Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2024, 05:00 / actualizat: 14 august 2024, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Acum 503 ani (1521) avea loc cucerirea spaniolă a Imperiului Aztec, una dintre cele mai importante campanii de colonizare spaniolă a Americii. Invazia, în numele regelui Carol I al Spaniei, a început în februarie 1519, iar victoria spaniolă a fost proclamată la 13 august 1521 de către o coaliție armată de conchistadori spanioli și războinici Tlaxcalan, conduși de Hernán Cortés și Xicotencatl cel Tânăr împotriva Imperiului Aztec. Cucerirea spaniolă a Mexicului 1519–1521 a dus la dispariția Imperiului Aztec și a însemnat începutul stăpânirii spaniole în America Centrală. Un element decisiv pentru victoria spaniolilor a fost armamentul superior, lipsa imunității populației indigene pentru bolile aduse de spanioli și exploatarea punctelor slabe ale statului aztec. După cucerirea statului aztec, spaniolii au fondat viceregatul Noua Spanie (irreinato de Nueva España). Prin urmare, mulți coloniști din Spania s-au stabilit aici, în timp ce religia indigenă a fost înlocuită de creștinism și cultura locală a fost suprimată de către invadatori

* Acum 429 de ani (1595) a avut loc Bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de Marele vizir Sinan Paşa. Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a oprit oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc (13/23)

* Cu 237 de ani în urmă (1787) avea loc izbucnirea războiului ruso-turc, între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul Rus și Austria, de cealaltă parte. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana. Imperiul Otoman dorea ca prin acest război să-și recapete teritoriile care fuseseră anexate la Imperiul Rus ca urmare a Războiului Ruso-Turc din 1768-1774, inclusiv Crimeea. Războiul s-a finalizat cu victoria rușilor și încheierea Păcii de la Iași. La 13 august 1787, otomanii declarau război rușilor, iar la 9 februarie 1788, austriecii declarau război turcilor. Țările Române se aflau din nou între trei armate imperiale. La finalul conflictului (1792), otomanii își păstrau pozițiile față de Austria, care tehnic vorbind ieșea înfrântă din acest război, iar Rusia dobândea în schimb unele teritorii, ajungând să aibă granița cu Imperiul Otoman pe Nistru (13/24)

* Cu 148 de ani în urmă (1876) a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an. Festivalul de la Bayreuth a fost înființat de Richard Wagner în 1876 și de atunci acesta se desfășoară la Festspielhaus (Casa Festivalului), o clădire concepută de R. Wagner și de arhitectul Otto Brückwald (1841-1917) pentru punerea în scenă exclusiv a dramelor sale muzicale. Primul Festival Wagner a început la data de 13 august 1876, cu prezentarea tetralogiei „Inelul Nibelungilor”. Printre oaspeții de seamă ai acestui eveniment s-au numărat Franz Liszt, Anton Bruckner, Camille Saint-Saëns, Piotr Ilici Ceaikovski, Edvard Grieg, Lev Tolstoi, Friedrich Nietzsche, împăratul Wilhelm I al Germaniei, împăratul Pedro al II-lea al Braziliei, regele Carol de Württemberg ș.a.

* În urmă cu 78 de ani (1946) şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expunea în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; a fost exprimată, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Acum 77 de ani (1947) lua fiinţă Societatea Română de Cardiologie (SRC), la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955). Societatea a înființat atunci și Revista Română de Cardiologie care era publicată în limba franceză și cuprindea listele categoriilor de membri. După o perioadă scurtă de încetare a activității, SRC a fost reînființată în 1959 având ca președinte pe Prof. Dr. Constantin C. Iliescu, care a condus Societatea până în anul 1973. În 1967 a fost organizat și primul Congres Național de Cardiologie cu o participare internațională numeroasă. La începutul anului 1990, după schimbarea regimului politic în România, SRC s-a reorganizat cu un nou statut de funcționare și cu alegerea unui nou președinte – Prof. Dr. Costin Carp. A fost reeditată Revista Română de Cardiologie începând cu anul 1991. Au fost reluate legăturile cu Societatea Europeană de Cardiologie (SEC). În afară de activitatea SRC ca membră a SEC, aceasta este și membră a Federației Mondiale a Inimii (World Heart Federation) la ale cărei activități a luat parte

* Proclamarea independenţei Republicii Centrafricane avea loc acum 64 de ani (1960), sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica. Francezii au colonizat regiunea la sfârșitul secolului al XIX-lea și au administrat-o sub denumirea de Oubangui-Chari. În 1910, colonia franceză a fost denumită Africa Ecuatorială Franceză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colonia s-a alăturat Forțelor Aliate. La 1 decembrie 1958, țara a devenit Republica Centrafricană și și-a proclamat independența la 13 august 1960

* În urmă cu 63 de ani (1961) a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare mozaică: Tisha BeAv, zi de post şi de doliu pentru a comemora multe tragedii care s-au abătut asupra poporului evreu, majoritatea petrecute în această zi (prima distrugere a Templului din Ierusalim, de către babilonieni, în anul 586 î.H., a doua distrugere a Templului, de către romani, din anul 70 d.H. sau expulzarea evreilor din Spania, în anul 1492). NOTĂ: Sărbătoarea a început în seara zilei precedente (12 aug.)

