincie. Cel mai important discurs rostit în timpul vizitei a fost cel din dimineaţa zilei de 15 mai. În faţa Marii Adunări Naţionale generalul Charles de Gaulle a vorbit despre prietenia istorică dintre poporul francez şi cel român. Singura întrevedere tête-à-tête între liderul francez şi Nicolae Ceauşescu a avut loc în după-amiaza zilei de 14 mai şi a decurs sub auspicii pozitive. Un alt obiectiv vizat pentru perioada vizitei în România a fost zona Craiovei, acolo unde statul francez a investit în obiectivele industriale. Cuvântarea rostită în ziua de 16 mai în Piaţa Unirii din Craiova a fost aclamată cu acelaşi entuziasm. Franţa anului 1968 a fost dominată de proteste şi demonstraţii studenţeşti, în perioada pe care preşedintele francez a petrecut-o în România izbucnind mişcări studenţeşti în Cartierul Latin, urmate de protestele sindicatelor și o grevă generală care au paralizat Franţa timp de 15 zile. În acest context, generalul Charles de Gaulle şi-a încheiat şederea în România cu trei zile mai devreme decât fusese inițial prevăzut, pe data de 18 mai

* Acum 49 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Cu 41 de ani în urmă (1981), între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care efectua un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40″. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”

* Cu 33 de ani în urmă (1989) exploratorul britanic, Robert Charles Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

* Acum 2 ani (2020), la această dată, ora 24:00, a expirat Starea de Urgenţă instituită la nivel naţional prin Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, începând cu data de 16 martie 2020, şi prelungită la 15 aprilie, pentru încă 30 de zile, prin Decretul nr. 240/2020 al Preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul pandemiei de coronavirus. Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală. Ulterior, România s-a aflat în stare de alertă timp de 2 ani, până la data de 9 martie 2022, când și aceasta a fost ridicată

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, apostol (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691) – 280 de ani

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876) – 210 ani

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970)

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1927: A murit Grigore Cerchez, arhitect și profesor; susţinător al curentului de afirmare a specificului naţional în arhitectură; cea mai cunoscută lucrare a sa este sediul Şcolii de Arhitectură (actualmente Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”) din Capitală; dintre lucrările lui mai fac parte: Reşedinţa Regală de pe Bulevardul Kiseleff 13-15, Palatul Cantacuzino din Buşteni, Teatrul Comedia de pe Calea Victoriei (actualul Teatru Odeon) precum şi o aripă nouă a Palatului Cotroceni (n. 1850) – 95 de ani

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM”

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016)

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, prozator, dramaturg, cronicar dramatic, regizor, poet, eseist, filosof și gazetar; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894) – 65 de ani

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905) – 30 de ani. NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944) – 20 de ani

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926)

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932) – 5 ani

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai NATO, privind situația din Ucraina (14 – 15 mai)

– Torino, Italia: Finala Concursului Eurovision

– Berlin: Auto – Campionatul Mondial de Formula E, Berlin ePrix (14 – 15 mai)

– Paris: Are loc meciul de box între francezul Tony Yoka și congolezul Martin Bakole

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comerţului Echitabil” este marcată la iniţiativa „The World Fair Trade Organization”, în fiecare an, în a doua sâmbătă din luna mai

– „Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare”; iniţiată în 2006 de Programul pentru Mediu al Naţiunilor Unite – UNEP, în parteneriat cu BirdLife International şi Wetlands International, această zi se sărbătoreşte în a doua sâmbătă din luna mai, manifestările continuând şi în ziua de duminică; din 2018 s-a stabilit și o a doua zi de sărbătorire în a doua sâmbătă din octombrie (pentru țări din emisfera sudică). Fenomenul migraţiei păsărilor prezintă o importanţă deosebită, acestea acţionând ca indicatori ai ecosistemului, biodiversităţii şi schimbărilor climatice. Tema de anul acesta este „Păsările leagă lumea noastră”

– 14/15: Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (m. 1736)

– 1727: La această dată a fost botezat Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788) – 295 de ani

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903) – 190 de ani

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849) – 110 ani

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015)

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (m. 2017)

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1943: A murit Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars”

– 1947: S-a născut Anne Wiazemsky, actriţă, realizatoare de filme documentare şi romancieră franceză; nepoata scriitorului François Mauriac şi fosta soţie a regizorului Jean-Luc Godard (m. 2017) – 75 de ani

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020)

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul „Forrest Gump” – 70 de ani

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918) – 35 de ani

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930)

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935)

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933)

– 2021: A murit Raimund Hoghe, coregraf, dansator, realizator de film, jurnalist și scriitor german (n. 1949) – 1 an

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2021, 05:00 / actualizat: 14 mai 2021, 10:51

EVENIMENTE INTERNE

– Medicină, Sănătate

* În perioada 14 – 16 mai, la nivel naţional, în mod deosebit în Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Iaşi, universităţile de medicină vor organiza campanii de vaccinare, prin care se dorește facilitarea accesului unui număr cât mai mare de persoane pentru imunizare, fără să existe nevoia unei programări directe. Din program:

• Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, în parteneriat cu Instituția Prefectului – Județul Cluj și Primăria Municipiului Cluj-Napoca, organizează, în perioada 14-17 mai, Maratonul Vaccinării – Împreună pentru Cluj!Timp de trei zile, non-stop, locuitorii din Cluj-Napoca cu vârsta de peste 16 ani, dar și cei din alte localități, se vor putea vaccina cu serul Pfizer-BioNTech, fără programare, în cadrul centrului de vaccinare care va fi amenajat la Sala Polivalentă BT Arena.
• Târgu Mureş: Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie „George Emil Palade” organizează o acţiune de vaccinare în masă împotriva virusului SARS-CoV-2, denumită „Maratonul vaccinării – UMFST vaccinează!”. Acţiunea se adresează întregii populaţii care încă nu este vaccinată, cu vârsta peste 16 ani, se va realiza cu vaccinul Pfizer BioNTech, iar de acest maraton vor beneficia toţi doritorii, indiferent de domiciliu, fără a fi nevoie de programare. Personalul medical din judeţ şi studenţii universităţii vor asigura timp de 3 zile fluxurile de vaccinare continuă, la sediul UMFST. Acţiunea este realizată în parteneriat cu Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş, Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Mureş, unităţile sanitare din judeţ şi asociaţiile studenţeşti din cadrul UMFST şi cu sprijinul Comitetului Naţional pentru Coordonarea Activităţilor de Vaccinare împotriva SARS-CoV-2

– Cultură

* Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica revine în 2021, într-o formulă adaptată. Asasinate politice, gentrificare, imigraţie şi poate cel mai mare concert rock împotriva rasismului sunt câteva dintre subiectele abordate în cadrul seriei de proiecţii Cinepolitica Nights. Trei documentare în premieră naţională şi trei lungmetraje de ficţiune, printre care şi două producţii româneşti, sunt difuzate online, în perioada 5 – 14 mai (de miercuri până vineri). Toate filmele din cadrul Cinepolitica Nights vor putea fi vizionate exclusiv online, pe întreg teritoriul României, prin intermediul Elvire chez vous, în platforma Eventbook. Fiecare film este disponibil o singură seară, de la ora 18:00 şi până la miezul nopţii, în platforma Eventbook. Detalii de acces: https://eventbook.ro/elvirepopesco. Organizat de Asociaţia Cultură şi Imagine, Festivalul Internaţional de Film Cinepolitica este patronat de Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” (UNATC) şi de Universitatea Naţională de Arte (UNArte) şi susţinut de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) şi DACIN SARA. Din program:

• Cinepolitica Nights se încheie cu proiecţia lungmetrajului de ficţiune autohton Berliner (r: Marian Crişan, 2020), câştigător al premiului Keen Eye, la Festivalul de Film de la Moscova. Trailer: https://youtu.be/d0RT8QxpbDk

* Teatrul Naţional din Bucureşti se redeschide pe 14 mai, cu spectacole în patru săli în acelaşi timp, la capacitatea de 30%. TNB participă și la proiectul pilot din 15 mai, cu toate locurile ocupate pentru persoanele vaccinate.Din program:

• 15 mai – Spectacolul „Dineu cu proşti”

* Timișoara: Teatrul Național Timișoara se redeschide publicului după mai mult de jumătate de an în care întâlnirea cu spectatorii a avut loc exclusiv în spațiul virtual, prin transmisiuni în direct ale spectacolelor din repertoriul său. Programul zilei:

• ora 19:00 – Are loc spectacolul „Freak show”, un one-man show semnat de Florin Piersic jr. – la Sala 2, Parcul Civic

– S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Se împlinesc 225 de ani (1796) de când medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* Acum 182 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen (14/26). Gazeta „Albina Românească” din 14 mai 1839, scria, cu această ocazie, următoarele rânduri: „Astăzi 14 mai, va începe în grădina domnească de la Socola expoziţia plantelor şi a florilor exotice”. Organizarea expoziţiilor agrare, industriale în Principatele române a fost impulsionată şi de expoziţiile internaţionale de la Londra din anul 1851 şi de la Paris din anul 1855

* Cu 173 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Acum 151 de ani (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College. A fost primul meci, înregistrat oficial, care a folosit atât regulile complete de rugby, cât și mingea ovală

* Cu 121 de ani în urmă (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie, la care, însă, nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 73 de ani (1948) era semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 73 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic)

