Calendarul zilei – 13 septembrie
Publicat de Codrin RAITA, 13 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 16 septembrie 2024, 13:43
S-a întâmplat într-o zi de 13 septembrie
* Se împlinesc 440 de ani (1584) de când în Spania erau finalizate lucrările mănăstirii El Escorial, cea mai mare construcție a Renașterii mondiale. A fost realizată din ordinul regelui Felipe al II-lea și proiectată de arhitectul-șef Juan Bautista de Toledo şi de discipolul său Juan de Herrera. Este situată la poalele muntelui Abantos și a fost construită ca să comemoreze victoria spaniolilor în bătălia de la San Quentin din 10 august 1557, asupra trupelor lui Henric al II-lea, regele Franței. Construcția mănăstirii a început în 1563. În interior cuprinde Palatul lui Filip al II-lea, Palatul Borbonilor, Bazilica, Conventul, Muzeul, Biblioteca regală, Colegiul, Seminarul, Spitalul muncitorilor și Botica
* Sunt marcați 300 de ani (1724) de când avea loc sfinţirea Mănăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, important ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc. Mănăstirea a fost demolată în decembrie 1986, în timpul regimului comunist (13/24)
* În urmă cu 114 ani (1910), fruntaşii politici români din Transilvania adresau guvernului ungar un Memoriu prin care revendicau: recunoaşterea funcţionării constituţionale a Partidului Naţional Român, legiferarea votului universal, egal, direct şi secret, folosirea limbii române în administraţie şi justiţie, dreptul de întrunire şi de organizare pentru toţi cetăţenii, respectarea autonomiei bisericii române (13/26)
* Acum 108 ani (1916), între 13/26 şi 15/28 septembrie, în timpul Primului Război Mondial, a avut loc Bătălia de la Sibiu, prima mare bătălie de pe frontul de nord; ca urmare a puternicei ofensive germano-austro-ungare, trupele române s-au retras. La data de 4/17 august 1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). La 14/27 august 1916 România a declarat război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919)
* Cu 102 ani în urmă (1922) avea loc marele incendiu din Smirna, cunoscut și cu numele Catastrofa din Smirna, incendiu care a distrus cea mai mare parte a orașului port Izmir (cunoscut și sub numele său antic, Smyrna) în septembrie 1922. Martorii oculari au afirmat că incendiul a izbucnit pe 13 septembrie 1922 și a fost stins la 22 septembrie 1922. Incendiul a izbucnit la patru zile după ce forțele turce au recucerit controlul asupra orașului (9 septembrie), eveniment care a pus capăt războiului greco-turc. Orașul Smirna fusese ocupat de greci cu trei ani mai devreme, la 15 mai 1919. Estimările cu privire la pierderile de vieți omenești din rândurile populației de etnie elenă și armeană variază între 10.000 și 100.000. Între 50.000 și 400.000 de greci și armeni au reușit să se refugieze în zona litorală a orașului și au fost obligați să rămână acolo în condiții foarte grele timp de aproape două săptămâni. Evacuarea sistematică a grecilor de pe chei a început pe 24 septembrie, cu permisiunea și cooperarea autorităților turcești. Evacuarea a fost făcută cu ajutorul navelor turcești care au intrat în port sub protecția distrugătoarelor aliaților. Incendiul a distrus în întregime cartierele elen și armean ale orașului. În schimb, cartierele musulman și evreiesc au scăpat practic neatinse. În ceea ce privește responsabilitatea cu privire la declanșarea incendiului există diferite versiuni, inclusiv una care afirmă că soldați turci în civil ar fi incendiat casele și întreprinderile creștinilor greci și armeni
* Acum 99 de ani (1925) a apărut prima revistă românească de radioamatorism, „Radio Român”, avându-i ca redactori pe Ion Dragu şi Aurel Clococeanu. Sediul era situat în Str. Sarindar nr. 4. Începând cu nr. 10 (15 noiembrie 1925) redactor al acestei publicaţii a fost numit ing. Nicolae Lupaş. Revista apărea „pentru a oferi tuturor pe care îi interesează îndeaproape într-un chip sau altul, aplicarea utilă şi plăcută a celei mai mari descoperiri a veacului, o tribună liberă destinată dezbaterii şi clarificării cu obiectivitate şi cu cumpănire a chestiunilor pe care le ridică zilnic acţiunea de continuă perfecţionare şi răspândire a radiofoniei, pentru a informa cât mai complet, mai lămurit şi mai sigur asupra tot ce se leagă de T.F.F. (telegrafie fără fir) …”. În cele 47 de numere apărute (până în aprilie 1928), s-au publicat numeroase articole tehnice şi de propagandă pentru sprijinirea amatorilor de emisie
* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România avea loc prima transmisie în direct de la Teatrul Naţional din Bucureşti cu piesa „Rodia de aur”, de Adrian Maniu şi Al. O. Teodoreanu
* În urmă cu 84 de ani (1940) trupele de ocupaţie horthyste au masacrat, în comuna Ip, din judeţul Sălaj, 157 de români (inclusiv copii, femei şi bătrâni). Cu câteva zile în urmă, la 9 septembrie, aceleaşi trupe horthyste uciseseră, în comuna Treznea, tot din Sălaj, 263 de români (copii, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni) (13/14)
* Sunt marcați 75 de ani (1949) de când, în noaptea de 13 spre 14 septembrie, Mănăstirea Dragomirești din judeţul Maramureş a fost incendiată de trupele de Securitate deghizate în țărani, îmbrăcaţi în haine de iarnă de pe Valea Marei (complet diferite de straiele ţărăneşti din Dragomireşti). Din cenușă au fost recuperate doar o cădelniță și Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, considerată făcătoare de minuni, care se păstrează la Mănăstirea „Sf. Ilie” din Dragomirești, care a fost ulterior reconstruită. În noiembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care Dragomireşti din judeţul Maramureş a fost declarat „oraş martir” al luptei anticomuniste. „În semn de omagiu adus membrilor grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Ţibleşului şi ca o alinare pentru urmaşii celor care au luptat împotriva regimului comunist ateu, oraşul Dragomireşti, judeţul Maramureş, se declară «Oraş-martir» al luptei anticomuniste”, prevede legea promulgată de şeful statului
* Se marchează 65 de ani (1959) de când sonda sovietică Luna 2 ajungea pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața lunară. Lansarea a avut loc în data de 12 septembrie 1959, iar coliziunea a avut loc în ziua următoare. Luna 2 a fost cea de-a doua sondă spaţială din programul sovietic Luna, trimisă către satelitul natural al Terrei. Ca şi design, aceasta avea o formă sferică şi era dotată cu câteva antene, un magnetometru, detectoare Cherenkov, un detector Geiger şi detectoare de micrometeoriţi. Luna 2 a transportat câteva fanioane pe care scria „URSS septembrie 1959”
* Cu 33 de ani în urmă (1991) România stabilea relaţii diplomatice cu Estonia, Letonia şi Lituania:
- Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Estonia au fost stabilite în anul 1924 prin acreditarea ministrului României, Alexandru Florescu, la Varşovia şi la Tallinn şi întrerupte în 1940. Au fost restabilite la 13 septembrie 1991, când România a recunoscut noul stat suveran
- La 2 iunie 1922 s-a înfiinţat Legaţia Republicii Letonia în România, cu sediul la Varşovia. Din 1924, Letonia a înfiinţat un număr de consulate onorifice în România, alături de cel din capitală funcţionând ulterior şi oficiile consulare de la Galaţi şi Constanţa. Legaţia României în Letonia a fost înfiinţată în mai 1929. La 21 martie 1924, prin decret regal, Alexandru Florescu era numit, cu începere din 1 aprilie 1924, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României pe lângă guvernul leton. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial noul stat independent Republica Letonia, iar la 13 septembrie 1991 s-au restabilit relaţiile diplomatice dintre cele două ţări
- La 21 august 1924, a fost înfiinţată Legaţia Lituaniei în România, al cărei sediu era stabilit la Praga. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial redobândirea independenţei de stat a Republicii Lituania, iar la 13 septembrie 1991, au fost reluate relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Lituania
* La Washington, era semnat acum 31 de ani (1993), Acordul asupra autonomiei zonei Gaza şi Ierihon. Acordul, intitulat „Declaraţie de principiu cu privire la aranjamentele interimare de autonomie”, a fost semnat de primul ministru al Israelului, Yitzhak Rabin, şi de preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yasser Arafat; garanţi ai Acordului: SUA şi Rusia