– „Ziua Informării Preventive” se marchează din anul 2011, în urma ralierii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la o iniţiativă derulată la nivel european; se sărbătoreşte, anual, la o dată variabilă, când data de 13 cade într-o zi de marţi; în această zi pompierii militari din toată ţara organizează diferite acţiuni menite să-i convingă pe cetăţeni despre nevoia învăţării şi punerii în practică a unor măsuri elementare de prevenire a declanşării anumitor situaţii de urgenţă

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931) – 165 de ani

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960) – 140 de ani

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; considerat întemeietorul etnomuzicologiei moderne; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821)

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004)

– 1914: S-a născut Eugenia Popovici, actriţă de teatru şi profesoară de artă dramatică; a desfăşurat o prestigioasă activitate pe scena Teatrului Naţional Bucureşti (m. 1986) – 110 ani

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010) – 105 ani

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier)

– 1953: S-a născut actriţa de teatru și film Micaela Caracaş

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891) – 70 de ani

– 1957: S-a născut Adina (Adriana) Kenereş, prozatoare, eseistă, critic de artă, traducătoare şi editoare (m. 2022)

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881) – 55 de ani

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia) – 25 de ani

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1921)

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942)

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922)

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

– 2018: A murit Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, actualul căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup a României (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Austria: Miniștrii de finanțe din Germania, Austria, Elveția, Luxemburg și Liechtenstein se întâlnesc în orașul austriac Bregenz (13 – 14 aug.)

– Kubinka, Rusia: Conferința de la Moscova privind securitatea internațională, în cadrul Forumului forțelor armate

– Bratislava, Slovacia: Manifestație prin care se cere demisia ministrului populist în urma epurărilor din lumea culturii

– Paris: Agenția Internațională pentru Energie publică raportul lunar privind petrolul

– Mannheim, Germania: Barometrul lunar de la institutul ZEW care măsoară moralul investitorilor

– Gulu, Uganda: Verdict în procesul comandantului LRA Thomas Kwoyelo, acuzat de crime de război

– Cincinnati, SUA: Tenis – Turneul WTA 1000 de la Cincinnati (13 – 19 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei ”Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, ”Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou, 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874) – 210 ani

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895) – 180 de ani

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar supranumit „salvatorul mamelor” (n. 1818)

– 1867: S-a născut pictorul realist şi ilustratorul american George Benjamin Luks (m. 1933)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru chimie în 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962) – 145 de ani

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946)

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980) – 125 de ani

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1910: A murit asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (n. 1820, în Italia). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul internațional al asistentului medical și al moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1907 (n. 1860)

– 1918: S-a născut Frederick Sanger, biochimist britanic, singurul cercetător cu două Premii Nobel pentru Chimie (în 1958 şi în 1980); a făcut descoperiri importante în secvențierea genomului uman, ce au transformat medicina; a arătat, în 1958, cum aminoacizii se leagă împreună pentru a forma insulina; descoperirea a dat oamenilor de știință instrumentele pentru a analiza orice proteină din organism; în 1980 a primit al doilea premiu Nobel, pentru inventarea unei metode de citire a literelor moleculare care alcătuiesc codul genetic; această descoperire a fost crucială pentru dezvoltarea medicamentelor biotehnologice și a furnizat trusa instrumentelor de bază pentru decodarea întregului genom uman două decenii mai târziu (m. 2013)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011) – 105 ani

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012)

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (m. 2016)

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez (n. 1866)

– 1953: S-a născut Kristalina Ivanova Georgieva-Kinova, economistă bulgară, director al Fondului Monetar Internațional (din 2019); director executiv al Băncii Mondiale (ian. 2017 – oct. 2019)

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018)

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934) – 30 de ani. NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1923)

– 2004: A murit Julia Child, bucătar profesionist american, autor și vedetă de televiziune; a transformat show-urile culinare în divertisment; în 1993 a devenit prima femeie inclusă de Institutul Culinar în Hall of Fame (n. 1912) – 20 de ani

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956)

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930)

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934)

– 2021: A murit Nanci Griffith, cântăreață, chitaristă și compozitoare americană; a compus melodii folk şi country, printre care şi „Love at the Five and Dime”; şi-a botezat stilul muzical „folkabilly” (n. 1953)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2023, 05:00 / actualizat: 14 august 2023, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Acum 502 ani (1521) avea loc cucerirea spaniolă a Imperiului Aztec, una dintre cele mai importante campanii de colonizare spaniolă a Americii. Invazia, în numele regelui Carol I al Spaniei, a început în februarie 1519, iar victoria spaniolă a fost proclamată la 13 august 1521 de către o coaliție armată de conchistadori spanioli și războinici Tlaxcalan, conduși de Hernán Cortés și Xicotencatl cel Tânăr împotriva Imperiului Aztec. Cucerirea spaniolă a Mexicului 1519–1521 a dus la dispariția Imperiului Aztec și a însemnat începutul stăpânirii spaniole în America Centrală. Un element decisiv pentru victoria spaniolilor a fost armamentul superior, lipsa imunității populației indigene pentru bolile aduse de spanioli și exploatarea punctelor slabe ale statului aztec. După cucerirea statului aztec, spaniolii au fondat viceregatul Noua Spanie (irreinato de Nueva España). Prin urmare, mulți coloniști din Spania s-au stabilit aici, în timp ce religia indigenă a fost înlocuită de creștinism și cultura locală a fost suprimată de către invadatori

* Acum 428 de ani (1595) a avut loc Bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de Marele vizir Sinan Paşa. Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a oprit oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc (13/23)

* Cu 236 de ani în urmă (1787) avea loc izbucnirea războiului ruso-turc, între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul Rus și Austria, de cealaltă parte. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana. Imperiul Otoman dorea ca prin acest război să-și recapete teritoriile care fuseseră anexate la Imperiul Rus ca urmare a Războiului Ruso-Turc din 1768-1774, inclusiv Crimeea. Războiul s-a finalizat cu victoria rușilor și încheierea Păcii de la Iași. La 13 august 1787, otomanii declarau război rușilor, iar la 9 februarie 1788, austriecii declarau război turcilor. Țările Române se aflau din nou între trei armate imperiale. La finalul conflictului (1792), otomanii își păstrau pozițiile față de Austria, care tehnic vorbind ieșea înfrântă din acest război, iar Rusia dobândea în schimb unele teritorii, ajungând să aibă granița cu Imperiul Otoman pe Nistru (13/24)