* În urmă cu 66 de ani (1955) avea loc semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 53 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România. În ziua de 14 mai 1968 peste două mii de oameni au salutat sosirea preşedintelui francez pe drumul de la aeroportul Băneasa până în centrul Bucureştiului. În plus, Ambasada Franţei din România estimează că un număr de aproximativ un milion de oameni l-au aclamat pe şeful statului francez în timpul deplasărilor în provincie. Cel mai important discurs rostit în timpul vizitei a fost cel din dimineaţa zilei de 15 mai. În faţa Marii Adunări Naţionale generalul Charles de Gaulle a vorbit despre prietenia istorică dintre poporul francez şi cel român. Singura întrevedere tête-à-tête între liderul francez şi Nicolae Ceauşescu a avut loc în după-amiaza zilei de 14 mai şi a decurs sub auspicii pozitive. Un alt obiectiv vizat pentru perioada vizitei în România a fost zona Craiovei, acolo unde statul francez a investit în obiectivele industriale. Cuvântarea rostită în ziua de 16 mai în Piaţa Unirii din Craiova a fost aclamată cu acelaşi entuziasm. Franţa anului 1968 a fost dominată de proteste şi demonstraţii studenţeşti, în perioada pe care preşedintele francez a petrecut-o în România izbucnind mişcări studenţeşti în Cartierul Latin, urmate de protestele sindicatelor și o grevă generală care au paralizat Franţa timp de 15 zile. În acest context, generalul Charles de Gaulle şi-a încheiat şederea în România cu trei zile mai devreme decât fusese inițial prevăzut, pe data de 18 mai

* Acum 48 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Se împlinesc 40 de ani (1981), de când, între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soyuz-40”. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Salyut-6”

* Cu 32 de ani în urmă (1989) exploratorul britanic, Robert Charles Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

* Se împlinește 1 an (2020), de când, la această dată, ora 24:00, a expirat Starea de Urgenţă instituită la nivel naţional prin Decretul nr. 195/2020 al Preşedintelui României, începând cu data de 16 martie 2020, şi prelungită la 15 aprilie, pentru încă 30 de zile, prin Decretul nr. 240/2020 al Preşedintelui Klaus Iohannis, în contextul pandemiei de coronavirus

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939) – 150 de ani

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970) – 120 de ani

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997)

– 1920: S-a născut Ursula Bedners, poetă, prozatoare și traducătoare română de etnie germană (m. 2005)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM”

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016)

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri – 65 de ani

– 1957: A murit Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician, filosof, gazetar şi poet; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930) – 10 ani

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926) – 5 ani

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Wellington, Noua Zeelandă: Conferință a prim-ministrului Jacinda Ardern despre apelul Christchurch împotriva extremismului online

– Grecia: Posibilă redeschidere a țării pentru turiști

– Tokyo, Japonia: Toshiba și Honda anunță rezultatele financiare anuale 2020/2021

– Tokyo: Baschet – probă-test pentru Jocurile Olimpice (14 – 16 mai)

– Le Mans, Franța: Campionatul Mondial de Motociclism, Marele Premiu al Franței (14 – 16 mai)

– Freetown, Sierra Leone: Alegerea liderilor Federației de Fotbal Sierra Leone (SLFA) (14 – 15 mai)

Aniversări – Comemorări

– 14/15: Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811 – 210 ani

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (m. 1736) – 335 de ani

– 1727: S-a născut Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858) – 250 de ani

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015)

– 1931: S-a născut pianistul și profesorul german Aloys Kontarsky (m. 2017) – 90 de ani

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1943: A murit Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars”

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020)

– 1952: S-a născut Robert L. Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul ”Forrest Gump”

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935)

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930)

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933)

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2020, 05:00 / actualizat: 14 mai 2020, 9:10

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* Lucrări în Comisiile permanente (online)

– Juridic

* Facultatea de Drept a Universității „Titu Maiorescu” organizează Conferința Internațională de Drept, Studii Europene și Relații Internaționale (ed. 8), sub forma unui webinar – pe https://evenimente.juridice.ro/ (14 – 15 mai)

-Social

* Are loc Festivalul Familiei – cea mai mare petrecere online a familiei în care peste 40 de artiști consacrați, copii talentați, sportivi sau profesionisti in diverse domenii vor oferi momente unice, pline de emoție, bucurie, cunostinte, în intervalul orar 10:00- 20:00 pe pagina de Facebook a platformei Fă Bine!  Acest eveniment marchează finalul stării de urgență în Romania dar și Ziua Mondială a Familiei, sărbătorită în mod normal pe data de 15 Mai! Mottoul evenimentului este “România se vindecă împreună”. Printre partenerii media:Radio România Cultural

– Cultură

* Cluj-Napoca: Au loc difuzări online ale producţiilor Teatrului Naţional din Cluj-Napoca pe pagina sa oficială https://www.teatrulnationalcluj.ro. Spectacolele vor începe, conform tradiției, la ora 19:00 și vor fi disponibile spre vizionare timp de 23 de ore. Din programul de astăzi:

• Spectacol-Surpriză – la alegerea publicului (voturile se pot exprima printr-un click aici, până miercuri, 13 mai, la ora 12:00)

* Italia: În perioada 16 aprilie – 24 iunie, Accademia di Romania in Roma organizează, pe pagina de Facebook a instituției, proiectul Muzicieni români la Roma. Stagiunea muzicală a Accademia di Romania in Roma. Astfel, în cadrul acestei mini-stagiuni muzicale virtuale au acceptat invitația Accademia di Romania in Roma de a participa la acest proiect muzicienii: violoniștii Remus Azoiței (România/Marea Britanie), Clara Cernat (România/Franța), Mălina Ciobanu (România/Germania), Gabriel Croitoru (România), Vlad Maistorovici (România), pianiștii Dana Ciocârlie (România/Franța), Mara Dobrescu (România/Franța), Thierry Huillet (Franța), Diana Ionescu (România), Horia Mihail (România), flautistul Matei Ioachimescu (România/Austria), violonceliștii Marin Cazacu (România) și Ștefan Cazacu (România), soprana Rodica Vica (România/Austria), pianista de jazz Ramona Horvath (România/Franța), acordeonistul Ghenadie Rotari (Republica Moldova/Italia) și Ansamblul Imago Mundi (România). Proiectul se desfășoară în colaborare cu Asociația Culturală „ISVOR” din București, Asociația Culturală Româno-Italiană „Propatria” din Roma, Centrul Național de Artă Tinerimea Română din București, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Radio România Muzical și „Vibrate! Festival Brașov”. Stagiunea muzicală virtuală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Accademia di Romania in Roma: https://www.facebook.com/AccademiaDiRomania/. Programul zilei:

• ora 15:00 (ora 16:00 ora României) – Mara Dobrescu (pian, România/Franța) – Piesă: Nocturne Op. 54 n° 4 de Edvard Grieg

– S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Acum 224 de ani (1796) medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* Acum 181 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen (14/26)

* Cu 172 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţii a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Se împlinesc 150 de ani (1870) de când s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College

* Se împlinesc 120 ani (1900), de când, între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie; nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 72 de ani (1948) era semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 72 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic: în 2013 Ziua Independenţei Israelului a fost aniversată la 16 aprilie)

* Se împlinesc 65 de ani (1955) de la semnarea Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 52 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România

* Acum 47 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Acum 39 de ani (1981), între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soiuz-40”. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Saliut-6”

* Cu 31 de ani în urmă (1989) exploratorul britanic, Robert Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini (Calendarul Creştin-Ortodox 2020). NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă naşterea în martie 1812

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei); creator de şcoală chirurgicală la Iaşi (m. 1933) – 150 de ani

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 15.V.1881

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1900

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997)

– 1920: S-a născut Ursula Bedners, poetă, prozatoare și traducătoare română de etnie germană (m. 2005) – 100 de ani

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM”

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016)

– 1945: A murit istoricul şi filologul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866) – 75 de ani

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician, filosof, gazetar şi poet; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1974: A murit Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu), poet şi prozator, reprezentant al literaturii româneşti de avangardă (n. 1903). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca an al naşterii 1904, iar unele surse menționează decesul la 13.V.1974

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916) – 40 de ani

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926)

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului UE pentru Afaceri Externe (Dezvoltare)

-Bruxelles: Elisa Ferreira, comisarul european pentru coeziune și reforme susține un discurs cu privire la schimbările pe care criza Covid-19 le aduce și planurile Comisiei în această privință cu ocazia unui eveniment organizat de EPC

-Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe (Dezvoltare)

– Wellington: Ministrul finanțelor din Noua Zeelandă va face public bugetul, care are ca obiectiv abordarea provocărilor pe termen lung cu care se confruntă țara, pregătind totodată economia pentru viitor

– Berna: Președintele Confederației elvețiene, Simonetta Sommaruga, își va aniversa cei 60 de ani alături de o persoană născută în aceeași zi

– Atena: Congresul Syriza, partid de stânga al fostului premier Alexis Tsipras (14 – 17 mai)

-Helsinki, Finlanda: Începe redeschiderea școlilor, închise de la mijlocul lunii martie, din cauza pandemiei de COVID-19

-Paris: Compania Atos organizează Adunarea Generală Anuală

-Germania: Compania auto germană BMW organizează Adunarea Generală a Acționarilor

– Seul, Coreea de Sud: Turneu sud-coreean de golf feminin (14 – 17 mai)

Aniversări – Comemorări

– 14-15: „Ziua Maritimă Europeană”, marcată la iniţiativa Uniunii Europene din 2008, la o dată variabilă în luna mai, este destinată să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor Europei, să evidenţieze importanţa economică a industriei maritime şi să pună în valoare zonele costiere; de asemenea, această zi promovează identitatea maritimă europeană şi pune accentul pe modul în care mările pot ajuta Europa să facă faţă provocărilor globalizării; anul acesta va avea loc, la această dată, o conferință la Cork, în Irlanda; de asemenea, vor fi organizate o serie de evenimente locale în toată Europa, în perioada aprilie – iunie 2020

