Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2024, 05:00 / actualizat: 17 aprilie 2024, 13:43

S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* În urmă cu 1058 de ani (966) avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea, cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 819 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 567 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Acum 196 de ani (1828) avea loc declanșarea războiului ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829. Războiul ruso-turc din 1828-1829 a izbucnit în urma deciziei sultanului Mahmud al II-lea de a închide strâmtoarea Dardanelelor (revocând Convenția Akkerman) în represalii pentru participarea Imperiului Rus la războiul de independență al Greciei și, în special, la bătălia de la Navarino, împreună cu Marea Britanie și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria clară a armatei imperiale ruse care a avansat în Caucaz și, mai presus de toate, s-a apropiat amenințător de Istanbul. Sultanul s-a grăbit să încheie pacea cu Tratatul de la Adrianopol care a dat avantaje importante țarului Nicolae I. Problema strâmtorilor a fost rezolvată temporar în tratatul ulterior Unkiar-Skelessi (14/26)

* Sunt marcați 145 de ani (1879) de când România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956 (14/26)

* Se împlinesc 140 de ani (1884) de când apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* În urmă cu 114 ani (1910) era promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă. Abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Acum 112 ani (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Cu 97 de ani în urmă (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care a contribuit la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici, fără a fi însă aplicată consecvent

* Acum 93 de ani (1931) avea loc proclamarea celei de-a doua republici spaniole. A Doua Republică Spaniolă (Segunda República Española) a fost sistemul de guvernare a Spaniei între 14 aprilie 1931, când Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară în urma unei perioade de tulburări sociale ce au urmat căderii guvernului dictatorial al generalului Primo de Rivera și a luat sfârșit odată cu depunerea armelor de către ultimele trupe republicane la sfârșitul Războiului Civil Spaniol, ceea ce a dus la instaurarea regimului lui Francisco Franco (1939). După proclamarea republicii, a fost instalat un guvern provizoriu care a durat până în decembrie 1931, când a fost aprobată Constituția din 1931 și s-a format o Republică Constituțională

* În urmă cu 92 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Acum 91 de ani (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 89 de ani (1935) a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 62 de ani (1962) erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 36 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia) – 150 de ani

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001) – 100 de ani

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Gheorghe Drăgulin, preot, istoric, teolog, publicist și profesor universitar (m. 2022) – 95 de ani

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf (m. 2020)

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892) – 75 de ani

– 1950: S-a născut Daniela-Carmen Crăsnaru, scriitoare, traducătoare, diplomat cultural și om politic din România, care are la activ o impresionantă producție literară care cuprinde poezie, proză și proză scurtă, precum și poezie pentru copii

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor – 60 de ani

– 1976: S-a născut canotoarea Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939) – 20 de ani

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931) – 5 ani

– 2020: A murit actrița de teatru și film Ligia Dumitrescu; a activat o bună parte din carieră la Teatrul Municipal Bacovia din Bacău (n. 1936)

– 2021: A murit interpretul de muzică populară Simion Pop (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni: Franța – Italia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a bolii Chagas” a fost stabilită în 2020 de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice frecvent asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695) – 395 de ani

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685) – 265 de ani

– 1792: A murit Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (n. 1720)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric, sociolog și scriitor britanic (m. 1975) – 135 de ani

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000) – 120 de ani

– 1912: S-a născut Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (m. 1994)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017)

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013) – 100 de ani

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858) – 100 de ani

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856)

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012) – 95 de ani

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1932: S-a născut Loretta Lynn, una dintre cele mai mari vedete ale muzicii country din Statele Unite (m. 2022)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006

– 1940: S-a născut (în India) actrița britanică Julie Christie, celebră pentru o mare varietate de roluri în filmele britanice și americane ale anilor ’60-’70 ai secolului trecut

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016)

– 1951: S-a născut Sir Gregory Paul Winter, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru Chimie în 2018, împreună cu biochimiștii americani Frances H. Arnold și George P. Smith, pentru progresele științifice legate de dezvoltarea anticorpilor terapeutici

– 1957: S-a născut Mikhail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907) – 60 de ani

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918) – 15 ani

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

– 2018: A murit Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (n. 1940)

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931) – 5 ani

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935) – 5 ani

– 2023: A murit Abel Posse, scriitor, diplomat, politician și profesor universitar argentinian (n. 1934) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:37

S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* În urmă cu 1057 de ani (966) avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea, cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 818 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 566 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Sunt marcați 195 de ani (1828) de la declanșarea războiului ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829. Războiul ruso-turc din 1828-1829 a izbucnit în urma deciziei sultanului Mahmud al II-lea de a închide strâmtoarea Dardanelelor (revocând Convenția Akkerman) în represalii pentru participarea Imperiului Rus la războiul de independență al Greciei și, în special, la bătălia de la Navarino, împreună cu Marea Britanie și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria clară a armatei imperiale ruse care a avansat în Caucaz și, mai presus de toate, s-a apropiat amenințător de Istanbul. Sultanul s-a grăbit să încheie pacea cu Tratatul de la Adrianopol care a dat avantaje importante țarului Nicolae I. Problema strâmtorilor a fost rezolvată temporar în tratatul ulterior Unkiar-Skelessi (14/26)

* Acum 144 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956 (14/26)

* Cu 139 de ani în urmă (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* În urmă cu 113 ani (1910) era promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă. Abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Acum 111 ani (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Cu 96 de ani în urmă (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care a contribuit la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici, fără a fi însă aplicată consecvent

* Acum 92 de ani (1931) avea loc proclamarea celei de-a doua republici spaniole. A Doua Republică Spaniolă (Segunda República Española) a fost sistemul de guvernare a Spaniei între 14 aprilie 1931, când Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară în urma unei perioade de tulburări sociale ce au urmat căderii guvernului dictatorial al generalului Primo de Rivera și a luat sfârșit odată cu depunerea armelor de către ultimele trupe republicane la sfârșitul Războiului Civil Spaniol, ceea ce a dus la instaurarea regimului lui Francisco Franco (1939). După proclamarea republicii, a fost instalat un guvern provizoriu care a durat până în decembrie 1931, când a fost aprobată Constituția din 1931 și s-a format o Republică Constituțională