* În urmă cu 13 ani (2011), tot la Washington, a fost semnat Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România (la Deveselu, jud. Olt), de către ministrul român de externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american, Hillary Clinton, în contextul vizitei preşedintelui Traian Băsescu la Washington, şi a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. România a acceptat la 4 februarie 2010 propunerea preşedintelui SUA, Barack Obama, de a participa la etapa a doua a dezvoltării de către Washington a abordării adaptive a apărării antirachetă în Europa. Implicarea României în proiect presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015. Textul acordului a fost convenit la a VII-a rundă de negocieri de la Bucureşti, la data de 4 mai 2011, a fost parafat de şefii delegaţiilor de negociere la Washington, la 6 iunie 2011. Tot la 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. La 18 decembrie 2015, în contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite au anunţat că, principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă al NATO. În 12 mai 2016, la Deveselu, judeţul Olt, a avut loc ceremonia oficială dedicată operaţionalizării (punerii în funcţiune) a scutului american antirachetă, în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg şi adjunctului secretarului american al apărării, Robert Work, premierului Dacian Cioloş și comandantului forţelor navale americane în Europa, Amiral Mark Ferguson
Aniversări – Comemorări
– Înainte-prăznuirea Înălţării Sfintei Cruci; Târnosirea Bisericii Învierii din Ierusalim; Sf. Cuvios Ioan de la Prislop; Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)
– Sf. Ioan Gură de Aur, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2024)
– „Ziua Pompierilor”; marcată, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor; atunci, pompierii de sub comanda locotenentului Pavel Zăgănescu au opus rezistenţă trupelor otomane, comandate de Fuad Paşa, care au intrat în Bucureşti pentru a înăbuşi mişcarea revoluţionară („baia de sânge” de la Bucureşti); a avut loc restaurarea vechiului regim, regulamentar, printr-o drastică proclamaţie a lui Fuad Paşa. NOTA 1: Sfântul Iosif cel nou de la Partoş, mitropolit al Banatului (prăznuit pe 15 septembrie), care a salvat prin rugăciunile sale Timişoara de la incendiu, în 1652, a fost ales, de către Corpul Pompierilor Militari, să fie ocrotitorul spiritual al pompierilor din România. NOTA 2: „Ziua internațională a pompierilor” este marcată, din 1999, la 4 mai, când este celebrat în Biserica romano-catolică Sfântului Florian, ocrotitorul pompierilor
– „Ziua Gazistului” în România; marcată, din 1990, în fiecare a doua vineri din luna septembrie, de către cei care lucrează în industria gazelor naturale
– 1860: S-a născut medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de Chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (m. 1926)
– 1874: S-a născut Eugen N. Herovanu, prozator, eseist şi memorialist; avocat şi profesor de procedură civilă la Iaşi (1920-1929) şi Bucureşti (1929-1950), este autorul unor apreciate lucrări juridice (m. 1956) – 150 de ani
– 1881: S-a născut Matila Ghyka (Costiescu), ofiţer de marină, poet, romancier, matematician, istoric şi diplomat (m. 1965, la Londra)
– 1901: S-a născut medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1969)
– 1904: S-a născut Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (m. 1987) – 120 de ani
– 1908, 13/26: S-a născut Edgar Papu, eseist, critic literar, istoric al artelor şi culturii, comparatist, profesor şi traducător; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1993)
– 1913 (stil nou): A murit Aurel Vlaicu, inginer şi pilot, creator al primelor planoare româneşti, pionier al aviaţiei româneşti şi mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1948; Aurel Vlaicu a murit în timp ce încerca să traverseze Munţii Carpaţi cu un avion monoplan, „Vlaicu II“, proiectat şi construit chiar de el, la Băneşti, lângă oraşul Câmpina, motivele prăbușirii rămânând până astăzi neelucidate (n. 1882). NOTĂ: La 17 iunie este marcată „Ziua de comemorare a lui Aurel Vlaicu”, stabilită prin Legea 88/10.IV.2024, care l-a declarat pe Aurel Vlaicu Erou al Națiunii Române. Ziua primului zbor al unui avion conceput, realizat și pilotat în România, de Aurel Vlaicu, este 17 iunie 1910 (Legea 88/10.IV.2024)
– 1916: S-a născut Eugen Schileru, critic de artă, eseist, traducător şi profesor (m. 1968)
– 1922: S-a născut Sergiu Al-George, orientalist, eseist şi traducător; membru fondator (1956) al Asociaţiei de Studii Orientale din România; de profesie medic, a făcut cercetări în domeniul imunologiei; acuzat de „uneltire împotriva ordinii sociale” pentru lectura şi difuzarea unor texte de Mircea Eliade, Constantin Noica şi Emil Cioran, este închis între anii 1958 şi 1964, împreună cu un grup de remarcabili intelectuali (C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt, Al. Zub ş.a.) (m. 1981)
– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător, gazetar și editor (m. 1997)
– 1929: S-a născut Ecaterina Oproiu, publicistă, biograf, critic de teatru și film, dramaturg, magistrată, realizatoare de filme documentare, scriitoare, autoare și traducătoare; a fost redactor-șef al revistei Cinema (1965-1989), a publicat în săptămânalul „Adevărul literar și artistic”; a făcut parte din Consiliul Național al Audiovizualului (1992-2002) (m. 2024) – 95 de ani
– 1933: S-a născut Eginald (Norbert) Schlattner, pastor luteran şi scriitor de naţionalitate germană din România; închis în timpul regimului comunist; a început să scrie abia în anul 1990; debutul său editorial (în 1998) l-a constituit „Cocoşul decapitat”, roman ecranizat de regizorul Radu Gabrea şi Marjan Vajda
– 1934: S-a născut pictorul Spiru Vergulescu (supranumit „pictorul Bucureştilor”) (m. 2007) – 90 de ani
– 1943: S-a născut Mircea Ciumara, fost ministru al finanţelor, industriei şi comerţului în guvernarea Convenţiei Democrate Române (CDR); a fost membru al Camerei Deputaţilor pentru două mandate, între 1992 şi 2000; a fost, de asemenea, între decembrie 1999 şi decembrie 2000, ministru de stat, preşedintele Consiliului de Coordonare Economică şi Financiară şi ministru pentru relaţiile cu Parlamentul (m. 2012)
– 1948: S-a născut pictorul Emil Ciocoiu; stabilit în Germania din 1980 (m. 2020)
– 1949: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul de filme și de spectacole Cornel Diaconu; cunoscut pentru filmul „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi!” (m. 2014) – 75 de ani
– 1952: S-a născut Andrei Zanca (numele real: Andrei Carol Sofalvi), poet şi traducător; stabilit la Heilbronn, Germania (unde semnează cu pseudonimul Carl Landau)
– 1953: S-a născut Copel Moscu, regizor de film documentar, profesor universitar
– 1970: A murit Sanda Movilă (pseudonim al Mariei Ionescu), poetă, prozatoare şi traducătoare; soţia scriitorului Felix Aderca (n. 1900)
– 1976: A murit George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei lui Dante Alighieri în limba română (n. 1903)
– 1979: A murit violoncelistul Ion Fotino (n. 1908) – 45 de ani
– 1985: A murit Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (n. 1915)
– 2010: A murit compozitorul de muzică uşoară Anton Şuteu (n. 1947)
– 2016: A murit actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV, iar timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (n. 1935)
EVENIMENTE EXTERNE
– Budapesta: Reuniunea informală a miniștrilor afacerilor economice și financiare din cadrul UE (13 – 14 sep.)
– Roma: Este așteptat verdictul în cazul dintre Greenpeace și gigantul energetic italian ENI
– Praga: Reuniunea Comitetului Militar al NATO (13 – 15 sep.)
– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale a Rusiei cu decizia privind ratele
– Rio de Janeiro: Prima săptămână a festivalului Rock in Rio 2024 (13 – 15 sep.)
– Londra: Săptămâna modei (13 – 17 sep.)
– Baku: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu al Azerbaidjanului (13 – 15 sep.)
– Bruxelles: Julien Alfred, alergătoare din Santa Lucia, suedezul Armand Duplantis şi botswanezul Letsile Tebogo sunt printre atleţii medaliaţi cu aur la Jocurile Olimpice 2024 care vor participa la Memorialul Van Damme, finala Ligii de Diamant, care va avea loc pe 13 şi 14 septembrie pe Stadionul Roi Baudouin din Bruxelles
Aniversări – Comemorări
– 1583: Conform unor surse, la această dată s-a născut Girolamo Frescobaldi, organist, pedagog şi compozitor italian, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (m. 1643)
– 1592: A murit Michel de Montaigne, scriitor şi gânditor umanist francez (n. 1533)
– 1813: S-a născut József Eötvös, scriitor şi om politic ungar (m. 1871)
– 1819: S-a născut pianista și compozitoarea germană Clara Schumann (m. 1896) – 205 ani
– 1830: S-a născut Marie von Ebner-Eschenbach, scriitoare austriacă de origine cehă (m. 1916)
– 1838: S-a născut arheologul austriac Otto Friedrich August Benndorf, membru de onoare străin al Academiei Române; a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea „ Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani” (m. 1907)
– 1844: S-a născut lingvistul francez Auguste Picot; între anii 1866 şi 1869 a fost secretar al domnitorului Carol I; bun cunoscător al României, a popularizat peste hotare folclorul românesc, prin publicarea, în 1889, a unei culegeri de folclor al românilor din Timoc; membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (m. 1918) – 180 de ani