* Cu 147 de ani în urmă (1876) a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an. Festivalul de la Bayreuth a fost înființat de Richard Wagner în 1876 și de atunci acesta se desfășoară la Festspielhaus (Casa Festivalului), o clădire concepută de R. Wagner și de arhitectul Otto Brückwald (1841-1917) pentru punerea în scenă exclusiv a dramelor sale muzicale. Primul Festival Wagner a început la data de 13 august 1876, cu prezentarea tetralogiei „Inelul Nibelungilor”. Printre oaspeții de seamă ai acestui eveniment s-au numărat Franz Liszt, Anton Bruckner, Camille Saint-Saëns, Piotr Ilici Ceaikovski, Edvard Grieg, Lev Tolstoi, Friedrich Nietzsche, împăratul Wilhelm I al Germaniei, împăratul Pedro al II-lea al Braziliei, regele Carol de Württemberg ș.a.

* În urmă cu 77 de ani (1946) şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expunea în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; a fost exprimată, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Acum 76 de ani (1947) lua fiinţă Societatea Română de Cardiologie (SRC), la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955). Societatea a înființat atunci și Revista Română de Cardiologie care era publicată în limba franceză și cuprindea listele categoriilor de membri. După o perioadă scurtă de încetare a activității, SRC a fost reînființată în 1959 având ca președinte pe Prof. Dr. Constantin C. Iliescu, care a condus Societatea până în anul 1973. În 1967 a fost organizat și primul Congres Național de Cardiologie cu o participare internațională numeroasă. La începutul anului 1990, după schimbarea regimului politic în România, SRC s-a reorganizat cu un nou statut de funcționare și cu alegerea unui nou președinte – Prof. Dr. Costin Carp. A fost reeditată Revista Română de Cardiologie începând cu anul 1991. Au fost reluate legăturile cu Societatea Europeană de Cardiologie (SEC). În afară de activitatea SRC ca membră a SEC, aceasta este și membră a Federației Mondiale a Inimii (World Heart Federation) la ale cărei activități a luat parte

* Proclamarea independenţei Republicii Centrafricane avea loc acum 63 de ani (1960), sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica. Francezii au colonizat regiunea la sfârșitul secolului al XIX-lea și au administrat-o sub denumirea de Oubangui-Chari. În 1910, colonia franceză a fost denumită Africa Ecuatorială Franceză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colonia s-a alăturat Forțelor Aliate. La 1 decembrie 1958, țara a devenit Republica Centrafricană și și-a proclamat independența la 13 august 1960

* În urmă cu 62 de ani (1961) a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; considerat întemeietorul etnomuzicologiei moderne; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva) – 130 de ani

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821)

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004) – 110 ani

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997) – 100 de ani

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991) – 95 de ani

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier) – 80 de ani

– 1953: S-a născut actriţa de teatru și film Micaela Caracaş – 70 de ani

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina (Adriana) Kenereş, prozatoare, eseistă, critic de artă, traducătoare şi editoare (m. 2022)

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1921)

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942)

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922)

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920) – 10 ani

– 2018: A murit Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, actualul căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup a României (n. 1934) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Argentina: Alegeri prezidențiale

– Cincinnati, SUA: Tenis – turneul ATP, Cincinnati Masters 1000 (13 – 20 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei „Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou, 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798) – 160 de ani

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar supranumit „salvatorul mamelor” (n. 1818)

– 1867: S-a născut pictorul realist şi ilustratorul american George Benjamin Luks (m. 1933)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru chimie în 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946) – 135 de ani

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998) – 115 ani

– 1910: A murit asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (n. 1820, în Italia). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul internațional al asistentului medical și al moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977) – 110 ani

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru chimie în 1907 (n. 1860)

– 1918: S-a născut Frederick Sanger, biochimist britanic, singurul cercetător cu două Premii Nobel pentru Chimie (în 1958 şi în 1980); a făcut descoperiri importante în secvențierea genomului uman, ce au transformat medicina; a arătat, în 1958, cum aminoacizii se leagă împreună pentru a forma insulina; descoperirea a dat oamenilor de știință instrumentele pentru a analiza orice proteină din organism; în 1980 a primit al doilea premiu Nobel, pentru inventarea unei metode de citire a literelor moleculare care alcătuiesc codul genetic; această descoperire a fost crucială pentru dezvoltarea medicamentelor biotehnologice și a furnizat trusa instrumentelor de bază pentru decodarea întregului genom uman două decenii mai târziu (m. 2013) – 105 ani

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012)

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (m. 2016)

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez (n. 1866)

– 1953: S-a născut Kristalina Ivanova Georgieva-Kinova, economistă bulgară, director al Fondului Monetar Internațional (din 2019); director executiv al Băncii Mondiale (ian. 2017 – oct. 2019) – 70 de ani

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018) – 60 de ani

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900) – 25 de ani

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1923)

– 2009: A murit chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (n. 1915)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956)

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927) – 10 ani

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930)

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934)

– 2021: A murit Nanci Griffith, cântăreață, chitaristă și compozitoare americană; a compus melodii folk şi country, printre care şi „Love at the Five and Dime”; şi-a botezat stilul muzical „folkabilly” (n. 1953)

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2022, 05:00 / actualizat: 15 august 2022, 14:10

S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Acum 501 ani (1521) avea loc cucerirea spaniolă a Imperiului Aztec, una dintre cele mai importante campanii de colonizare spaniolă a Americii. Invazia, în numele regelui Carol I al Spaniei, a început în februarie 1519, iar victoria spaniolă a fost proclamată la 13 august 1521 de către o coaliție armată de conchistadori spanioli și războinici Tlaxcalan, conduși de Hernán Cortés și Xicotencatl cel Tânăr împotriva Imperiului Aztec. Cucerirea spaniolă a Mexicului 1519–1521 a dus la dispariția Imperiului Aztec și a însemnat începutul stăpânirii spaniole în America Centrală. Un element decisiv pentru victoria spaniolilor a fost armamentul superior, lipsa imunității populației indigene pentru bolile aduse de spanioli și exploatarea punctelor slabe ale statului aztec. După cucerirea statului aztec, spaniolii au fondat viceregatul Noua Spanie (irreinato de Nueva España). Prin urmare, mulți coloniști din Spania s-au stabilit aici, în timp ce religia indigenă a fost înlocuită de creștinism și cultura locală a fost suprimată de către invadatori