* În urmă cu 91 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Se împlinesc 90 de ani (1933) de când apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 88 de ani (1935) a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 61 de ani (1962) erau stabilite relaţiile diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 35 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului); Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfânta şi Marea Vineri (Patimirea şi moartea Domnului); Orele Împărătești. Prohodul Domnului. Colecta Pro Terra Sancta (pentru opere și organizații din Țara Sfântă) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf (m. 2020) – 80 de ani

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut Daniela-Carmen Crăsnaru, scriitoare, traducătoare, diplomat cultural și om politic din România, care are la activ o impresionantă producție literară care cuprinde poezie, proză și proză scurtă, precum și poezie pentru copii

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor

– 1976: S-a născut canotoarea Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931)

– 2020: A murit actrița de teatru și film Ligia Dumitrescu; a activat o bună parte din carieră la Teatrul Municipal Bacovia din Bacău (n. 1936)

– 2021: A murit interpretul de muzică populară Simion Pop (n. 1938)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– New York: JPMorgan Chase – rezultate financiare din primul trimestru

– Los Angeles: Primul weekend al festivalului Coachella (14 – 16 apr.)

-Los Angeles: Actorul neozeelandez Russell Crowe se luptă cu forţele răului în filmul ‘The Pope’s Exorcist’ (‘Exorcistul papei’), inspirat din viaţa reală a unui preot catolic, care va fi lansat în cinematografele din mai multe ţări miercuri, înaintea premierei sale nord-americane din 14 aprilie. Interpretarea preotului Amorth de către Russell Crowe în filmul horror ‘The Pope’s Exorcist’, produs de studioul Sony, se bazează pe cărţile scrise de acesta, care relatează 36 de ani de exorcizări şi alte acţiuni întreprinse pentru Vatican. Părintele italian Gabriele Amorth a murit în 2016 la vârsta de 91 de ani.

– Austin, SUA: MotoGP – Marele Premiu al Americii (14 – 16 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bolii Chagas” a fost stabilită în 2020 de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice frecvent asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1792: A murit Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (n. 1720)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801) – 180 de ani

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945) – 150 de ani

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1912: S-a născut Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (m. 1994)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844) – 110 ani

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017) – 100 de ani

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856)

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1932: S-a născut Loretta Lynn, una dintre cele mai mari vedete ale muzicii country din Statele Unite (m. 2022)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012) – 90 de ani

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006 – 85 de ani

– 1940: S-a născut (în India) actrița britanică Julie Christie, celebră pentru o mare varietate de roluri în filmele britanice și americane ale anilor ’60-’70 ai secolului trecut

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016)

– 1951: S-a născut Sir Gregory Paul Winter, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru Chimie în 2018, împreună cu biochimiștii americani Frances H. Arnold și George P. Smith, pentru progresele științifice legate de dezvoltarea anticorpilor terapeutici

– 1957: S-a născut Mikhail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912) – 15 ani

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927) – 10 ani

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

– 2018: A murit Jean-Claude Malgoire, dirijor, oboist și muzicolog francez (n. 1940) – 5 ani

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931)

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935)

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2022, 05:00 / actualizat: 14 aprilie 2022, 14:23

S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* În urmă cu 1056 de ani (966) avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea, cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 817 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Se împlinesc 565 de ani (1457) de când începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Cu 194 de ani în urmă (1828) a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829. Războiul ruso-turc din 1828-1829 a izbucnit în urma deciziei sultanului Mahmud al II-lea de a închide strâmtoarea Dardanelelor (revocând Convenția Akkerman) în represalii pentru participarea Imperiului Rus la războiul de independență al Greciei și, în special, la bătălia de la Navarino, împreună cu Marea Britanie și Franța. Războiul s-a încheiat cu victoria clară a armatei imperiale ruse care a avansat în Caucaz și, mai presus de toate, s-a apropiat amenințător de Istanbul. Sultanul s-a grăbit să încheie pacea cu Tratatul de la Adrianopol care a dat avantaje importante țarului Nicolae I. Problema strâmtorilor a fost rezolvată temporar în tratatul ulterior Unkiar-Skelessi (14/26)

* Acum 143 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956 (14/26)

* Cu 138 de ani în urmă (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* În urmă cu 112 ani (1910) era promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă. Abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Se împlinesc 110 ani (1912), de când, în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de când apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care a contribuit la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici, fără a fi însă aplicată consecvent

* Acum 91 de ani (1931) avea loc proclamarea celei de-a doua republici spaniole. A Doua Republică Spaniolă (Segunda República Española) a fost sistemul de guvernare a Spaniei între 14 aprilie 1931, când Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară în urma unei perioade de tulburări sociale ce au urmat căderii guvernului dictatorial al generalului Primo de Rivera și a luat sfârșit odată cu depunerea armelor de către ultimele trupe republicane la sfârșitul Războiului Civil Spaniol, ceea ce a dus la instaurarea regimului lui Francisco Franco (1939). După proclamarea republicii, a fost instalat un guvern provizoriu care a durat până în decembrie 1931, când a fost aprobată Constituția din 1931 și s-a format o Republică Constituțională

* Se împlinesc 90 de ani (1932) de la adoptarea Legii pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Cu 89 de ani în urmă (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 87 de ani (1935) a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Se împlinesc 60 de ani (1962) de la stabilirea relaţiilor diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 34 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2022)

– Joia Sfântă (Cina Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985) – 105 ani

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008) – 100 de ani

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016) – 90 de ani

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf (m. 2020)

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut Daniela-Carmen Crăsnaru, scriitoare, traducătoare, diplomat cultural și om politic din România, care are la activ o impresionantă producție literară care cuprinde poezie, proză și proză scurtă, precum și poezie pentru copii

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883) – 60 de ani

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor

– 1976: S-a născut canotoarea Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927) – 25 de ani