– 1872: A murit filosoful german Ludwig Feuerbach (n. 1804)
– 1874: S-a născut compozitorul austriac Arnold Schönberg, considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice (m. 1951) – 150 de ani
– 1876: S-a născut scriitorul american Sherwood Anderson (m. 1941)
– 1886: S-a născut Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru chimie în 1947; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1975)
– 1887: S-a născut Lavoslav Ružička, chimist elvețian de origine croată, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1939 (m. 1976)
– 1894: S-a născut J.[ohn] B.[oynton] Priestley, romancier, dramaturg şi eseist britanic (m. 1984) – 130 de ani
– 1894: A murit Emmanuel Chabrier, pianist şi compozitor francez (n. 1841) – 130 de ani
– 1900: S-a născut poetul bulgar Asen Kaloianov (m. 1974)
– 1903: S-a născut Claudette Colbert, actriţă americană de film, de origine franceză (m. 1996)
– 1912: A murit scriitorul australian Tom Collins (numele real: Joseph Furphy); considerat „părintele romanului australian” (n. 1843)
– 1921: S-a născut (în Estonia, într-o familie de emigranți ruși) preotul Alexander Schmemann, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși din Occident; profesor la Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Serghie” din Paris, apoi profesor și decan (din 1962) la Seminarul „Sfântul Vladimir” din New York; a participat activ la înfiinţarea Bisericii Ortodoxe din America (m. 1983)
– 1924: S-a născut Maurice Jarre, compozitor şi dirijor francez; a compus muzică de film; câştigătorul a trei premii Oscar; tatăl muzicianului Jean-Michel Jarre (m. 2009) – 100 de ani
– 1929: S-a născut basul bulgar Nikolai Ghiaurov (m. 2004) – 95 de ani
– 1932: S-a născut actorul american Eugene (sau Gene) Dynarski, cunoscut din serialele „Seinfeld” şi „Star Trek” (m. 2020)
– 1938: S-a născut scriitorul, dramaturgul, scenaristul și eseistul polonez Janusz Glowacki; colaborator al regizorului Andrzej Wajda (m. 2017)
– 1944: S-a născut actriţa britanică de film Jacqueline Bisset – 80 de ani
– 1949: A murit August Krogh (numele adevărat Schack August Steenberg), medic şi zoolog danez; a descoperit mecanismul reglării circulaţiei capilare şi a stabilit importanţa acesteia în metabolism; Premiul Nobel pentru Medicină în 1920 (n. 1874) – 75 de ani
– 1960: A murit compozitorul ungar Leó Weiner (n. 1885)
– 1971: S-a născut Goran Ivanišević, fost jucător croat de tenis, câştigător a numeroase turnee de tenis din circuitul ATP şi de Mare Şlem, între care şi Wimbledon-ul în anul 2001
– 1971: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Ezio Bosso (m. 2020)
– 1977: A murit dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (n. 1882)
– 1996: A murit Tupac Shakur, interpret american de muzică rapp; este cunoscut în Guinness Book of World Records ca fiind rapper-ul cu cele mai multe vânzări de albume din lume, peste 75 de milioane, 50 de milioane doar în America; mulţi îl consideră ca fiind cel mai mare rapper al tuturor timpurilor (n. 1971)
– 2011: A murit artistul britanic Richard Hamilton, unul dintre fondatorii curentului pop-art (n. 1922)
– 2015: A murit politologul, istoricul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann; a influenţat profund cercetările în domeniul relaţiilor transatlantice (n. 1928)
– 2017: A murit actorul, cântărețul, producătorul și scenaristul american Frank Vincent; colaborator al regizorului Martin Scorsese (n. 1937)
– 2017: A murit Grant Hart, muzician american, solist, toboșar și compozitor al trupei de rock „Husker Du” (n. 1961)
– 2022: A murit Jean-Luc Godard, regizor de film, scenarist, producător, critic de film și actor franco-elveţian; a fost o figură majoră a Noului Val, mişcarea care a revoluţionat cinematografia la sfârşitul anilor 1950 şi 1960; cineastul, care a regizat filme timp de 66 de ani, este cunoscut pentru stilul său de filmare iconoclast, aparent improvizat, precum şi pentru radicalismul neîntrerupt; adept al noilor tehnologii (n. 1930)
– 2023: A murit Mircea Snegur, om politic moldovean, primul președinte al Republicii Moldova (1990–1996); în august 1989 a susținut proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor; a susținut proclamarea suveranității și obținerea independenței Republicii Moldova (n. 1940) – 1 an
Sursa: RADOR