* Acum 427 de ani (1595) a avut loc Bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de Marele vizir Sinan Paşa. Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a oprit oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc (13/23)

* Se împlinesc 235 de ani (1787) de la izbucnirea războiului ruso-turc, între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul Rus și Austria, de cealaltă parte. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana. Imperiul Otoman dorea ca prin acest război să-și recapete teritoriile care fuseseră anexate la Imperiul Rus ca urmare a Războiului Ruso-Turc din 1768-1774, inclusiv Crimeea. Războiul s-a finalizat cu victoria rușilor și încheierea Păcii de la Iași. La 13 august 1787, otomanii declarau război rușilor, iar la 9 februarie 1788, austriecii declarau război turcilor. Țările Române se aflau din nou între trei armate imperiale. La finalul conflictului (1792), otomanii își păstrau pozițiile față de Austria, care tehnic vorbind ieșea înfrântă din acest război, iar Rusia dobândea în schimb unele teritorii, ajungând să aibă granița cu Imperiul Otoman pe Nistru (13/24)

* Cu 146 de ani în urmă (1876) a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an. Festivalul de la Bayreuth a fost înființat de Richard Wagner în 1876 și de atunci acesta se desfășoară la Festspielhaus (Casa Festivalului), o clădire concepută de R. Wagner și de arhitectul Otto Brückwald (1841-1917) pentru punerea în scenă exclusiv a dramelor sale muzicale. Primul Festival Wagner a început la data de 13 august 1876, cu prezentarea tetralogiei „Inelul Nibelungilor”. Printre oaspeții de seamă ai acestui eveniment s-au numărat Franz Liszt, Anton Bruckner, Camille Saint-Saëns, Piotr Ilici Ceaikovski, Edvard Grieg, Lev Tolstoi, Friedrich Nietzsche, împăratul Wilhelm I al Germaniei, împăratul Pedro al II-lea al Braziliei, regele Carol de Württemberg ș.a.

* Acum 76 de ani (1946) şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expunea în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; a fost exprimată, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când a luat fiinţă Societatea Română de Cardiologie (SRC), la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955). Societatea a înființat atunci și Revista Română de Cardiologie care era publicată în limba franceză și cuprindea listele categoriilor de membri. După o perioadă scurtă de încetare a activității, SRC a fost reînființată în 1959 având ca președinte pe Prof. Dr. Constantin C. Iliescu, care a condus Societatea până în anul 1973. În 1967 a fost organizat și primul Congres Național de Cardiologie cu o participare internațională numeroasă. La începutul anului 1990, după schimbarea regimului politic în România, SRC s-a reorganizat cu un nou statut de funcționare și cu alegerea unui nou președinte – Prof. Dr. Costin Carp. A fost reeditată Revista Română de Cardiologie începând cu anul 1991. Au fost reluate legăturile cu Societatea Europeană de Cardiologie (SEC). În afară de activitatea SRC ca membră a SEC, aceasta este și membră a Federației Mondiale a Inimii (World Heart Federation) la ale cărei activități a luat parte

* Acum 62 de ani (1960) avea loc proclamarea independenţei Republicii Centrafricane, sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica. Francezii au colonizat regiunea la sfârșitul secolului al XIX-lea și au administrat-o sub denumirea de Oubangui-Chari. În 1910, colonia franceză a fost denumită Africa Ecuatorială Franceză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colonia s-a alăturat Forțelor Aliate. La 1 decembrie 1958, țara a devenit Republica Centrafricană și și-a proclamat independența la 13 august 1960

* În urmă cu 61 de ani (1961) a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821)

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004)

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990) – 105 ani

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier)

– 1953: S-a născut actriţa de teatru și film Micaela Caracaş

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina Kenereş, prozatoare, eseistă, critic de artă, traducătoare şi editoare – 65 de ani

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume – 45 de ani

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1921)

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942)

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922) – 15 ani

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

– 2018: A murit Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, actualul căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup a României (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Edinburgh, Scoția: Festivalul Internațional de Carte de la Edinburgh (13 – 29 aug.)

– Moscova: Festivalul focurilor de artificii (13 – 14 aug.)

– Seul, Coreea de Sud: Auto – Campionatul Mondial de Formula E, Seul ePrix (13 – 14 aug.)

– Italia: Fotbal – Campionatul Italiei (13 – 15 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei „Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850) – 220 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou, 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar supranumit „salvatorul mamelor” (n. 1818)

– 1867: S-a născut pictorul realist şi ilustratorul american George Benjamin Luks (m. 1933) – 155 de ani

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru chimie pe 1915 (m. 1942) – 150 de ani

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946)

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1910: A murit asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (n. 1820, în Italia). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul internațional al asistentului medical și al moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842) – 110 ani

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1907 (n. 1860) – 105 ani

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012)

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (m. 2016)

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez (n. 1866)

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018)

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1923)

– 2009: A murit chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (n. 1915)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956)

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922) – 10 ani

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930) – 5 ani

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934) – 5 ani

– 2021: A murit Nanci Griffith, cântăreață, chitaristă și compozitoare americană; a compus melodii folk şi country, printre care şi „Love at the Five and Dime”; şi-a botezat stilul muzical „folkabilly” (n. 1953) – 1 an

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2021, 05:00 / actualizat: 13 august 2021, 9:54