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935) – 20 de ani

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931) – 5 ani

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931)

– 2020: A murit actrița de teatru și film Ligia Dumitrescu; a activat o bună parte din carieră la Teatrul Municipal Bacovia din Bacău (n. 1936)

– 2021: A murit interpretul de muzică populară Simion Pop (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Frankfurt: Conferință de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

-Washington: Discursul „Ridicarea cortinelor” susținut de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, înaintea reuniunilor de primăvară – ora 12:00

– Paris: Conferință de presă a Organizației Internaționale a Viei și Vinului

– Fotbal – Europa League, manșa secundă a sferturilor de finală

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bolii Chagas” a fost stabilită în 2020 de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice frecvent asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1792: A murit Maximilian Hell (numele real: Rudolf Maximilian Höll), astronom și profesor iezuit maghiar, întemeietorul Observatorului Astronomic din Cluj, apoi director al Observatorului Astronomic din Viena (din 1755) (n. 1720) – 230 de ani

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1912: S-a născut Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (m. 1994) – 110 ani

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859) – 105 ani

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017)

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856)

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006

– 1940: S-a născut (în India) actrița britanică Julie Christie, celebră pentru o mare varietate de roluri în filmele britanice și americane ale anilor ’60-’70 ai secolului trecut

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016)

– 1951: S-a născut Sir Gregory Paul Winter, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru chimie pe 2018, împreună cu biochimiștii americani Frances H. Arnold și George P. Smith, pentru progresele științifice legate de dezvoltarea anticorpilor terapeutici

– 1957: S-a născut Mihail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus – 65 de ani

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931)

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935)

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 14 aprilie 2021, 9:41

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 12:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

* Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

*ora 8:30 – Ședinţa în plen a Camerei Deputaţilor (prezență fizică și online)

*ora 12:00     – Vot final

* la încheierea votului final – Şedinţa Biroului permanent și ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare (prezență fizică și online)

* ora 15:30 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

-Juridic

* Dezbaterea cu tema “Când debitorul devine reclamant (contestația la executare)” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora: 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați:Av. Gabriela Dănilă, Banca Comercială Română, Exec. Ofelia Dobra, Dobra & Căliman, Jud. Roxana Stanciu, Tribunalul București. Moderator:Av. lect. univ. dr. Nicolae-Horia Țiț, Prodecan Facultatea de Drept, Universitatea Al. I. Cuza din Iași, Director INPPA-Iași

-Organizații

* Organizația Salvați Copiii, alături de NEPI Rockcastle, principalul grup de investiții și dezvoltare imobiliară, va organiza în perioada aprilie-septembrie, o serie de 5 webinarii și 5 workshop-uri gratuite în cele mai importante centre comerciale din portofoliul companiei: Promenada Mall, City Park Mall Constanța, Promenada Mall Sibiu, Shopping City Târgu Mureș și Ploiești Shopping City.Prin participarea la aceste conferințe, părinții vor avea oportunitatea de a-și face o imagine clară asupra metodelor prin care pot să transforme tehnologia într-un aspect firesc al vieții lor de familie. Participarea este gratuită, iar mai multe detalii pot fi regăsite la: https://bit.ly/3dA2SiX. Programul zilei:

• ora 17:00 – Împreună cu Florin Grozea (Antreprenor, Fondator MOCAPP – Platforma de Influencer Marketing) și Sorin Costreie (Profesor de filosofie, prorector UB și consilier al premierului pe probleme de educație și cercetare), se va discuta despre caracteristicile știrilor false, efectele pe care acestea le pot avea, precum și modalitățile prin care ne putem proteja copiii de acest fenomen

-Sindicate, Patronate

* CNS Cartel ALFA va fi din nou în Piața Victoriei, cerând demisia Guvernului Cîțu – ora 11:00

-Medicină, Sănătate

* Sibiu: Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, aflat sub autoritatea Consiliului Judeţean Sibiu, a lansat concursul pentru ocuparea funcţiei de director medical. Candidaţii trebuie să fie absolvenţi de învăţământ universitar de lungă durată, cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul medicină, specializarea medicină, să fie confirmaţi cel puţin medic specialist şi să aibă minim 5 ani vechime în specialitatea respective.Dosarul de înscriere se depune până la data de 1 aprilie 2021 inclusiv, ora 14:00, la sediul spitalului, strada Aleea Filosofilor, nr.3-5. Relaţii suplimentare se pot obţine la nr. de telefon 0269/210979, interior 115.Afişarea rezultatelor finale este programată pentru data de 14 aprilie, ora 15:00.

Informaţii despre calendarul concursului, bibliografia, temele proiectului de specialitate, precum şi cum trebuie să fie structurat proiectul se găsesc:

– pe site-ul Spitalului de Pneumoftiziolgie Sibiu, la rubrica Concursuri şi examene: http://spital-tbc.ro/wp-content/uploads/2021/03/Concurs-Director-Medical-2021.pdf

– pe site-ul Consiliului Judeţean Sibiu, la rubrica Locuri de muncă, secţiunea 1. Oportunităţi de angajare la servicii subordonate: https://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2021/03/Concurs-Director-Medical-spital-pneumo-martie-2021.pdf

Anunţul privind organizarea concursului a fost publicat Monitorul Oficial al României, partea a III – a, pe portalul http://posturi.gov.ro/ , într-un cotidian local, la sediul unităţii, precum şi pe pagina de internet a spitalului şi cea a CJ Sibiu, la rubricile indicate mai sus.

-Cultură

* Londra: Programul seriei de evenimente dedicate scriitorului român Liviu Rebreanu, lansată online de ICR Londra, pe pagina Facebook a reprezentanței pe 7 aprilie.