– 14/15: Ziua Naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553) – 410 ani

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714) (m. 1736)

– 1727: S-a născut Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954) – 140 de ani

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german (m. 1973) – 135 de ani

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015)

– 1931: S-a născut pianistul german Aloys Kontarsky (m. 2017)

– 1943: S-a născut Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars”

– 1950: S-a născut actorul american Mark Blum (m. 2020) – 70 de ani

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul ”Forrest Gump”

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916) – 25 de ani

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 2015: A murit B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925) – 5 ani

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935)

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930)

– 2019: A murit Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (n. 1933) – 1 an

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2019, 06:00 / actualizat: 17 mai 2019, 12:17

EVENIMENTE INTERNE

– Manifestări organizate de Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene (ian. – iun. 2019)

* Conferința Europeană a Clusterelor – ora 9:00, la Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr.2-4, sector 5 (14 – 15 mai)

* Conferinţa cu tema „După 30 de ani: Lecții din trecut, provocări ale prezentului, inspirație pentru viitor” – ora 9:00, la Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr.2-4, sector 5 (14 – 15 mai). Organizator: Ministerul Afacerilor Externe

* A doua reuniune a înalților funcționari din ASEMME 7 – ora 9:00, la Palatul Parlamentului, Str. Izvor nr.2-4, sector 5. A doua reuniune a înalților funcționari din ASEM (SOM2) are ca scop pregătirea ministerialei ASEMME7. SOM 2 este organizată sub forma unei întâlniri tehnice, în care participanții discută și stabilesc de comun acord următoarele documente de referință pentru ASEMME7: Raportul de activitate dintre ministeriala ASEMME6 de la Seoul și ministeriala ASEMME7 de la Seoul (Stocktaking Report from Seoul to Bucharest) și Concluziile ASEMME7 (ASEMME7 Chair’s Conclusions). Organizator: Ministerul Educației Naționale

* Sibiu: Cea de-a VII-a întâlnire a grupului de experți pentru controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase (SEG) – ora 9:00, la Hotel Hilton Sibiu, Str. Pădurea Dumbrava nr. 1 (14 – 16 mai). Evenimentul este organizat back to back cu Atelierul de Lucru la nivel de experţi privind conţinutul rapoartelor pe care statele membre trebuie să le transmită Comisiei Europene privind implementarea Directivei SEVESO III. Organizator: Ministerul Afacerilor Interne / Departamentul pentru Situații de Urgență / Inspectoratul General pentru Situații de Urgență

* Timișoara: Dialog interactiv E-Commerce – ora 9:00, la Consiliul Județean Timiș, Bd. Revoluției din 1989 nr.17. Organizator: Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

* Bruxelles: Consiliul Afaceri Externe (Apărare) – în Clădirea Justus Lipsius

* Bruxelles: Consiliul Agricultură și Pescuit – în Clădirea Justus Lipsius

– Senat

* Lucrări în comisiile permanente

– Ministere

* Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, va lansa Planul-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale, ea susţinând că toate componentele acestui plan vor fi bugetate întrucât „există şi voinţă politică”

– Culte, Biserică

* Sfântul Iacob Putneanul va fi cinstit în perioada 14-15 mai 2019, la Mănăstirea Putna, așezământul monahal unde s-a format duhovnicește Mitropolitul Moldovei canonizat de Biserica Ortodoxă Română în 2016. Din program:

• Astăzi, la ora 9:00, Moaștele Sfântului Iacob Putneanul vor fi așezate spre cinstire în baldachinul amenajat în incinta mănăstirii. Între orele 18:00 și 22:00 va fi oficiată slujba Privegherii.
• Liturghia din ziua de cinstire a Sf. Iacob Putneanul, va fi oficiată, miercuri, 15 mai, începând cu ora 9:30. Tot miercuri, la finalul slujbei va avea loc lansarea DVD-ului „Destin bucovinean. Masacrul românilor de la Fântâna Albă”, realizat de Grupul „Ai lui Ștefan, noi oșteni”.Miercuri seara, la ora 21:00, Moaștele Sfântului Iacob Putneanul vor fi duse în Paraclisul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” al mănăstirii

– Economic

* Centrul Expoziţional Romexpo găzduieşte METAL SHOW – Expoziţia internaţională pentru tehnologii de prelucrare prin aşchiere, prelucrarea tablelor, sudură şi robotică şi TIB – Târgul Internaţional Tehnic Bucureşti – în Pavilionul B2 (14 – 17 mai)

– Învăţământ, Cercetare

* În perioada 14 – 16 mai au loc Evaluările naționale pentru clasa a IV-a, astăzi urmând să aibă loc proba la Limba română

– Cultură

* Alexandru Rădvan, un nume de referință al artei contemporane românești prezintă a doua expoziție a Programului Expozițional ARCUB, curatoriată de Ioana Ciocan și organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB. Cu un design semnat de arhitectul Attila Kim, expoziția „Cea mai bătrână zi” va fi vernisată astăzi, de la ora 18:00. Expoziția poate fi vizitată zilnic, la sediul ARCUB din Strada Lipscani nr.84-90, în perioada 14 mai – 23 iunie, între orele 14:00 și 22:00

* Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti, sub egida Festivalul Muzicii Maghiare organizează, în perioada 14 – 17 mai, o nouă ediţie a concursului de interpretare pentru tineri muzicieni. Festivalul este o formă de popularizare a literaturii muzicale clasice maghiare şi este dedicat tinerilor muzicieni din România, care se angajează să interpreteze şi piese semnate de compozitori maghiari. Spectacolele-concurs vor avea loc la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Str. Gina Patrichi nr. 8, în perioada 14-16 mai, începând cu ora 18:00, iar festivitatea de premiere și concertul de gală vor avea loc vineri, 17 mai

* A IX-a ediție a Salonului literar al pisicului ghiftuit va avea loc de la ora 18:30, când vor avea loc discuţii despre volumul de proză scurtă „Ce simți în jurul gâtului”, de Chimamanda Ngozi Adichie, recent apărut la Editura Black Button Books și tradus de Anca Dumitrescu și Elena Marcu. Invitatul specială va fi Marius Chivu, scriitor, critic literar, redactor-șef Dilema veche și Revista iocan

* Cannes, Franţa: „La Gomera / The Whistlers”, cel mai recent lungmetraj semnat de regizorul Corneliu Porumboiu, va avea premiera mondială în cadrul celei de-a 72-a ediții a Festivalului Internațional de Film de la Cannes care se va desfășura în perioada 14-25 mai

* Tel Aviv: Cea de-a 64-a ediţie a Eurovision Song Contest se va desfăşura la Expo Tel Aviv (International Convention Center). Astăzi, are loc prima semifinală, urmând ca reprezentanta României, Ester Peony, cu melodia sa „On a Sunday”, să evolueze în cea de-a doua semifinală, pe 16 mai. Finala consursului va avea loc pe 18 mai

– S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Acum 223 de ani (1796) medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* Se împlinesc 180 de ani (1839) de când s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen (14/26)

* Cu 171 de ani în urmă (1848), la această dată, reprezentanţi a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Cu 149 de ani în urmă (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College

* Acum 119 ani (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie; nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 71 de ani (1948) era semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot acum 71 de ani a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic: în 2013 Ziua Independenţei Israelului a fost aniversată la 16 aprilie)

* Cu 64 de ani în urmă (1955) a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Cu 51 de ani în urmă (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România

* Acum 46 de ani (1973) era lansată prima staţie spaţială americană „Skylab”, construită de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Acum 38 de ani (1981), între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soiuz-40”. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Saliut-6”

* Se împlinesc 30 de ani (1989) de când exploratorul britanic, Robert Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini (Calendarul Creştin-Ortodox 2019; bucovinaprofunda.wordpress.com). NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 ( – 65 de ani) reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă naşterea în martie 1812

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei) (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 15.V.1881

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1900

– 1914: S-a născut folcloristul, etnomuzicologul, dirijorul şi profesorul Tiberiu Alexandru; creatorul organologiei muzicale populare moderne româneşti (m. 1997) – 105 ani

– 1920: S-a născut Ursula Bedners, poetă, prozatoare și traducătoare română de etnie germană (m. 2005)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986) – 90 de ani

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM”

– 1934: S-a născut Anatol Ciobanu, filolog şi profesor din Republica Moldova; reprezentant de seamă al lingvisticii române, a militat pentru ca limba neamului să-şi recapete denumirea ei firească, să devină limbă oficială a statului (m. 2016) – 85 de ani

– 1945: A murit istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician, filosof, gazetar şi poet; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1974: A murit Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu), poet şi prozator, reprezentant al literaturii româneşti de avangardă (n. 1903) – 45 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca an al naşterii 1904, iar unele surse menționează decesul la 13.V.1974

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926)

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932)

– 2018: A murit chimistul Ștefan Manea, unul dintre marile repere ale cercetării românești în domeniul plantelor medicinale și aromatice; a fondat, în 1990, compania de produse homeopate, fitoterapeutice și galenice HOFIGAL; a avut peste 121 de brevete de invenții, toate fiind transformate în remedii naturale (n. 1937) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Varşovia: Vizita președintelui elveţian, Ueli Maurer, în Polonia

– Sochi, Rusia: Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, se va întâlni cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov

Aniversări – Comemorări

– 14/15: Ziua Naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714) (m. 1736)

– 1727: S-a născut Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german; unul din cei mai remarcabili dirijori ai secolului al XX-lea (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1924: S-a născut actorul şi regizorul francez Marcel Cuvelier; a colaborat cu dramaturgul Eugène Ionesco (m. 2015) – 95 de ani

– 1931: S-a născut pianistul german Aloys Kontarsky (m. 2017)

– 1943: S-a născut Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014)

– 1944: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul american de film George Lucas (nume complet: George Walton Lucas, Jr.), creatorul seriilor de filme „Star Wars” – 75 de ani

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul ”Forrest Gump”

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett) – 50 de ani

– 1984: S-a născut Mark Zuckerberg, programator american și antreprenor în domeniul internetului; fondator (la 4.II.2004) și manager general al rețelei de socializare Facebook – 35 de ani

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 2015: A murit B. B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

– 2018: A murit creatorul belgian de bandă desenată William Vance (nume real: William Van Cutsem); a devenit cunoscut datorită seriei-cult de aventuri „XIII”, realizată împreună cu Jean Van Hamme (n. 1935) – 1 an

– 2018: A murit Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „Noul jurnalism” (n. 1930) – 1 an

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2018, 06:00 / actualizat: 15 mai 2018, 8:08

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

• ora 12:30 – şedinţa pregătitoare a Biroului Permanent
• ora 13:00 – şedinţa Biroului Permanent şi ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare
• ora 14:00 – lucrări în grupurile parlamentare
• ora 16:00 – lucrări în plen – Va fi dezbătută şi votată moţiunea simplă, intitulată „PSD vinde locurile în universităţi clientelei sale politice”, împotriva ministrului Educaţiei, Valentin Popa

– Camera Deputaţilor

* ora 14:00    – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 16:00 – şedinţa în plen – Ora Guvernului:Dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al USR, cu tema „Starea Sistemului Energetic Național – Raport al Ministrului Energiei”, la care participă Anton Anton, ministrul energiei

– Ministere

* Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale organizează întâlnirea de dezbatere publică privind următorul proiect de act normativ: Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale – ora 11:00, la sediul ministerului din Bd. Unirii nr. 22, Sector 3, etaj 3, sala 315-317

– Ambasade

* Ambasada Franței în România organizează evenimentul de decernare a premiilor concursului „Orașul Durabil” – ora 18:30, la Reședința Franței, Strada Biserica Amzei nr 13-15, în prezența ambasadoarei Franței în România Michèle Ramis

– Economic

* Bucharest Technology Week are loc între 14 şi 20 mai, la care vor participa peste 20.000 de pasionați ai tehnologiei, oameni de business, profesioniști care se instruiesc continuu, companii sau doar curioși de inovații. Din program:

• Business Summiturile sunt însoțite de o expoziție indoor, din incinta Athénée Palace Hilton, dedicată profesioniștilor
• Fun Tech Festival – în Piața Universității
• Expoziția de pe platoul cu statui din Piața Universității, din perioada 18-20 mai

* Camera de Comerț Americană în Romania (AmCham Romania) organizează două sesiuni de consultare și aliniere „Romania – A Future by Design”

* Constanţa: Camera de Comerţ, Industrie, Navigatie şi Agricultură Constanţa, prin Centrul Enterprise Europe Network, în colaborare cu Ambasada Bulgariei la Bucureşti şi Camera Bulgaro-Română de Comerţ din Ruse,  organizează evenimentul „Parteneriat de afaceri româno-bulgar” – ora 12:30, la Sala de Conferinţe a CCINA Constanţa, Bd. Alexandru Lăpuşneanu nr.185A, etaj2

– Medicină, Sănătate

* Evenimentul de lansare a campaniei de testări gratuite a afecțiunilor tiroidiene, „Tiroida la Control” – ora 11:00, Hotel Hilton Garden Inn, Str. Doamnei, nr.12

– Învăţământ, Cercetare

* În cadrul Sesiunii speciale a examenului național de Bacalaureat pentru componenții loturilor, desfășurată în perioada 10-25 mai, are loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română/limba maternă (14 – 15 mai)

* Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală organizează lansarea studiului anual „Barometrul de Consum Cultural 2017. Cultura în pragul Centenarului Marii Uniri: identitate, patrimoniu și practici culturale” – ora 11:00, în Foaierul Ministerului Culturii, etajul I, Bd. Unirii nr. 22, sector 3 (accesul se face din Bd. Mircea Vodă)

– Cultură

* Concert susţinut de Big Band Radio, sub bagheta dirijorului Ionel Tudor, avându-l solist pe Giani Galiardi – saxofon – ora 19:00, la Sala Radio

* Între orele 10:00 şi 12:00, cu prilejul deschiderii oficiale a „Săptămânii culturilor slave”, Caravana EUB va fi prezentă în Sala de Festivităţi a Casei Universitarilor, Str. Dionisie Lupu nr. 46, sector 1, cu volume EUB din sfera limbilor/literaturilor/culturilor slave. Prelegerea de deschidere va fi susţinută de prof. dr. Constantin Geambaşu, pe tema „Istoricul predării şi studierii limbilor şi literaturilor slave la Universitatea din Bucureşti”, şi de Alexandru Calmâcu, directorul Editurii Universităţii din Bucureşti, pe tema „Cartea slavă la Editura Universităţii din Bucureşti”. Invitaţi de onoare vor fi ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice, deputaţi ai Parlamentului României, secretari de stat şi consilieri ai Ministerului Educaţiei, ai Ministerului Culturii şi ai Departamentului pentru Relaţii Interetnice, precum şi alte oficialităţi.Evenimentul este coordonat de prof. dr. Octavia Nedelcu, Directorul Departamentului de Filologie Rusă şi Slavă, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti. În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul prof. dr. Mircea Dumitru, Rectorul Universităţii din Bucureşti, conf. dr. Sorin Costreie, Prorector al Universităţii din Bucureşti, prof. dr. Liviu Franga, Decanul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti. Organizatori: Universitatea din Bucureşti / Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine / Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă în colaborare cu: Ambasada Republicii Bulgaria; Ambasada Ucrainei; Ambasada Republicii Cehe; Ambasada Republicii Croaţia; Ambasada Republicii Slovace; Ambasada Republicii Polone; Ambasada Republicii Serbia; Ambasada Republicii Slovenia; Centrul Ceh din Bucureşti;  Institutul Polonez din Bucureşti; Uniunea Ucrainenilor din România; Editura Universităţii din Bucureşti; Asociaţia Studenţilor din Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine

* Conferința de presă care va avea loc la Institutul Francez, organizată cu ocazia noi ediții a Nopții Muzeelor, eveniment al Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR) – ora 11:00. La conferință vor participa președintele RNMR, Virgil Nițulescu, directorul executiv al RNMR, Dragoș Neamu și producătorul seriei de 10 mini-documentare „Povești neștiute ale muzeelor”, Oana Drăgulinescu – Quartz Media Production

* În perioada 14 – 20 mai, peste 150 de poeţi din peste 30 de ţări se vor reuni la Bucureşti, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la Festivalul Internațional de Poezie București, ediția a IX-a, constând în mai mult de 30 de evenimente organizate în 10 spații culturale cunoscute din oraș: cele două sedii ale Muzeul Național al Literaturii Române (str. Nicolae Crețulescu 8 și Calea Griviței 64-66), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (Calea Victoriei 88), Librăria Humanitas Cișmigiu (Bulevardul Regina Elisabeta 38), Cărturești Verona (Strada Pictor Arthur Verona 13-15), Apollo 111 (Str. Ion Brezoianu 23-25 – Palatul Universul, Corp B, subsol), Tramvaiul 26 (Strada Cercului 6c), Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” (Strada Mărțișor 26). Noutatea absolută a acestei ediții o reprezintă participarea în calitate de invitați de onoare a mai multor prozatori străini și români. Astăzi, de la ora 18:00, are loc deschiderea Festivalului Internațional de Poezie București, ediția a IX-a – în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, Calea Victoriei 88, unde se va desfăşura conferința „Oare mai avem nevoie de literatură?”, susținută de António Lobo Antunes (Portugalia), urmată de un dialog cu Dinu Flămând. Printre partenerii media: Radio Romania Cultural

* Cea de a IX-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), organizată în perioada 14 – 20 mai, va cuprinde mai mult de 30 de evenimente desfăşurate în peste 10 spații culturale din capitală, noutatea absolută a acestei ediții fiind participarea în calitate de invitați de onoare a mai multor prozatori străini și români. Timp de o săptămână, 150 de poeţi din 30 de ţări se vor reuni la cele două sedii ale Muzeul Național al Literaturii Române (Str. Nicolae Crețulescu nr. 8 și Calea Griviței nr. 64-66), Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” (Calea Victoriei nr. 88), Librăria Humanitas Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr. 38), Cărturești Verona (Str. Pictor Arthur Verona nr. 13-15), Apollo 111 (Str. Ion Brezoianu nr. 23-25 – Palatul Universul, Corp B, subsol), Tramvaiul 26 (Str. Cercului nr. 6C) şi Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” (Str. Mărțișor nr. 26)

* Matei Vișniec va dialoga cu Ion Bogdan Lefter, pornind de la volumul „Ultimele zile ale Occidentului”, apărut în colecția „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom de la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Bd. Regina Elisabeta nr. 38

* Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti organizează, sub egida Festivalul Muzicii Maghiare, cea de-a XIV-a ediţie a concursului de interpretare pentru tineri muzicieni, scopul fiind propagarea în România a valorilor muzicii clasice şi contemporane maghiare, precum şi descoperirea şi promovarea tinerelor talente care se angajează să interpreteze şi opusuri din literatura muzicală maghiară (14 – 17 mai)

• Spectacolele-concurs vor avea loc la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti (Str. Gina Patrichi nr. 8) în zilele de luni, marţi şi miercuri, 14-16 mai, începând cu ora 18:00
• Festivitatea de premiere va avea loc joi, 17 mai

* Institutul Francez din Bucureşti  va deschide din nou cutia cu mistere cu ocazia celei de a 2-a ediţii a evenimentului „Zilele romanului poliţist”, care îşi propune să popularizeze acest gen literar foarte apreciat în Franţa şi în spaţiul francofon, ce va avea loc loc între 14 şi 17 mai –  la Institutul Francez din Bucureşti. Invitatul special al celei de a doua ediţii este scriitorul Antonin Varenne, care va lansa versiunea românească a romanului său „Trois mille chevaux vapeur”/ „Calea Răzbunării”, publicat de editura Crime Scene Press. „Evenimentul este organizat în parteneriat cu editura Crime Scene Press, Librăria franceză Kyralina şi societatea de distribuţie de film Bad Unicorn, cu sprijinul grupului Cărtureşti, al Bibliotecii Municipale „Ion Creangă” şi al Fundaţiei „Seeding Knowledge”

* Gala ARTfel 2018. Gala unor artiști neconvenționali – ora 19:00

• Lansare carte: „Tăcerea icoanei” de Florin Coman, roman dedicat memoriei Regelui Mihai, care continuă povestea piesei de teatru „JE suis Personne!”.
• Lansarea proiectului filmului: „La Boheme”, ecranizare după romanul „Tăcerea icoanei”

* Târgu-Mureş: Lansarea albumului „Gigi Căciuleanu-OmulDans”, album realizat de către Ludmila Patlanjoglu şi editat de Editura Nemira – ora 18:00, în Foaierul Sălii Mari a Teatrului Naţional Târgu-Mureş

* Chişinău şi Iaşi: Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” Chişinău, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, Primăria Municipiului Chişinau, Primăria Municipiului Iaşi,

Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Institutul de Filologie, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Asociaţia Culturală „Feedback” Iaşi, Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”, Secţia Naţională IBBY în Republica Moldova, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Filiala Chişinău, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” şi Biblioteca Universităţii de Stat din Moldova, organizează în perioada 14-17 mai, a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”. Programul zilei:

►Chişinău (14 – 15 mai)

• Începând cu ora 10:00, are loc depunerea de flori, alocuțiuni ale organizatorilor și scriitorilor participanți la eveniment şi un recital poetic la bustul poetului Grigore Vieru de pe Aleea Clasicilor Literaturii Române din Grădina Publica „Ştefan cel Mare şi Sfânt”.
• Programul va continua la Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu-Prim”, de la ora 11:30, cu un recital de poezie și muzică –„Sunt iarbă. Mai simplu nu pot fi” – susținut de profesori și elevi
• De la ora 14:30, la Biblioteca Națională pentru Copii și Tineret „Ion Creangă” vor avea loc un medalion literar-artistic intitulat „Poet al cetății graiului” și o expoziție de carte din colecțiile bibliotecii
• Prima zi se va încheia cu ceremonia de decernare a Premiilor Festivalului, începând de la ora 18:00, la Teatrul Republican de Păpuși „Licurici”. Totodată va avea loc şi un spectacol de muzică și poezie susţinut de Cristofor Aldea Teodorovici, de colectivele artistice de la Liceul de Limbi Moderne și IT „Socrate”, Liceul Teoretic ”Toader Bubuioc”, Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu”, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul, Colegiul Pedagogic ” Alexei Mateevici” și de la Centrul Republican pentru Copii și tineret ARTICO. Printre partenerii media: Radio Chişinău

* Israel: Institutul Cultura Român Tel Aviv și Ambasada României în Israel vor participa la manifestările dedicate celebrării Zilei Europei (9 mai) în Israel organizate la Universitățile din Ierusalim, Beer Sheva și Haifa, în perioada 7–14 mai.România va fi prezentă printr-un stand de informare, unde vor fi oferite materiale informative de interes general, vor fi aduse în atenţia studenţilor israelieni oportunităţile de studiu în România, precum şi programul Lectoratului de limbă română de la Universitatea din Tel Aviv.La stand vor fi prezentate, de asemenea, activităţile şi evenimentele organizate de ICR Tel Aviv, alături de cursurile de limba română; vor fi distribuite materiale de promovare, precum și materiale turistice și va fi promovată Timișoara – capitală culturală europeană în anul 2021. Programul zilei:

• orele 11:00-14:30 – Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva – „Europe Day Fair” – târg dedicat studenţilor. Standul României va fi organizat de către ICR Tel Aviv în colaborare cu Ambasada României în Israel. În același timp, vor avea loc o expoziție-concurs de fotografii realizate de studenți și al cărei premiu va fi înmânat de către Emanuele Giaufret, ambasadorul Uniunii Europene în Israel, precum și o masă rotundă în cadrul căreia studenții vor avea ocazia să se întâlnească cu ambasadori ai statelor membre UE acreditate în Israel

– S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Acum 222 de ani (1796) medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* În urmă cu 179 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen (14/26)

* Se împlinesc 170 de ani (1848), de când, la această dată, reprezentanţi a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Cu 148 de ani în urmă (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College

* Acum 118 ani (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie; nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* Se împlinesc 70 de ani (1948) de la semnarea actului de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Se împlinesc 70 de ani de când a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic: în 2013 Ziua Independenţei Israelului a fost aniversată la 16 aprilie)

* Cu 63 de ani în urmă (1955) a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Se împlinesc 50 de ani (1968), de când, între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România

* Se împlinesc 45 de ani (1973) de la lansarea primei staţii spaţiale americane „Skylab”, construite de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Acum 37 de ani (1981), între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soiuz-40”. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Saliut-6”

* În urmă cu 29 de ani (1989) exploratorul britanic, Robert Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

 Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2018)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Martirilor din Temniţele Comuniste”, instituită prin Legea nr. 127/30.V.2017; în noaptea de 14/15 mai 1948 ( – 70 de ani) a început o amplă operaţiune de arestare, desfăşurată de autorităţile represive comuniste, în cooperare cu serviciile secrete ale ocupantului sovietic, care viza Mişcarea Legionară, studenţimea, organizaţiile subversive (regimului comunist), dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice; arestările au continuat pe tot parcursul anului 1948, când peste 10.000 de oameni au fost aduşi în aresturile miliţiei şi securităţii, apoi la anchete, condamnaţi şi aruncaţi în închisori, unde au pătimit asemenea primilor creştini. NOTĂ: Prin Legea nr. 198/7.XI.2011 au fost stabilite anterior „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” pe 23 august şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă naşterea în martie 1812

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei) (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 15.V.1881

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1900

– 1914: S-a născut folcloristul Tiberiu Alexandru (m. 1997)

– 1920: S-a născut Ursula Bedners, poetă, prozatoare și traducătoare română de etnie germană (m. 2005)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844) – 95 de ani

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM” – 85 de ani

– 1945: A murit istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician, filosof, gazetar şi poet; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1974: A murit poetul avangardist Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu sau Gheorghi Dinev) (n. 1904). NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca an al naşterii 1903, iar site-ul http://www.artline.ro/Stephan-Roll-20585-1-n.html dă ca dată a morţii 13 mai 1974

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit agrozootehnicianul Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911) – 30 de ani

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905). NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române din 2013 (n. 1926)

– 2017: A murit Tatiana Iekel, actriţă a Teatrului Mic din Bucureşti, unde a jucat peste 70 de roluri; prima soţie a actorului Florin Piersic şi mama actorului Florin Piersic Jr. (n. 1932) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Generale din cadrul UE

– Bruxelles: Șeful politicii externe a UE, Federica Mogherini, are întrevederi cu ministrul de externe al Algeriei, Abdelkader Messahel, pentru a discuta despre comerț, migrație și lupta împotriva terorismului

– Moscova: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, ministrul apărării, Serghei Shoygu, se vor întâlni cu ministrul de externe al Egiptului, Sameh Shoukry, și ministrul apărării, Sedki Sobhy Sayyid Ahmed

– New York: Adunarea Generală a ONU, conferință interguvernamentală în cadrul căreia urmează să fie adoptat un model compact la nivel mondial pentru migrația sigură, ordonată și regulată și procesul de pregătire al acesteia (14 – 18 mai)

– New York: Conferința internațională la nivel înalt a Organizației Națiunilor Unite privind dezarmarea nucleară (14 – 16 mai)

– Ierusalim: Ambasada SUA în Israel va fi transferată oficial de la Tel Aviv la Ierusalim, oraş recunoscut de Washington ca şi capitală a statului evreu

– Rio de Janeiro, Brazilia: Anunţarea listei finale a echipei Braziliei pentru Campionatul Mondial de fotbal din 2018

Aniversări – Comemorări

– 14/15: Ziua Naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714) (m. 1736)

– 1727: S-a născut Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german; unul din cei mai remarcabili dirijori ai secolului al XX-lea (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849)

– 1931: S-a născut pianistul german Aloys Kontarsky (m. 2017)

– 1943: S-a născut Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854) – 75 de ani

– 1943: S-a născut muzicianul şi compozitorul scoţian Jack Bruce (nume real: John Simon Asher Bruce); solist şi basist al trupei rock britanice „Cream” (m. 2014) – 75 de ani