EVENIMENTE INTERNE

-Cultură

* Teatrul „Stela Popescu” prezintă la Teatrul de vară Herăstrău spectacolul „Hoţul de mărgăritare” în regia Amaliei Ciolan, scenografia Mihaelei Popescu şi coregrafia Ioanei Macarie.Distribuţia e compusă majoritar din actori tineri, în rolul principal, Eliabar, fiind Cristian Neacşu, alături de care evoluează Alexandru Floroiu, Paul Cimpoieru, Sorin Aurel Sandu, Cătălin Frăsinescu, Tamara Roman/Amalia Popa/Ana Maria Carablais, Teodora Calagiu /Ana Maria Carablais, rolul Eli fiind jucat de Viorel Ştefan Păunescu. Printre partenerii media: Radio România Cultural

-Diverse

* Arad:Arad Open Air Festival își deschide porțile în perioada 13-15 august, așa cum deja sunt obișnuiți iubitorii de muzică bună din vestul țării, pe Aeroportul Arad, care va găzdui și ediția de anul acesta, fiind un spațiu optim pentru a scrie povestea verii 2021. Mai multe detalii despre acreditări găsiți pe: https://www.openairfestival.ro/acreditari-presa/

Mai multe detalii despre festival: https://www.facebook.com/aradopenair, https://www.instagram.com/aradopenair/

– S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Se împlinesc 500 de ani (1521) de la cucerirea spaniolă a Imperiului Aztec, una dintre cele mai importante campanii de colonizare spaniolă a Americii. Invazia, în numele regelui Carol I al Spaniei, a început în februarie 1519, iar victoria spaniolă a fost proclamată la 13 august 1521 de către o coaliție armată de conchistadori spanioli și războinici Tlaxcalan, conduși de Hernán Cortés și Xicotencatl cel Tânăr împotriva Imperiului Aztec. Cucerirea spaniolă a Mexicului 1519–1521 a dus la dispariția Imperiului Aztec și a însemnat începutul stăpânirii spaniole în America Centrală. Un element decisiv pentru victoria spaniolilor a fost armamentul superior, lipsa imunității populației indigene pentru bolile aduse de spanioli și exploatarea punctelor slabe ale statului aztec. După cucerirea statului aztec, spaniolii au fondat viceregatul Noua Spanie (irreinato de Nueva España). Prin urmare, mulți coloniști din Spania s-au stabilit aici, în timp ce religia indigenă a fost înlocuită de creștinism și cultura locală a fost suprimată de către invadatori

* Acum 426 de ani (1595) a avut loc Bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de Marele vizir Sinan Paşa. Oastea munteană din 10.000 de oameni, condusă de Mihai Viteazul, întărită cu 6.000 de ardeleni trimiși de Sigismund Báthory, a oprit oastea otomană invadatoare condusă de Sinan Pașa, al cărei obiectiv era transformarea Țării Românești în pașalâc (13/23)

* În urmă cu 234 de ani (1787) izbucnea războiul ruso-turc, între Imperiul Otoman, pe de o parte, și Imperiul Rus și Austria, de cealaltă parte. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana. Imperiul Otoman dorea ca prin acest război să-și recapete teritoriile care fuseseră anexate la Imperiul Rus ca urmare a Războiului Ruso-Turc din 1768-1774, inclusiv Crimeea. Războiul s-a finalizat cu victoria rușilor și încheierea Păcii de la Iași. La 13 august 1787, otomanii declarau război rușilor, iar la 9 februarie 1788, austriecii declarau război turcilor. Țările Române se aflau din nou între trei armate imperiale. La finalul conflictului (1792), otomanii își păstrau pozițiile față de Austria, care tehnic vorbind ieșea înfrântă din acest război, iar Rusia dobândea în schimb unele teritorii, ajungând să aibă granița cu Imperiul Otoman pe Nistru (13/24)

* Se împlinesc 145 de ani (1876) de când a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an. Festivalul de la Bayreuth a fost înființat de Richard Wagner în 1876 și de atunci acesta se desfășoară la Festspielhaus (Casa Festivalului), o clădire concepută de R. Wagner și de arhitectul Otto Brückwald (1841-1917) pentru punerea în scenă exclusiv a dramelor sale muzicale. Primul Festival Wagner a început la data de 13 august 1876, cu prezentarea tetralogiei „Inelul Nibelungilor”. Printre oaspeții de seamă ai acestui eveniment s-au numărat Franz Liszt, Anton Bruckner, Camille Saint-Saëns, Piotr Ilici Ceaikovski, Edvard Grieg, Lev Tolstoi, Friedrich Nietzsche, împăratul Wilhelm I al Germaniei, împăratul Pedro al II-lea al Braziliei, regele Carol de Württemberg ș.a.

* Se împlinesc 75 de ani (1946) de când şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expunea în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; a fost exprimată, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Cu 74 de ani în urmă (1947) a luat fiinţă Societatea Română de Cardiologie (SRC), la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955). Societatea a înființat atunci și Revista Română de Cardiologie care era publicată în limba franceză și cuprindea listele categoriilor de membri. După o perioadă scurtă de încetare a activității, SRC a fost reînființată în 1959 având ca președinte pe Prof. Dr. Constantin C. Iliescu, care a condus Societatea până în anul 1973. În 1967 a fost organizat și primul Congres Național de Cardiologie cu o participare internațională numeroasă. La începutul anului 1990, după schimbarea regimului politic în România, SRC s-a reorganizat cu un nou statut de funcționare și cu alegerea unui nou președinte – Prof. Dr. Costin Carp. A fost reeditată Revista Română de Cardiologie începând cu anul 1991. Au fost reluate legăturile cu Societatea Europeană de Cardiologie (SEC). În afară de activitatea SRC ca membră a SEC, aceasta este și membră a Federației Mondiale a Inimii (World Heart Federation) la ale cărei activități a luat parte