• ora 19:00 – Prezentarea Casei memoriale „Liviu și Fanny Rebreanu” (Muzeul Național al Literaturii Române), în limba engleză – pe pagina de Facebook, canalul de YouTube și website ICR Londra

– S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* Se împlinesc 1055 de ani (966) de când avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea, cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 816 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 564 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Cu 193 de ani în urmă (1828) a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829 (14/26)

* Acum 142 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii. La 1 ianuarie 1939, legaţiile au fost ridicate la rang de ambasadă. Relaţiile diplomatice bilaterale au fost întrerupte la 13 mai 1941, fiind restabilite la 24 ianuarie 1945, la nivel de reprezentanţă diplomatică şi apoi ridicate la nivel de ambasadă, la 1 martie 1956 (14/26)

* Cu 137 de ani în urmă (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* În urmă cu 111 ani (1910) era promulgată Legea asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă. Abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Cu 109 ani în urmă (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit de un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Acum 94 de ani (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care a contribuit la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici

* Se împlinesc 90 de ani (1931) de la proclamarea celei de-a doua republici spaniole. A Doua Republică Spaniolă (Segunda República Española) a fost sistemul de guvernare a Spaniei între 14 aprilie 1931, când Regele Alfonso al XIII-lea a fugit din țară în urma unei perioade de tulburări sociale ce au urmat căderii guvernului dictatorial al generalului Primo de Rivera și a luat sfârșit odată cu depunerea armelor de către ultimele trupe republicane la sfârșitul Războiului Civil Spaniol, ceea ce a dus la instaurarea regimului lui Francisco Franco (1939). După proclamarea republicii, a fost instalat un guvern provizoriu care a durat până în decembrie 1931, când a fost aprobată Constituția din 1931 și s-a format o Republică Constituțională

* Acum 89 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Cu 88 de ani în urmă (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 86 de ani (1935) a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 59 de ani (1962) avea loc stabilirea relaţiilor diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 33 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2021)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf (m. 2020)

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut poeta şi traducătoarea Daniela Crăsnaru

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor

– 1976: S-a născut canotoarea Georgeta Damian-Andrunache, una dintre cele mai titrate sportive ale României – 45 de ani

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894) – 40 de ani

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, susțin o conferință de presă cu privire la strategia UE de finanțare a generației următoare

– Bruxelles: Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, susține o conferință de presă cu privire la „Agenda UE pentru combaterea criminalității organizate (2021-2025)” și despre o nouă „Strategie a UE pentru eradicarea traficului de persoane”

– Ankara: Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, se va întâlni cu omologul său grec, Nikos Dendias, în Turcia

– Londra: Termen limită pentru răspunsul Regatului Unit la plângerea UE privind încălcarea acordurilor post-Brexit asupra Irlandei de Nord

– Brasilia, Brazilia: Curtea Supremă examinează casarea sentintei privind condamnarea lui Luiz Inácio Lula da Silva, cunoscut ca Lula, politician brazilian, fost președinte al Braziliei între 1 ianuarie 2003 și 1 ianuarie 2011

-Washington: Publicarea prognozelor FMI pentru Europa

-Washington: Comitetul de informații al Senatului organizează o audiere cu privire la principalele amenințări împotriva Statelor Unite

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie Atomică – AIEA publică raportul lunar privind petrolul

– Haga, Țările de Jos: Adunarea generală a acționarilor Airbus

– Madrid: Sunt marcați 90 de ani de la proclamarea celei de-a doua republici spaniole

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bolii Chagas” a fost stabilită în 2020 (- 1 an) de Organizația Mondială a Sănătății, cu scopul de a crește gradul de conștientizare a populaţiei cu privire la impactul semnificativ al acestei maladii la nivel global. Cunoscută și sub numele de tripanosomiază americană, boala Chagas este o parazitoză tropicală cauzată de trypanosoma cruzi. Din cauza progresiei lente și a prezentării clinice frecvent asimptomatice este considerată o „afecţiune silenţioasă”, dar și „redusă la tăcere”

– Comemorarea eroilor în Israel (Israel’s Memorial Day – Yom HaZikaron) (a început în seara zilei precedente)

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017)

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856)

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut (în India) actrița britanică Julie Christie, celebră pentru o mare varietate de roluri în filmele britanice și americane ale anilor ’60-’70 ai secolului trecut – 80 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1940

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016)

– 1951: S-a născut Sir Gregory Paul Winter, biochimist britanic; Premiul Nobel pentru chimie pe 2018, împreună cu biochimiștii americani Frances H. Arnold și George P. Smith, pentru progresele științifice legate de dezvoltarea anticorpilor terapeutici – 70 de ani

– 1957: S-a născut Mikhail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908) – 35 de ani

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935)

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931)

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2020, 05:00 / actualizat: 15 aprilie 2020, 9:46

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* Lucrări în comisiile permanente (online):

• ora 10:00 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• ora 11:00 – Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

– Juridic

* Universul Juridic în parteneriat cu MCP avocați (fondator Avocat Marius-Cătălin Preduț) organizează începand cu ora 12:00, conferința online “UpDate Work: Modificarea contractului de muncă . Noile realități economice” – ora 12:00. Înregistrarea video a conferinței va fi pusă la dispoziție în cel mai scurt timp după finalizarea transmisiei live

– Economic

* Hidroelectrica urmează să depună o ofertă angajantă pentru preluarea operaţiunilor din România ale CEZ şi cere aprobarea acţionarilor pentru acest demers, potrivit convocatorului Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, programată pentru această dată. Tot în această şedinţă se va cere aprobarea acţionarilor pentru contractarea unui credit, în lei sau valută, pentru achiziţii de participaţii, în vederea diversificării portofoliului Hidroelectrica

– Cultură

* Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” va difuza online conferinţa Ştefan Cazimir: „Scurtă istorie a Partidului Liber – Schimbist” ( 21 mai 2017) – orele 14:00 şi 16:00, pe adresa: https://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti .

* În perioada 2 – 23 aprilie, pe site-ul www.fge.org.ro  și pe pagina de Facebook a Filarmonicii „George Enescu” și „Clasic e fantastic”, vor fi puse la dispoziția publicului concertele din colecția „Clasic e fantastic. Cum să înțelegem muzica”, stagiunea 2012-2013. Printre partenerii media: Radio România Cultural și Radio România Muzical. Programul zilei:

• Povești muzicale – Clasic e fantastic – cum să înțelegem muzica – Richard Wagner/Giuseppe Verdi – 200 din februarie 2013 – Richard Wagner – „Olandezul zburător” (frag.) și Giuseppe Verdi – „Rigoletto” ( frag.). Regia: Anda Tăbăcaru. La pian: Ioana Maxim

* Opera Națională București transmite online, în cadrul “Seri de Operă Online”, spectacolul Boema, operă în patru acte pe un libret de Giuseppe Giacosa și Luigi Illica, după Scènes de la vie de bohème de Henry Murger, eveniment din 16 noiembrie 2015 – ora 18:00. Înregistrare realizată în parteneriat cu TVR Cluj

* Fundația Culturală „Pro Piano – România” și Institutul de Arte I.I.A, organizează Festivalul On-line de Pian „#TotulVaFiBine 2020”. Festivalul On-line de Pian „#TotulVaFiBine 2020” a fost creat în ideea de a deschide copiilor și tinerilor o posibilitate de a rămâne creativi şi motivaţi pe perioada de izolare instituită de autorități. Profesoara Avesalon Stela împreună cu pianista Mădălina Pașol, prin experiența lor artistică şi pedagogică au conceput acest program pentru copiii şi tinerii din România. Din program:

• 14 aprilie – Secţiunea Amatori
• 15 aprilie – Secţiunea Profesionişti

* Cluj-Napoca: Teatrul Naţional din Cluj-Napoca prezintă în perioada 2- 16 aprilie, difuzarea online a producţiilor sale pe pagina oficială a teatrului, https://www.teatrulnationalcluj.ro . Programul zilei:

• ora 19:00 – spectacolul “Memo”, scenariu de Miriam Cuibus şi Mona Marian, în maniera avangardei literare româneşti; regia: Mona Marian

* Galeriile Artmark organizează Licitația unei Colecții de Icoane (online-only) – piese rare, de colecție, realizate pe glajă, lemn sau sticlă în ateliere românești – ora 19:00, pe https://www.artmark.ro/ro/am-live

* Sibiu: Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” Sibiu programează, în luna aprilie, opt spectacole în mediul online. Înregistrările din arhiva instituţiei vor fi distribuite în regim de „live-stream”, cu titlu gratuit, pe pagina de Facebook a teatrului. Programul zilei:

• ora 18:00 – Spectacolul în limba germană „Rapunzel”, după Fraţii Grimm; traducere de Beatrice Ungar. Regia, scenariu și ilustraţia muzicală: Gavriil Pinte. Scenografia: Roxana Ionescu

– S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* Acum 1054 de ani (966) avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Se împlinesc 815 ani (1205), de când, în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 563 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Cu 192 de ani în urmă (1828) a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829 (14/26)

* Acum 141 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii (14/26)

* Cu 136 de ani în urmă (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* Se împlinesc 110 ani (1910) de la promulgarea Legii asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă; abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Cu 108 ani în urmă (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Acum 93 de ani (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici

* Acum 88 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Cu 87 de ani în urmă (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* Se împlinesc 85 de ani (1935) de când a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 58 de ani (1962) avea loc stabilirea relaţiilor diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 32 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Marți. Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959) – 135 de ani

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial) – 125 de ani

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf

– 1943: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut poeta şi traducătoarea Daniela Crăsnaru – 70 de ani

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Videoconferinţă a miniştrilor educaţiei din ţările UE, pe tema consecinţelor pandemiei de coronavirus

– Washington: Fondul Monetar Internaţional publică prespectivele economiei mondiale

• Conferinţă de presă online a economistului-şef al FMI Gita Gopinath

– Stepanakert, Azerbaidjan: Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale

– Berlin: Cancelarul Angela Merkel urmează să aibă noi consultări cu premierii celor 16 landuri germane în privinţa restricţiilor privind contactele sociale aflate în vigoare în Germania până cel puţin la 19 aprilie, în condextul epidemiei de coronavirus

– Maseru, Lesotho: Nou termen în procesul soţiei premierului regatului Thomas Thabane, Maesiah Thabane, care este acuzată de uciderea, în 2017, a fostei soții a șefului Guvernului, Lipolelo Thabane

– Alger, Algeria: Procesul în apel al activistului și jurnalistului Fodil Boumala, opozant și figură cunoscută a mișcării „Hirak”

– Austria: Urmează să intre în vigoare relaxarea restricţiilor impuse de epidemia de coronavirus, prin deschiderea micilor magazine

– Moscova: Duma de Stat examinează planul de măsuri pentru susţinerea agenţilor economici în contextul pandemiei de coronavirus

Aniversări – Comemorări

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287) – 675 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.nndb.com) menţionează ca dată a morţii 24 aprilie 1345

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928) – 145 de ani

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii 15.IV.1924

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002) – 95 de ani

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856) – 95 de ani. NOTĂ: Enciclopedia britanică menționează data morții la 15.IV.1925

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893) – 90 de ani

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane – 85 de ani

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut actriţa britanică de film Julie Christie. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1940

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016) – 70 de ani

– 1957: S-a născut Mihail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897) – 45 de ani

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940) – 5 ani

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935) – 1 an

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931) – 1 an

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2019, 06:00 / actualizat: 14 aprilie 2019, 15:01

EVENIMENTE INTERNE

– Administraţie

* Primăria Generala a Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, în colaborare cu Centrul Rus pentru Știință și Cultură din România organizează ceremonia inaugurării bustului Iuri Alexeevici Gagarin – ora 13:00, în parcul Regele Mihai I, sector 1 București (parcul Herăstrău, intrarea șoseaua Nordului)

– S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* Acum 1053 (966) de ani avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 814 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 562 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Cu 191 de ani în urmă (1828) a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829 (14/26)

* Se împlinesc 140 de ani (1879) de când România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii (14/26)