– 1944: S-a născut regizorul şi producătorul american de film George Lucas; cele mai cunoscute creaţii ale sale le reprezintă seriile de filme „Războiul stelelor” („Star Wars”) şi „Indiana Jones”

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul ”Forrest Gump”

– 1964: S-a născut Rosen Asenov Plevneliev, fost preşedinte al Bulgariei (2012-2017), candidatul partidului GERB (Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei); fost ministru al dezvoltării regionale (2009-2012)

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor american de film (n. 1915) – 20 de ani

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890) – 20 de ani

– 2015: A murit B. B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Casa Regală

* Programul Casei Regale de Ziua Regelui (10 mai):

• Seria dedicată regalităţii române se va încheia cu evenimentul „Cupa Regelui la Oină”, la Stadionul Arcul de Triumf. Federaţia Română de Oină se află sub Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regelui

– Social

* Are loc un semi-maraton în beneficiul copiilor născuţi prematur. Fondurile colectate vor fi folosite pentru dotarea Maternităţii Bucur din Capitală, care are nevoie de o masă radiantă cu modul de resuscitare pentru a-i salva pe nou-născuţii ce vin pe lume înainte de termen. Printre cei care vor alerga se numără preşedintele Colegiului European de Obstetrică şi Ginecologie, prof. dr. Jacky Nizard, şi scrimera Ana Maria Brânză. Președintele ales al European Board & College of Obstetrics and Gynaecology (EBCOG), Prof. Dr. Jacky Nizard, de la Universitatea Pierre et Marie Curie din Paris, se alătură echipei „Salvați Copiii” la acest eveniment

– Cultură

* Orchestra de Muzicǎ Popularǎ Radio susţine un concert aniversar – Mariana Anghel. Dirijor:Adrian Grigoraș – ora 17:00, la Sala Radio

* Gala „Salut, Adolescenţă!” cu prilejul Zilei Adolescenţilor (14 mai) – ora 12:00, Sala „Radu Beligan” a Teatrului de Comedie. Amfitrioni: Alexandru Bogdan și Dorina Chiriac, invitaţi de onoare: George Mihăiţă, iniţiatorul Legii privind instituirea Zilei Adolescenţilor, promulgată de Preşedintele României şi aprobată de către Parlamentul României la 13 noiembrie 1997, Horaţiu Mălăele, care a conceput grafica pentru distincţia „ADOLESCENT PE VIAŢĂ” ce va fi acordată în cadrul Galei, şi Marius Manole; coordonatori: Diana Mihăiţă şi Monica Similea. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Teatrul de Comedie şi Clubul UNESCO-Adolescenții în cadrul celei de-a XX-a ediție a Festivalului Ziua Adolescenţilor (8 – 14 mai)

* Braşov:În perioada 14-21 mai, are loc cea de-a V-a ediţie „Săptămâna Comediei”, eveniment organizat de Asociaţia Culturală Fanzin – la Teatrul Sică Alexandrescu

– Sport

* Comunitatea SkirtBike organizează a doua ediție a Festivalului Cycle Chic – ora 10:00, la Verde Stop Arena, str. Barbu Văcărescu, nr. 162-164. În cadrul festivalului, vor avea loc o serie de evenimente și acțiuni dedicate comunității de bicicliste din București. Acestea se vor bucura de o prezentare de modă Cycle Chic, concerte live, concursuri cu premii și tombole ad-hoc, Bike Bazar cu accesorii handmade, expoziții de biciclete și accesorii pentru femei, lecții de pedalat, parcare velo, ateliere de reparații biciclete și lecții de mecanică, tururi ghidate, Portret de Biciclistă și food corner

– S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Acum 221 de ani (1796) medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* Acum 178 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen (14/26)

* În urmă cu 169 de ani (1848), la această dată, reprezentanţi a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press”, cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi

* Cu 147 de ani în urmă (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College

* Acum 117 ani (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a desfăşurat cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie; nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 69 de ani (1948) a fost semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Într-o zi de 14 mai, acum 69 de ani, a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic: în 2013 Ziua Independenţei Israelului a fost aniversată la 16 aprilie)

* Cu 62 de ani în urmă (1955) a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat. Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991

* Acum 49 de ani (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România

* În urmă cu 44 de ani (1973) avea loc lansarea primei staţii spaţiale americane „Skylab”, construite de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Acum 36 de ani (1981), între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) devenea primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soiuz-40”. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Saliut-6”

* Acum 28 de ani (1989) exploratorul britanic, Robert Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– Arătarea Sfintei Cruci (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)

– Lag B’Omer (Lag BaOmer) – sărbătoare mozaică (a început după asfinţitul soarelui în seara zilei precedente, 13 mai) (http://www.when-is.com/lag-baomer-2017.asp)

– „Ziua Adolescenţilor” în România (marcată în cea de a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua Naţională a Familiei” (în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai, când este „Ziua Familiei Române”). NOTĂ: „Ziua familiei române” este marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului/IRDO, la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”

– „Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România”, sărbătorită în a doua duminică din mai; cu prilejul acestei zile se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional

– „Ziua Tatălui”, marcată în România în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010, pe baza Legii 319/2009. NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua mamei” (în 2017, la 7 mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– 1742: A murit Radu Tempea II, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691) – 275 de ani

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876) – 205 ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă naşterea în martie 1812

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei) (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 15.V.1881

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1900

– 1914: S-a născut folcloristul Tiberiu Alexandru (m. 1997)

– 1920: S-a născut Ursula Bedners, poetă, prozatoare și traducătoare română de etnie germană (m. 2005)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM”

– 1945: A murit istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician, filosof, gazetar şi poet; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894) – 60 de ani

– 1974: A murit poetul avangardist Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu sau Gheorghi Dinev) (n. 1904). NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca an al naşterii 1903, iar site-ul http://www.artline.ro/Stephan-Roll-20585-1-n.html dă ca dată a morţii 13 mai 1974

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit inginerul agronom Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 1992: A murit actriţa Victoria Mierlescu (n. 1905) – 25 de ani. NOTĂ: Victoria Mierlescu a fost primul actor invitat la microfonul Radiodifuziunii Române; la 4.XI.1928 (la doar câteva zile de la emisia inaugurală a Radioului românesc) actriţa a susţinut un recital de poezie

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944) – 15 ani

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

– 2016: A murit filologul, lingvistul, istoricul literar şi editorul Neculai Alexandru Ursu; membru corespondent al Academiei Române (n. 1926) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Preşedintele rus, Vladimir Putin, participă la Forumul economic „Silk Road” (14 – 15 mai)

– Beijing: Vizita premierului grec, Alexis Tsipras, în China (14 – 15 mai)

– Armenia: Alegeri municipale

– Nepal: Alegeri locale

– Germania: Alegeri legislative statale în landul Rhinul de Nord – Westphalia

Aniversări – Comemorări

– 14/15: Ziua naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714) (m. 1736)

– 1727: S-a născut Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788) – 290 de ani

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903) – 185 de ani

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german; unul din cei mai remarcabili dirijori ai secolului al XX-lea (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturgul suedez August Strindberg (n. 1849) – 105 ani

– 1931: S-a născut pianistul german Aloys Kontarsky

– 1943: S-a născut Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul şi producătorul american de film George Lucas; cele mai cunoscute creaţii ale sale le reprezintă seriile de filme „Războiul stelelor” („Star Wars”) şi „Indiana Jones”

– 1952: S-a născut Robert Lee Zemeckis, regizor, producător de film şi scenarist american; distins cu Premiul Oscar, în anul 1995, pentru filmul ”Forrest Gump” – 65 de ani

– 1964: S-a născut Rosen Asenov Plevneliev, preşedintele Bulgariei (din 22 ianuarie 2012), candidatul partidului GERB (Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei); fost ministru al dezvoltării regionale (2009-2012)

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth (n. 1918) – 30 de ani

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de film american (n. 1915)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 2015: A murit B. B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Învăţământ, Cercetare

* Braşov: Sesiune specială a examenului de Bacalaureat pentru componenţii loturilor olimpice şi absolvenţii de liceu care susţin examenul de admitere în universităţile din străinătate (14 – 27 mai). Din program:

• Înscrierea candidaţilor (14 – 15 mai)
• Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română/limba maternă (16 – 17 mai)
• Evaluarea competenţelor digitale (18 – 19 mai)
• Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională (20 – 21 mai)
• Proba scrisă la limba şi literatura română (23 mai)
• Proba scrisă obligatorie a profilului (24 mai)
• Proba scrisă la alegere a profilului şi specializării (25 mai)
• Proba scrisă la limba şi literatura maternă (26 mai)
• Soluţionarea contestaţiilor şi afişarea rezultatelor finale (27 mai)

– Cultură

* Cea de-a 23-a ediţie a Concursului de pian Jeunesses International Music Competition „Dinu Lipatti”, în cadrul EUROPAfest 2016 (14 – 21 mai)

* Cea de-a X-a ediţie a Bucharest International Jazz Competition, sub sloganul “100% jazz and more”, în cadrul EUROPAfest 2016 (14 – 21 mai)

* Teatrul Itinerant Ţăndărică se va afla în Parcul Lumea Copiilor cu cea de-a V-a ediţie a Stagiunii de Vară „Teatrul, stradă şi copil” (14 mai – 15 iun.)