* Acum 61 de ani (1960) avea loc proclamarea independenţei Republicii Centrafricane, sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica. Francezii au colonizat regiunea la sfârșitul secolului al XIX-lea și au administrat-o sub denumirea de Oubangui-Chari. În 1910, colonia franceză a fost denumită Africa Ecuatorială Franceză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colonia s-a alăturat Forțelor Aliate. La 1 decembrie 1958, țara a devenit Republica Centrafricană și și-a proclamat independența la 13 august 1960

* Se împlinesc 60 de ani (1961) de când a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821) – 115 ani

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004)

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier)

– 1953: S-a născut actriţa de teatru și film Micaela Caracaş

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina Kenereş, prozatoare, eseistă şi editoare

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1921) – 15 ani

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942) – 15 ani

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922)

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

– 2018: A murit Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, actualul căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup a României (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Manifestări de marcare a 60 de ani de la construirea de către RDG a unui zid fortificat care avea să devină Zidul Berlinului

– Frankfurt, Germania: Manifestație de protest la apelul Fridays for Future, împotriva finanțării energiei fosile de către bănci

– Sarajevo, Bosnia și Herțegovina: Festivalul de Film de la Sarajevo (13 – 20 aug.)

– Oakland, SUA: Posibil termen pentru verdictul în procesul Epic – Apple

– Ciudad de Mexico: Sunt marcați 500 de ani de la ocuparea Mexicului de către Hernán Cortés

– Spielberg Bei Knittelfeld, Austria: Campionatul Mondial de Motociclism, Marele Premiu al Austriei (13 – 15 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei „Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou, 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar supranumit „salvatorul mamelor” (n. 1818)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946)

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1910: A murit asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (n. 1820, în Italia). NOTĂ: Anul 2020 a fost „Anul internațional al asistentului medical și al moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1907 (n. 1860)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012) – 100 de ani

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; a deţinut puterea în Cuba timp de 49 de ani întâi ca prim-ministru (1959-1976), apoi ca preşedinte (1976 – 2008), fiind cel mai longeviv conducător, cu excepţia monarhilor din secolul al XX-lea; a fost liderul Revoluţiei Cubaneze (m. 2016) – 95 de ani

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez (n. 1866) – 75 de ani

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018)

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române (n. 1923) – 20 de ani

– 2009: A murit chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (n. 1915)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956) – 10 ani

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930)

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934)

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2020, 05:00 / actualizat: 13 august 2020, 7:16

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

– Cultură

* Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” Open Air prezintă o serie de 14 concerte camerale și simfonice ce se desfășoară între 15 iulie și 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20:00, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”. Festivalul Internațional „Vara Magică” aduce în 2020 pe scena din faţa Ateneului, 7 formaţii orchestrale precum Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, Orchestra Camerata Regală, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Naţională Simfonică a României, Romanian Chamber Orchestra, Romanian Sinfonietta Orchestra şi Kamerata Kronstadt. Programul cuprinde și 7 recitaluri camerale extraordinare susținute de Ansamblul cameral Violoncellissimo, Ansamblul Raro, de mezzo-soprana Ruxandra Donose, de Cvartetul ARCADIA, violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, Cvartetul Wave şi de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian. Producător: Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii. Coproducători: Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3. Printre partenerii media: Radio România Muzical, Radio România Cultural. Programul zilei:

• Recital cameral susținut de Cvartetul Wave

* Stagiunea estivală a Teatrului Odeon @Herăstrău (23 iul. – 25 sep.) continuă, de la ora 21:00, cu spectacolul „Natură moartă cu nepot obez”, de Ion Sapdaru, regia Eugen Făt, scenografia Constantin Ciubotariu. Distribuția: Pavel Bartoș, Dorina Lazăr, Rodica Mandache, Oana Ștefănescu, Nicoleta Lefter

– S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Se împlinesc 425 de ani (1595) de când a avut loc bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa (13/23)

* În urmă cu 233 de ani (1787) izbucnea războiul ruso-turc. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana (13/24)

* Cu 144 de ani în urmă (1876) a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an

* Acum 74 de ani (1946) şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expune în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; s-a exprimat, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Cu 73 de ani în urmă (1947) a luat fiinţă Societatea Română de Cardiologie, la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955)

* Se împlinesc 60 de ani (1960) de la proclamarea independenţei Republicii Centrafricane, sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica

* Acum 59 de ani (1961) a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821). NOTĂ: Enciclopedia României „Cugetarea” (1999) dă ca dată a morţii 2.IV.1909

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 august 1913

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1917, 13/26: A murit (pe front, ca preot militar) poetul basarabean Alexie Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (n. 1888)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă naşterea la 3.VIII.1943

– 1953: S-a născut actriţa Micaela Caracaş

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina Kenereş, prozatoare, eseistă şi editoare

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1921)

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942)

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922)

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

– 2018: A murit Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, actualul căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup a României (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Compania germană în domeniul turismului – TUI prezintă rezultatele financiare ale trimestrului al treilea

– Berlin: Concernul industrial german Thyssenkrupp publică rezultatele trimestrului al treilea

– Ecuador: Urmează să se încheie perioada de măsuri restrictive impuse pentru a preveni răspândirea epidemiei de Covid-19

– Republica Centrafricană: Sunt marcați 60 de ani de la independența Republicii Centrafricane

– New York: Licitație cu vânzare a unei perechi de pantofi de baschet, aparținând jucătorului Michael Jordan

– Lisabona, Portugalia: Fotbal – Liga Campionilor, sferturi de finală: Leipzig – Atletico

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei „Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment annual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698) – 395 de ani

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1934) – 165 de ani

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar (n. 1818) – 155 de ani

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946). NOTĂ: Site-ul http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/baird_logie.shtml menţionează ca dată a naşterii 14 august 1888