* Se împlinesc 135 de ani (1884) de la apariţia, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, a ziarului politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* Cu 109 ani în urmă (1910) avea loc promulgarea Legii asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând “că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă; abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Cu 107 ani în urmă (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Acum 92 de ani (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici

* Acum 87 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Cu 86 de ani în urmă (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 84 de ani (1935) avea loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 57 de ani (1962) avea loc stabilirea relaţiilor diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 31 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Duminica Floriilor (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia) – 145 de ani

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga “Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975) – 90 de ani

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf

– 1943: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară. NOTĂ: Mai multe surse menţionează ca dată a naşterii 13 aprilie 1943

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892) – 70 de ani

– 1950: S-a născut poeta şi traducătoarea Daniela Crăsnaru

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor – 55 de ani

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939) – 15 ani

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Finlanda: Alegeri parlamentare

Aniversări – Comemorări

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287). NOTĂ: Unele surse (http://www.nndb.com/people/612/000097321/) menţionează ca dată a morţii 24 aprilie 1345

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695) – 390 de ani

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685) – 260 de ani

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975) – 130 de ani

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000) – 115 ani

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858) – 95 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii 15.IV.1924

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013) – 95 de ani

– 1925: S-a născut actorul de film american Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856). NOTĂ: Enciclopedia britanică dă ca dată a morţii 15 aprilie 1925

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012) – 90 de ani

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut actriţa britanică de film Julie Christie. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1940

– 1957: S-a născut Mihail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907) – 55 de ani

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918) – 10 ani

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2018, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Complexul Expoziţional Romexpo găzduieşte ediţia de primăvară a expoziţiei „SofistiCat International Spring Show”, concurs internaţional de pisici de rasă, cu tema „Cats and Tales” – ora 10:00, în Pavilionul C6 (14 – 15 apr.)

– S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* Acum 1052 (966) de ani avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 813 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 561 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Cu 190 de ani în urmă (1828) a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829 (14/26)

* Acum 134 de ani (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* Cu 108 ani în urmă (1910) avea loc promulgarea Legii asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând “că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă; abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Cu 106 ani în urmă (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Acum 91 de ani (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici

* Acum 86 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Se împlinesc 85 de ani (1933) de la apariţia Legii privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 83 de ani (1935) avea loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 56 de ani (1962) avea loc stabilirea relaţiilor diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 30 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)

– Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2018)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga “Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut prozatorul Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu); a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog şi lexicograf – 75 de ani

– 1943: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară – 75 de ani

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut poeta şi traducătoarea Daniela Crăsnaru

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939). NOTĂ: Unele surse (www.oglindaliterara.ro/scriitori.html) dau ca dată a morţii 14 martie 2004

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287). NOTĂ: Unele surse (http://www.nndb.com/people/612/000097321/) menţionează ca dată a morţii 24 aprilie 1345

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801) – 175 de ani

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945) – 145 de ani

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir John Gielgud, personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844) – 105 ani

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017) – 95 de ani

– 1924: A murit Roland Bonaparte, geograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii 15.IV.1924

– 1925: S-a născut actorul de film american Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856). NOTĂ: Enciclopedia britanică dă ca dată a morţii 15 aprilie 1925

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012) – 85 de ani

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006 – 80 de ani

– 1941: S-a născut actriţa britanică de film Julie Christie. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1940

– 1957: S-a născut Mihail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912) – 10 ani

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927) – 5 ani

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* Acum 1051 (966) de ani avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Acum 812 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Se împlinesc 560 de ani (1457) de la începutul domniei lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Cu 189 de ani în urmă (1828) a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829 (14/26)

* Acum 133 de ani (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* Cu 107 ani în urmă (1910) avea loc promulgarea Legii asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat acestă lege, arătând “că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă; abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Se împlinesc 105 ani (1912), de când, în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Se împlinesc 90 de ani (1927) de la apariţia Legii pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici

* Se împlinesc 85 de ani (1932) de la adoptarea Legii pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Cu 84 de ani în urmă (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 82 de ani (1935) avea loc “Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Se împlinesc 55 de ani (1962) de la stabilirea relaţiilor diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 29 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Vineri; Denia Prohodului Domnului; Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Vinerea Mare (Patima şi moartea Domnului; Orele Împărăteşti; Prohodul Domnului) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– Vinerea Sfântă (Patima şi moartea Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga “Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985) – 100 de ani

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008) – 95 de ani

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut prozatorul Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu); a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog şi lexicograf

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut poeta şi traducătoarea Daniela Crăsnaru

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883) – 55 de ani

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927) – 20 de ani

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935) – 15 ani

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939). NOTĂ: Unele surse (www.oglindaliterara.ro/scriitori.html) dau ca dată a morţii 14 martie 2004

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: În Vinerea Sfântă, Papa Francisc prezidează Celebrarea Pătimirii Domnului şi „Via Crucis” – la Colosseum

– Bruxelles: Deschiderea Serelor Regale Laeken (14 apr. – 5 mai)

– Białystok, Polonia: Manifestări de comemorare a 100 de ani de la moartea lui Ludwik Zamenhof, inventatorul limbii esperanto

Aniversări – Comemorări

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287). NOTĂ: Unele surse (http://www.nndb.com/people/612/000097321/) menţionează ca dată a morţii 24 aprilie 1345

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir John Gielgud, personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859) – 100 de ani

– 1924: A murit Roland Bonaparte, geograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii 15.IV.1924

– 1925: S-a născut actorul de film american Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856). NOTĂ: Enciclopedia britanică dă ca dată a morţii 15 aprilie 1925

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovich) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1941: S-a născut actriţa britanică de film Julie Christie. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1940

– 1957: S-a născut Mihail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus – 60 de ani

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davis; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Între 14 şi 17 aprilie, are loc Baby Boom Show – cel mai mare târg pentru copii de 0 – 7 ani şi viitoare mămici – ora 10:00, la Romexpo