* Hunedoara: Târgul European al Castelelor – la Castelul Corvinilor, în Sala Dietei şi Sufrageria Bethlen (14 – 15 mai)

– S-a întâmplat într-o zi de 14 mai

* Se împlinesc 220 de ani (1796) de când medicul britanic Edward Jenner a efectuat prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul vaccinului”

* Acum 177 de ani (1839) s-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen (14/26)

* În urmă cu 168 de ani (1848), la această dată reprezentanţi a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port. S-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press” (cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi)

* Cu 146 de ani în urmă (1870) s-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College

* Acum 116 ani (1900), între 14 mai şi 28 octombrie, s-a deschis cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris. A fost pentru prima dată când au participat și femei. A fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie; nu au existat festivități de deschidere și de închidere

* În urmă cu 68 de ani (1948) a fost semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

* Tot într-o zi de 14 mai, şi tot acum 68 de ani (1948), a luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947. Rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab. În aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic: în 2013 Ziua Independenţei Israelului a fost aniversată la 16 aprilie)

* Cu 61 de ani în urmă (1955) a fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat (Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria –  şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est  din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991)

* Acum 48 de ani (1968), între 14 şi 18 mai, a avut loc vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după cel de-Al Doilea Război Mondial a unui şef de stat vest-european în România

* În urmă cu 43 de ani (1973) a avut loc lansarea primei staţii spaţiale americane „Skylab”, construite de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA. A revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

* Se împlinesc 35 de ani (1981), de când între 14 şi 22 mai, cosmonautul Dumitru Prunariu (n. 1952) a devenit primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soiuz-40”. Zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Saliut-6”

* Acum 27 de ani (1989) exploratorul britanic, Robert Swan (n. 1956), a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud. Este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

Aniversări – Comemorări

– Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– „Ziua Dreptului Internaţional Umanitar”, marcată din 2014, la propunerea Comisiei Naţionale de Drept Internaţional Umanitar; 14 mai 1954 reprezintă data la care România a ratificat Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949, care reglementează, în principal, Dreptul internaţional umanitar, completate de cele două Protocoale adiţionale semnate în 1977 referitoare la protecţia victimelor conflictelor armate. Instituirea acestei zile reprezintă o confirmare a ataşamentului României faţă de valorile dreptului internaţional umanitar

– 1742: A murit Radu II Tempea, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei) (m. 1933)

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939) – 145 de ani

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971) – 135 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 15.V.1881

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970) – 115 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1900

– 1914: S-a născut folcloristul Tiberiu Alexandru (m. 1997)

– 1920: S-a născut Ursula Bedners, poetă, prozatoare și traducătoare română de etnie germană (m. 2005)

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM”

– 1945: A murit istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866)

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri – 60 de ani

– 1957: A murit Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician şi doctor în filosofie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1974: A murit poetul avangardist Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu sau Gheorghi Dinev) (n. 1904). NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca an al naşterii 1903, iar site-ul http://www.artline.ro/Stephan-Roll-20585-1-n.html dă ca dată a morţii 13 mai 1974

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916)

– 1988: A murit inginerul agronom Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Stockholm: Finala concursului Eurovision

– Saint-Malo, Franţa: Festivalul de literatură Etonnants Voyageurs (14 – 16 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare”, se desfăşoară anul acesta în zilele de 14 şi 15 mai fiind sărbătorită în fiecare an în cel de-al doilea sfârşit de săptămână din luna mai. Această zi a fost marcată pentru prima dată în 1993 pentru a celebra incredibila călătorie a păsărilor migratoare între locurile de cuibărit şi cele de iernare. Evenimentul încurajează acţiunile de conservare a păsărilor, prilejuind diverse activităţi educaţionale de conştientizare a publicului. “Ziua Mondială a Păsărilor Migratoare” este un eveniment desfăşurat la iniţiativa Programului pentru Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP), în parteneriat cu BirdLife International şi Wetlands International

– „Ziua Internaţională a Astronomiei”; sărbătorită în ziua de sâmbătă cea mai apropiată de primul pătrar de Lună, care anul acesta este pe 13 mai (ora 20:12) şi celebrată de două ori pe an, o dată primăvara şi o dată toamna. Prima manifestare dedicată zilei astronomiei a fost în anul 1973 (California – S.U.A), când un astronom amator Douge Berger (președintele clubului local Astronomical Association of Northern California) a decis că decât să invite oamenii să vină la o seară de observații astronomice într-un loc îndepărtat de oraș, mai bine ar fi ca observaţiile astronomice să fie organizate în mijlocul orașului și să arate obiectele cerești publicului trecător, care altfel nu ar avea ocazia să privească printr-un telescop. De atunci această tradiţie s-a extins rapid, majoritatea asociaţiilor de astronomie, observatoare astronomice şi planetarii publice din lumea întreagă organizând diverse activităţi cu prilejul acestei zile

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553)

– 1686, 14/24: S-a născut fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi mercur (1714) (m. 1736) – 330 de ani

– 1727: S-a născut Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858) – 245 de ani

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954)

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german; unul din cei mai remarcabili dirijori ai secolului al XX-lea (m. 1973)

– 1912: A murit dramaturg suedez Johan August Strindberg; piesele sale, prin originalitatea personajelor, au constituit o influență importantă în literatura universală a secolului al XX-lea (n. 1849)

– 1931: S-a născut pianistul german Aloys Kontarsky – 85 de ani

– 1943: S-a născut Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul şi producătorul american de film George Lucas; cele mai cunoscute creaţii ale sale le reprezintă seriile de filme „Războiul stelelor” („Star Wars”) şi „Indiana Jones”

– 1964: S-a născut Rosen Asenov Plevneliev, preşedintele Bulgariei (din 22 ianuarie 2012), candidatul partidului GERB (Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei); fost ministru al dezvoltării regionale (2009-2012)

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth, sex-simbol al anilor ′40 (n. 1918)

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916)

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de film american (n. 1915)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

– 2015: A murit B. B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (n. 1925) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 mai

Publicat de Codrin RAITA, 14 mai 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE
– Senat
* ora 9:00 – lucrări în Comisiile permanente

– Economic
* Training Managementul conflictelor în procesele de negociere, vânzare şi în organizaţie – ora 10:00, la Grand Hotel Continental, Calea Victoriei nr. 56

– Medicină, Sănătate
* În perioada 14 – 16 mai, Societatea de Stomatologie Estetică din România organizează cea de-a XII-a ediţie a Congresului Internaţional de Estetică Dentară – la J.W. Marriott Grand Hotel

– Învăţământ, Cercetare
* Câteva sute de participanţi din 49 de ţări vor veni la Bucureşti, în perioada 14-18 mai, pentru a lua parte la INFOMATRIX, o competiţie internaţională de proiecte IT destinată elevilor şi studenţilor, organizată de Fundaţia Lumina Instituţii de Învăţământ în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice

– Cultură
* Are loc anunţarea câştigătorilor Galei Industriei de carte din România „Bun de Tipar”, ediţia a IV-a, organizată de Headsome Communication şi Asociaţia Editorilor din România (AER), cu sprijinul Ministerului Culturii, Institutului Cultural Român, Bibliotecii Naţionale a României şi Compania de Librării Bucureşti – ora 18:00, în Aula Bibliotecii Naţionale a României. Pentru al patrulea an consecutiv, Editura Casa Radio se află în finala Galei Industriei de Carte din România „Bun de Tipar”, un eveniment dedicat excelenţei editoriale şi promovării celor mai importante proiecte anuale ale pieţei de carte româneşti
* Muzeul Național al Țăranului Român organizează, de la ora 19:00, la Clubul Țăranului, conferința „Craii de Curtea-Veche”, un nou eveniment din ciclul „Conferințelor de la Șosea”, susținut de etnologul Șerban Anghelescu. Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm
* În zilele de 14 şi 15 mai, Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”, dirijată de Christian Badea, va interpreta actul al III-lea din opera „Parsifal” de Richard Wagner, la Sala Mare a Ateneului – ora 19:00
* Saxofonistul american Kenny Garrett, unul dintre cei mai versatili interpreţi contemporani de jazz, va susţine un concert, de la ora 20:00, la Sala Radio din Bucureşti, unde va aduce în faţa publicului ritmuri de funk, oriental, salsa şi soul
* Bucureşti/Sibiu:Între 14 şi 23 mai, cea de-a 22-a ediţie a EUROPAfest reuneşte peste 300 de muzicieni din 45 de ţări, 4 continente, incluzând între brandurile sale şi evenimentele Bucharest International Jazz Competition şi Jeunesses International Music Competition “Dinu Lipatti”
* Chişinău: Recital susţinut de pianistul Horia Mihail, în cadrul celei de-a V-a ediţii a turneului “Pianul Călător” (22 mar. – 20 mai), organizat în 20 de oraşe din ţară, de Centrul Cultural Media Radio România şi Asociaţia Culturală Accendo şi susţinut de Radio România – ora 19:00, la Sala cu orgă. Coproducători: TVR 2 şi Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi şi Radio România Muzical
* Cehia: România participă la cea de-a 21-a ediţie a Târgului Internaţional de Carte „Lumea Cărţii” de la Praga, care se va desfăşura între 14 şi 17 mai, unde temele principale vor fi, printre altele, „Fotografie şi Carte” şi „Diaspora literară şi cehi în lume”
* Franţa: Scurtmetrajul independent „Ramona”, în regia lui Andrei Crețulescu, a fost selectat în competiția oficială a secțiunii „Semaine de la Critique” din cadrul Festivalului Internațional de Film de la Cannes (13 – 24 mai). A 54-a ediție a prestigioasei secțiuni va avea loc în perioada 14-22 mai
* Franţa: Irina Trocan, reprezentantă a tinerei generații de critici de film din România, va face parte din echipa redacțională a celei de-a 54-a ediții a „Semaine de la Critique” („Sǎptǎmâna Criticii”), secțiune paralelă a Festivalului de la Cannes, alături de Claudia Reinhard (Germania), Florian Etcheverry (Franța) și David Valdés de la Campa (Mexic).În perioada 14 – 22 mai 2015, tinerii, selectați în cadrul programului „Talente Critice”, vor elabora materiale despre filmele și evenimentele „Semaine de la Critique”