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1910: A murit asistenta medicală britanică Florence Nightingale, cea care a pus bazele principiilor asistenței medicale moderne și ale salubrității spitalicești; s-a remarcat ca infirmieră deosebită în timpul Războiului din Crimeea, dând dovadă de o extraordinară capacitate de organizare, ocupându-se apoi de spitalele de garnizoană din Anglia; a fondat și a condus prima școală de infirmiere (1860), ale cărei cursuri și examene practice se desfășurau în Spitalul St. Thomas din Marea Britanie; a creat un sistem de sănătate în India; a fost prima femeie admisă în Societatea Statistică Regală, pentru activitatea sa de pionierat în infografie statistică (n. 1820, în Italia) – 110 ani. NOTĂ: Anul 2020 este „Anul internațional al asistentului medical și al moașei”, stabilit în cadrul celei de-a 72-a Adunări Mondiale a Sănătății de la Geneva, din 24.V.2019, pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea ei

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1907 (n. 1860)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012)

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; conducător al insurecţiei armate (1956-1958) împotriva dictaturii generalului Fulgencio Batista; conducător al Partidului Comunist din Cuba (din 1956); preşedinte al Consiliului de Stat (din 1976) şi al Consiliului de Miniştri (din 1959); din motive de sănătate a transferat, la 31.VII.2006, responsabilităţile sale fratelui său mai mic, Raul Castro, care deţinea funcţia de prim-vice-preşedinte al Cubei; în februarie 2008 Fidel Castro şi-a anunţat retragerea de la conducerea statului, preşedinte al Cubei fiind ales Raul Castro (m. 2016). NOTĂ: Dicţionarul Oxford de istorie universală contemporană (2005) dă ca an al naşterii 1927

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez (n. 1866)

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018)

– 1967: S-a născut (la Kōbe, Japonia) scriitoarea belgiană de limbă franceză Amélie Nothomb. NOTĂ: Unele surse (http://www.fichesdelecture.com/auteurs/amelie-nothomb) dau ca dată a naşterii 9 iulie 1966

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1923)

– 2009: A murit chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (n. 1915)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956)

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934)

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930)

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2019, 05:09 / actualizat: 13 august 2019, 15:18

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Vernisajul expoziţiei de pictură, „Încrâncenare” – Eliza Matica, găzduită de Qreator by Iqos,  la care participă dr. Marius Tiţa, critic de artă – ora 19:00 (13 – 18 aug.)

– Sport

* Glasgow: CFR Cluj o va întâlni pe Celtic Glasgow, în play-off-ul Ligii Campionilor la fotbal

– S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Acum 424 de ani (1595) a avut loc bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa (13/23)

* În urmă cu 232 de ani (1787) de la izbucnirea războiului ruso-turc. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana (13/24)

* Cu 143 de ani în urmă (1876) a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an

* Acum 73 de ani (1946) şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expune în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; s-a exprimat, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Cu 72 de ani în urmă (1947) a luat fiinţă Societatea Română de Cardiologie, la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955)

* În urmă cu 59 de ani (1960) a avut loc proclamarea independenţei Republicii Centrafricane, sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica

* Acum 58 de ani (1961) a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Informării Preventive” se marchează din anul 2011, în urma ralierii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la o iniţiativă derulată la nivel european; se sărbătoreşte, anual, la o dată variabilă, când data de 13 cade într-o zi de marţi; în această zi pompierii militari din toată ţara organizează diferite acţiuni menite să-i convingă pe cetăţeni despre nevoia învăţării şi punerii în practică a unor măsuri elementare de prevenire a declanşării anumitor situaţii de urgenţă

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960) – 135 de ani

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931) – 160 de ani

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960) – 135 de ani

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821). NOTĂ: Enciclopedia României „Cugetarea” (1999) dă ca dată a morţii 2.IV.1909

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 august 1913

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1917, 13/26: A murit (pe front, ca preot militar) poetul basarabean Alexie Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (n. 1888)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă naşterea la 3.VIII.1943

– 1953: S-a născut actriţa Micaela Caracaş, soţia actorului Ion Caramitru

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891) – 65 de ani

– 1957: S-a născut Adina Kenereş, prozatoare, eseistă şi editoare

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881) – 50 de ani

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia) – 20 de ani

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1921)

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942)

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922)

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

– 2018: A murit Aurelian Segărceanu, antrenor emerit de tenis; tatăl fostului jucător Florin Segărceanu, actualul căpitan-nejucător al echipei de Fed Cup a României (n. 1934) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei ”Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874) – 205 ani

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895) – 175 de ani

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar (n. 1818)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962) – 140 de ani

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946). NOTĂ: Site-ul http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/baird_logie.shtml menţionează ca dată a naşterii 14 august 1888

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film și producător american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980) – 120 de ani

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1907 (n. 1860)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011) – 100 de ani

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012)

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; conducător al insurecţiei armate (1956-1958) împotriva dictaturii generalului Fulgencio Batista; conducător al Partidului Comunist din Cuba (din 1956); preşedinte al Consiliului de Stat (din 1976) şi al Consiliului de Miniştri (din 1959); din motive de sănătate a transferat, la 31.VII.2006, responsabilităţile sale fratelui său mai mic, Raul Castro, care deţinea funcţia de prim-vice-preşedinte al Cubei; în februarie 2008 Fidel Castro şi-a anunţat retragerea de la conducerea statului, preşedinte al Cubei fiind ales Raul Castro (m. 2016). NOTĂ: Dicţionarul Oxford de istorie universală contemporană (2005) dă ca an al naşterii 1927

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez (n. 1866)

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018)

– 1967: S-a născut (la Kōbe, Japonia) scriitoarea belgiană de limbă franceză Amélie Nothomb. NOTĂ: Unele surse (http://www.fichesdelecture.com/auteurs/amelie-nothomb) dau ca dată a naşterii 9 iulie 1966