– Mass-media, Publicitate

* Timişoara: Asociaţia Română de Istorie a Presei, în colaborare cu Academia Română – Filiala Timişoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Societatea Enciclopedică a Banatului şi Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina (Serbia), organizează, în perioada 14-16 aprilie, Congresul Internaţional de Istorie a Presei, ediția a IX-a, cu tema „Tradiţii ale Presei Ştiinţifice”

– Cultură

* Concert susţinut de tenorul italian, Alessandro Safina, în cadrul căruia va fi acompaniat de Alexander Symphony Orchestra (formată din 74 de muzicieni) – ora 19:00, la Sala Palatului

* Hamburg: În perioada 14 – 17 aprilie, în cadrul seriei de lecturi „Hafen Lesung”, organizată de colectivul de scriitori internaționali Found in Translation, Andra Rotaru (București), Elisabeth Berchtold (Stockholm), Tristan Marquadt (Munchen), Daniela Seel (Berlin), Rick Reuther (Viena), Elena Kaufman (Hamburg) și Lubi Barre (Somalia-Hamburg) își vor prezenta cele mai noi texte literare

– S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* Acum 811 ani (1205), în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* În urmă 559 de ani (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova; în timpul domniei lui (care va dura 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Cu 188 de ani în urmă (1828) a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei); în cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români (războiul s-a încheiat la 2/14.IX.1829) (14/26)

* Acum 132 de ani (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* Cu 106 ani în urmă (1910) avea loc promulgarea Legii asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea e propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat acestă lege, arătând “că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă; abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* În urmă cu 104 ani (1912), în data de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Acum 89 de ani (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici

* Tot într-o zi de 14 aprilie, acum 84 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Cu 83 de ani în urmă (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* În urmă cu 81 de ani (1935) avea loc “Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Stabilirea de relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria a avut loc acum 54 de ani, într-o zi de 14 aprilie a anului 1962. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 28 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2016)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga “Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial)

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut prozatorul Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu); a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu (m. 2015)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut poeta şi traducătoarea Daniela Crăsnaru

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894) – 35 de ani

– 1997: A murit Petru Creţia, poet, filosof şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939). NOTĂ: Unele surse (www.oglindaliterara.ro/scriitori.html) dau ca dată a morţii 14 martie 2004

– 2012: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Brazilia: Tragerea la sorţi a grupelor turneului de fotbal masculin şi feminin de la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro din luna august, în cadrul căreia se vor repartiza pe tabloul masculin 16 echipe în patru grupe, iar pentru turneul feminin, 12 selecţionate aflate în cursă vor fi împărţite în trei grupe – ora 16:30 (ora României), pe stadionul Maracanã

Aniversări – Comemorări

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287). NOTĂ: Unele surse (http://www.nndb.com/people/612/000097321/) menţionează ca dată a morţii 24 aprilie 1345

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1928)

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir John Gielgud, personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenhof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1924: A murit Roland Bonaparte, geograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii 15.IV.1924

– 1925: S-a născut actorul de film american Rod Steiger (m. 2002)

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856). NOTĂ: Enciclopedia britanică dă ca dată a morţii 15 aprilie 1925

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893)

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovich) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882)

– 1941: S-a născut actriţa britanică de film Julie Christie – 75 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1940

– 1957: S-a născut Mihail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897)

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908) – 30 de ani

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2011: A murit Walter Breuning, declarat, la 18 iulie 2009, de Cartea Recordurilor (Guinness Book of the World Records), drept cel mai bătrân bărbat din lume (n. 1896) – 5 ani

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davis; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Camera Deputaţilor

* ora 14:00 – şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – activitate în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 17:00 – şedinţa în plen

– Învăţământ, Cercetare

* Geneva: O delegaţie de 26 de inventatori români participă la Salonul de Inventică de la Geneva (14 – 19 apr.)

– Cultură:

* Continuă serile de teatru la Palatul Suţu cu un spectacol de Sebastian Grama “Hamlet II (cu scene din viaţa lui Milo Temesvar)” – ora 19:00

* Considerat, la vârsta de doar 13 ani, printre cei mai virtuozi pianiști ai lumii, absolvent al prestigioasei Juilliard School și laureat în septembrie 2014 al Concursului Internațional George Enescu, Vassilis Varvaresos susţine un recital extraordianar – ora 19:00, pe scena Ateneului Român

* Bilca, jud. Suceava: Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina – Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, Primăria şi Consiliul Local Bilca organizează cea de-a IV-a ediţie a Festivalului-concurs interjudeţean de folclor „Vasile Mucea”, invitaţi speciali Ana Ilca Mureşan, Sorin Filip şi Ansamblul folcloric „Florile Bucovinei” Rădăuţi – ora 13:00, la Căminul Cultural

* Bistriţa: Primăria Bistriţa împreună cu Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” organizează concertul extraordinar de Paşti susţinut de Momentum Orchestra din Bucureşti, dirijor Vlad Mateescu – ora 18:00, la Teatrul de vară

* Cajvana, Suceava: Suita de manifestări dedicate sărbătorilor pascale „Lumina Învierii, lumina primăverii”, ediţia a V-a – ora 13:00, la Căminul Cultural

* Piatra Neamţ: Lansarea volumului „Iisus Hristos. Creştinismul. Biserica” – antologie de texte realizată de Dan Iacob, prezintă protopop de Piatra-Neamţ Valentin Tofan şi prof. dr. Mihai Floroaia, moderator scriitorul Adrian Alui Gheorghe – ora 17:00, Sala „Cupola” a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” Neamţ, Bd. Republicii nr. 15

* Sibiu: Biblioteca Judeţeană ASTRA găzduieşte recitalul de pian susţinut de Mara Bardac şi expoziţia de pictură semnată de Elleny Pendefunda (Iaşi), care va fi prezentată de criticul de artă Olimpia Tudoran – ora 17:00, corp A, Sala Festivă

* Soconzel, jud. Satu Mare: „Danţu’ la şură”, obicei specific zonei Codrului, organizat de feciorii şi chizeşii locului, manifestare organizată de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Satu Mare – ora 13:30

* Frankfurt: La invitația celui mai mare producător de instrumente muzicale de lemn din Europa, SC HORA SA Reghin, artistul Silvan Stâncel va fi prezent la Târgul Internațional MUSIKMESSE FRANKFURT 2015, unde va susține mai multe recitaluri (14 – 18 apr.)