Aniversări – Comemorări

– Înălţarea Domnului. Sf. Matia, Apostol (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– 1742: A murit Radu II Tempea, protopop al românilor ortodocşi braşoveni, autor al cronicii româneşti „Istoria besearicei Şcheailor Braşovului” (n. 1691)

– 1812: S-a născut Costache Negri, om politic (militant paşoptist şi unionist), diplomat şi scriitor (m. 1876)

– 1839, 14/26: S-a deschis, la Iaşi, Expoziţia plantelor şi florilor exotice, prima expoziţie românească de acest gen

– 1870: S-a născut medicul Ernest Juvara, anatomist şi chirurg (contribuţii remarcabile mai ales în domeniul ortopediei) (m. 1933) – 145 de ani

– 1871: S-a născut Caton Theodorian, dramaturg, prozator şi traducător (din literatura franceză) (m. 1939)

– 1901: S-a născut Alexandru Brătăşanu, pictor şi scenograf, personalitate proeminentă a teatrului românesc (m. 1970). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1900

– 1914: S-a născut folcloristul Tiberiu Alexandru (m. 1997)

– 1920: S-a născut Ursula Bedners, poetă, prozatoare și traducătoare română de etnie germană (m. 2005) – 95 de ani

– 1923: A murit Jacques Menachem Elias, proprietar şi bancher evreu din România; după moartea sa, întreaga avere a rămas Academiei Române, cu condiţia înfiinţării „unei fundaţii de cultură naţională şi de asistenţă publică”, cu sediul în Bucureşti, care să poarte numele tatălui său, Menahem H. Elias (Fundaţia a fost întemeiată în 1925); membru post-mortem al Academiei Române din 1993 (n. 1844)

– 1929: S-a născut arheologul Florea Mogoşanu, preocupat de problemele paleoliticului (m. 1986)

– 1933: S-a născut jurnalistul Florin Brătescu; din 1957 a fost crainic la Radiodifuziunea Română; în 1960 a devenit primul crainic-prezentator al Televiziunii naţionale şi, apoi, realizatorul uneia dintre cele mai apreciate şi longevive emisiuni a TVR, „Reflector”; s-a numărat printre fondatorii postului comercial de televiziune „Antena 1” şi ai postului de radio „Romantic FM”

– 1945: A murit istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1866) – 70 de ani

– 1948: A fost semnat actul de naştere al Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti (într-o clădire din Str. Lipscani), prin fuziunea echipelor Unirea Tricolor MAI cu Ciocanul Bucureşti. Din anul 1951 clubul îşi are sediul pe Şos. Ştefan cel Mare, iar numele său provine din vechiul cuvânt grecesc „dinamikos”, care înseamnă mişcare

– 1956: S-a născut poeta Domniţa Petri

– 1957: A murit Camil Petrescu, dramaturg, prozator, estetician şi doctor în filosofie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1968, 14-18: Vizita la Bucureşti a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizită după război a unui şef de stat vest-european în România

– 1974: A murit poetul avangardist Stephan Roll (pseudonimul literar al lui Gheorghe Dinu sau Gheorghi Dinev) (n. 1904). NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca an al naşterii 1903, iar site-ul http://www.artline.ro/Stephan-Roll-20585-1-n.html dă ca dată a morţii 13 mai 1974

– 1980: A murit compozitoarea şi pianista Hilda Jerea (n. 1916) – 35 de ani

– 1981, 14-22: Cosmonautul Dumitru Prunariu este primul român care a efectuat un zbor în spaţiul cosmic, la bordul navei cosmice sovietice „Soiuz-40”; zborul a durat 7 zile, 20 ore şi 42 minute, activitatea spaţială desfăşurându-se la bordul staţiei orbitale „Saliut-6”

– 1988: A murit inginerul agronom Emil Alexandru Negruţiu; lucrări de genetică şi ameliorare a animalelor domestice; în 1965, împreună cu Petre S. Aurelian (n. 1833 – m. 1909), a înfiinţat, în cadrul Institutului Agronomic din Cluj, primul laborator de cercetări de genetică cantitativă şi a populaţiilor de animale din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1911)

– 2002: A murit poeta Florica Mitroi (n. 1944)

– 2011: A murit Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Tbilisi: Adunarea Generală anuală a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) într-un context de dificultăţi economice în toate ţările care s-au desprins din URSS (14 şi 15 mai)

Aniversări – Comemorări

– 1610: A murit (asasinat) Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (n. 1553) – 405 ani

– 1727: S-a născut Thomas Gainsborough, unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea (m. 1788)

– 1771: S-a născut Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (m. 1858)

– 1796: Medicul britanic Edward Jenner (1749 – 1823) efectuează prima vaccinare antivariolică reuşită (după ce a descoperit modalitatea de a crea la om imunitatea faţă de variolă), punând bazele imunologiei moderne. NOTĂ: Pentru a celebra două secole de la acest eveniment, OMS şi UNICEF au declarat anul 1996 „Anul Vaccinului”

– 1832: S-a născut Rudolf Lipschitz, matematician german; cunoscut mai ales pentru condiția de continuitate din analiza matematică ce îi poartă numele (m. 1903)

– 1848: La această dată reprezentanţi a şase publicaţii din New York s-au întâlnit pentru a discuta despre modul în care ar putea să-şi unească eforturile pentru a strânge ştiri de pe navele ce soseau în port; s-a format, astfel, o „cooperativă” de cules şi difuzat informaţii pentru presă, „Associated Press” (cel mai vechi şi mai amplu serviciu de ştiri din lume, care, în prezent, acoperă întreg mapamondul prin reţeaua sa de sateliţi)

– 1870: S-a desfășurat primul meci de rugby, din Noua Zeelandă, între Nelson Football Club și Nelson College – 145 de ani

– 1880: S-a născut jurnalistul financiar american Bertie Charles Forbes, fondator al cunoscutei publicaţii „Forbes Magazine” (1917) (m. 1954) – 135 de ani

– 1885: S-a născut Otto Klemperer, dirijor şi compozitor german; unul din cei mai remarcabili dirijori ai secolului al XX-lea (m. 1973) – 130 de ani

– 1900, 14.V.- 28.X: Se deschide cea de-a II-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de la Paris; a fost pentru prima dată când au participat și femei; a fost una din cele mai lungi Olimpiade din istorie; nu au existat festivități de deschidere și de închidere – 115 ani

– 1912: A murit dramaturg suedez Johan August Strindberg; piesele sale, prin originalitatea personajelor, au constituit o influență importantă în literatura universală a secolului al XX-lea (n. 1849)

– 1931: S-a născut pianistul şi profesorul german Aloys Kontarsky

– 1943: S-a născut Henri La Fontaine, avocat belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 1913 (n. 1854)

– 1944: S-a născut regizorul şi producătorul american de film George Lucas; cele mai cunoscute creaţii ale sale le reprezintă seriile de filme „Războiul stelelor” („Star Wars”) şi „Indiana Jones”

– 1948: A luat sfârşit mandatul britanic asupra Palestinei, pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 29.XI.1947; rezoluţia stipula crearea pe teritoriul Palestinei a două state: unul evreu şi altul arab; în aceeaşi zi Israelul şi-a proclamat independenţa de stat (marcarea acestui eveniment variază în fiecare an, în funcţie de calendarul religios ebraic: în 2013 Ziua Independenţei Israelului a fost aniversată la 16 aprilie)

– 1955: A fost semnat Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit „Tratatul de la Varşovia”, după locul unde a fost semnat (Tratatul a fost semnat de URSS şi de statele europene subordonate ei – Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R. D. Germană, Polonia, România şi Ungaria – şi a intrat în vigoare la 5.VI.1955. În urma schimbărilor din Europa Centrală şi de Est din anii 1989 şi 1990, „Tratatul de la Varşovia” şi-a încetat valabilitatea la 1.VII.1991) – 60 de ani

– 1964: S-a născut Rosen Asenov Plevneliev, preşedintele Bulgariei (din 22 ianuarie 2012), candidatul partidului GERB (Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei); fost ministru al dezvoltării regionale (2009-2012)

– 1969: S-a născut actriţa australiană Cate Blanchett (Catherine Élise Blanchett)

– 1973: Lansarea primei staţii spaţiale americane „Skylab”, construite de NASA, de la Centrul Spaţial John F. Kennedy din Florida, SUA; a revenit pe Terra la 11 iulie 1979, aproape de Perth, Australia, răstimp în care a parcurs o distanţă totală de aproximativ 1.400.000.000 km

– 1987: A murit actriţa americană de film Rita Hayworth, sex-simbol al anilor ′40 (n. 1918)

– 1989: Exploratorul britanic Robert Swan (n. 1956) a atins Polul Nord, după ce, în 1986, ajunsese la Polul Sud; este prima persoană din lume care a atins acest original „record al polilor”

– 1995: A murit biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (n. 1916) – 20 de ani

– 1998: A murit Frank Sinatra, cântăreţ şi actor de film american (n. 1915)

– 1998: A murit scriitoarea americană Marjory Stoneman Douglas, cunoscută militantă pentru mediul încojurător (n. 1890)

Sursa: RADOR