* Londra: România este reprezentată de mai mulţi scriitori printre care Ana Blandiana şi Liviu Antonesei, la Târgul Internaţional de Carte de la Londra desfăşurat sub motto-ul „Sub semnul autorilor-punte” (14 – 16 apr.)

– Sport

* Năstase Ţiriac Trophy organizează cea de-a III-a ediţie a turneului de juniori DIGI Juniors Open, un turneu de precalificări desfăşurat în perioada 14 – 17 aprilie, la Arenele BNR

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti. Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– Marţi a treia zi de Paşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– 1457: Începe domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova; în timpul domniei lui (care va dura 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării; din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”; datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

– 1828, 14/26: A început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei); în cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români (războiul s-a încheiat la 2/14.IX.1829)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1884, 14/26: Apare (până la 16/29.IV.1903), la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici; ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959) – 130 de ani

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga “Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial) – 120 de ani

– 1910: Promulgarea Legii asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea e propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat acestă lege, arătând “că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă; abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă – 105 ani

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1927: Apare Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici

– 1929: S-a născut prozatorul Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu); a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: Este adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

– 1933: Apare Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut poeta şi traducătoarea Daniela Crăsnaru – 65 de ani

– 1962: Stabilirea de relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria; Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963; Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997: A murit Petru Creţia, poet, filosof şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939). NOTĂ: Unele surse (www.oglindaliterara.ro/scriitori.html) dau ca dată a morţii 14 martie 2004

– 2012: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Programul preşedintelui Consiliului European Donald Tusk:

• întâlnire cu preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker
• întâlnire cu premierul Republicii Muntenegru Milo Đukanović

– Bruxelles: Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker se întâlneşte cu premierul Republicii Muntenegru Milo Đukanović

– Riga: Reuniune a miniştrilor mediului din cadrul UE

– Lübeck, Germania: Şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, se întâlneşte cu şefii diplomaţiilor din Germania, Frank-Walter Steinmeier, şi Franţa, Laurent Fabius

– Lübeck, Germania: Reuniune a miniştrilor afacerilor externe din cadrul G7, la care participă şi şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini (14 – 15 apr.)

– Washington: Întrevedere între preşedintele american Barack Obama şi premierul irakian Haider al-Abadi, unul dintre subiectele de discuţie fiind campania internaţională împotriva grupării jihadiste Statul Islamic

– Ulaan Baator: Vizita preşedintelui Ungariei Janos Ader în Mongolia (14 – 16 apr.)

– Washington: Congresul SUA urmează să voteze asupra unui proiect de lege, propus de Partidul Republican, care prevede obligaţia preşedintelui democrat Barack Obama să nu încheie un acord final privind dosarul nuclear iranian fără avizul legislativului de la Washington

– Jakarta: Vizita premierului norvegian Erna Solberg în Indonezia

– Tbilisi: Miniştrii afacerilor externe danez Martin Lidegaard, polonez Grzegorz Schetyna şi suedez Margot Wallstrom efectuează o vizită oficială comună în Georgia, în scopul pregătirii summitului Parteneriatului Estic, ce va avea loc la Riga în 21 – 22 mai

– Paris: Vizita ministrului de externe al Statului Qatar, Khaled Bin Mohamed Al Attiyah

– Toronto/Ottawa/Vancouver: Vizita oficială în Canada premierului indian Narendra Modi (14 – 16 apr.)

– Chişinău: Începe campania electorală pentru alegerile locale din 14 iunie

– Washington: Fondul Monetar Internaţional lansează previziunile economice anuale World Economic Outlook

– Haga: Începutul audierilor, în faţa Curţii Penale de Justiţie, asupra celor două litigii între Costa Rica şi Nicaragua, care se acuză reciproc de violare a teritoriului şi daune aduse mediului prin lucrări de construcție și drenaj de-a lungul frontierei comune (14 apr. – 1 mai)

– Singapore: Congresul mondial al Interpol (14 – 16 apr.)

– Freetown: Redeschiderea şcolilor în Sierra Leone, închise din august 2014 din cauza epidemiei de Ebola

– Varşovia: A XXI-a ediţie a expoziţiei World Food (14 – 16 apr.)

– Chicago: Trupa britanică de heavy metal Judas Priest îşi lansează, începând de astăzi, propriul brand de cafea, care va purta numele celebrului album „British Steel”, de la a cărui lansare se împlinesc 35 de ani (14 aprilie 1980)

Aniversări – Comemorări

– 1205, 14/15: A avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol; trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci; Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat – 810 ani

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287) – 670 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.nndb.com/people/612/000097321/) menţionează ca dată a morţii 24 aprilie 1345

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române din 1914 (m. 1928) – 140 de ani

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir John Gielgud, personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1912, 14/15: Catastrofa transatlanticului „Titanic”; aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un aisberg, la sud de Terra Nova; dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenhof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1924: A murit Roland Bonaparte, geograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii 15.IV.1924

– 1925: S-a născut actorul de film american Rod Steiger (m. 2002) – 90 de ani

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856) – 90 de ani. NOTĂ: Enciclopedia britanică dă ca dată a morţii 15 aprilie 1925

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893) – 85 de ani

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovich) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică (m. 2012)

– 1935: Are loc “Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie – 80 de ani

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane – 80 de ani

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882) – 80 de ani

– 1941: S-a născut actriţa britanică de film Julie Christie

– 1957: S-a născut Mihail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897) – 40 de ani

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 1988: Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan (instalate aici în decembrie 1979; ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2011: A murit Walter Breuning, declarat, la 18 iulie 2009, de Cartea Recordurilor (Guinness Book of the World Records), drept cel mai bătrân bărbat din lume (n. 1896)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davis; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

Sursa: RADOR