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934) – 25 de ani. NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1923)

– 2009: A murit chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (n. 1915) – 10 ani

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956)

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934)

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930)

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2018, 06:00 / actualizat: 13 august 2018, 15:26

EVENIMENTE INTERNE

– Apărare, Interne

* În seria manifestărilor organizate cu prilejul Zilei Marinei Române (5-15 aug.), astăzi se desfăşoară următoarele:

• Constanţa, Mangalia, Brăila şi Tulcea – repetiţii generale pentru cel mai mare spectacol naval din România, concomitent în 4 oraşe – între orele 10:00-12:30
• Constanţa – este organizată o ceremonie militară pentru acordarea Drapelului de Luptă Batalionului de Sprijin al Forţelor Navale „Ovidius” – ora 8:00, pe faleza din municipiu. Vor fi acordate distincţii şi medalii din partea Ministerului Apărării

– Arhitectură, Arheologie

* Mânăstirea, jud. Călăraşi: Muzeul Naţional de Istorie a României în colaborare cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Dunării de Jos Călărași, Asociația Română de Arheologie și Primăria Comunei Mânăstirea, organizează Ziua Porţilor Deschise pe şantierul arheologic Sultana-Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi, ediţia a XVI-a. Evenimentul se va desfășura la Grădinița nr. 1, str. Lehliului, nr. 79, din satul Sultana, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi, începând cu ora 10:00. Tot cu această ocazie va avea loc prezentarea rezultatelor proiectului Arhitectură & Arheologie Experimentală, ediţia a IX-a

– Cultură

* Săliştea de Sus: Simpozionul Naţional de la Săliştea de Sus „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş”, ediţia a X-a, la pensiunea Seky şi la Şcoala gimnazială „Mihai Eminescu” (13-14 aug.)

* Târgu-Jiu: Academia Docuart organizează, în perioada 13-19 august, atelierul de fotografie documentară – PhotoDoc. Proiectul este organizat de asociația culturală Docuart și este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național

* Las Vegas: Ia tradiţională, dar şi creaţii moderne, unice, inspirate din cultura românească veche, adaptate la cerinţele prezentului, vor fi prezentate, în perioada 13-15 august, la Convention Center, în cadrul Magic Las Vegas, unul din cele mai mari târguri de fashion din Statele Unite ale Americii. „Flori de ie” lansează ultima colecţie, „Capsulă”, caracterizată prin culori solare şi mii de mărgele

 – S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Acum 423 de ani (1595) a avut loc bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa (13/23)

* În urmă cu 231 de ani (1787) de la izbucnirea războiului ruso-turc. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana (13/24)

* Cu 142 de ani în urmă (1876) a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an

* Acum 72 de ani (1946) şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expune în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; s-a exprimat, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Cu 71 de ani în urmă (1947) a luat fiinţă Societatea Română de Cardiologie, la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955)

* În urmă cu 58 de ani (1960) a avut loc proclamarea independenţei Republicii Centrafricane, sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica

* Acum 57 de ani (1961) a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– Ziua Pomenirii Morților (Mereloț). Sfințirea mormintelor (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2018)

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul, compozitorul, criticul muzical şi profesorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva) – 125 de ani

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821). NOTĂ: Enciclopedia României „Cugetarea” (1999) dă ca dată a morţii 2.IV.1909

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004) – 105 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 august 1913

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1917, 13/26: A murit (pe front, ca preot militar) poetul basarabean Alexie Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (n. 1888)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător (din literatura sovietică şi cea ungară) şi gazetar (m. 1997) – 95 de ani

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991) – 90 de ani

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier) – 75 de ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă naşterea la 3.VIII.1943

– 1953: S-a născut actriţa Micaela Caracaş, soţia actorului Ion Caramitru – 65 de ani

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina Kenereş, prozatoare, eseistă şi editoare

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1921)

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942)

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922)

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei ”Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, ”Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix (nume complet: Ferdinand-Eugène-Victor Delacroix), pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798) – 155 de ani

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar (n. 1818)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946) – 130 de ani. NOTĂ: Site-ul http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/baird_logie.shtml menţionează ca dată a naşterii 14 august 1888

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998) – 110 ani

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut Arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977) – 105 ani

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1907 (n. 1860)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012)

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; conducător al insurecţiei armate (1956-1958) împotriva dictaturii generalului Fulgencio Batista; conducător al Partidului Comunist din Cuba (din 1956); preşedinte al Consiliului de Stat (din 1976) şi al Consiliului de Miniştri (din 1959); din motive de sănătate a transferat, la 31.VII.2006, responsabilităţile sale fratelui său mai mic, Raul Castro, care deţinea funcţia de prim-vice-preşedinte al Cubei; în februarie 2008 Fidel Castro şi-a anunţat retragerea de la conducerea statului, preşedinte al Cubei fiind ales Raul Castro (m. 2016). NOTĂ: Dicţionarul Oxford de istorie universală contemporană (2005) dă ca an al naşterii 1927

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez; celebru pentru cărțile sale de ficțiune ca “Mașina timpului”, “Războiul lumilor”, “Omul invizibil” şi “Insula Doctorului Moreau” (n. 1866)

– 1963: S-a născut Sridevi Kapoor, una dintre cele mai mari actriţe ale cinematografiei indiene (m. 2018) – 55 de ani

– 1967: S-a născut (la Kōbe, Japonia) scriitoarea belgiană de limbă franceză Amélie Nothomb. NOTĂ: Unele surse (http://www.fichesdelecture.com/auteurs/amelie-nothomb) dau ca dată a naşterii 9 iulie 1966

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner ”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze (1971) (n. 1900) – 20 de ani

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1923)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956)

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927) – 5 ani

– 2017: A murit actorul şi scenaristul american Joseph Bologna (n. 1934) – 1 an

– 2017: A murit Basilio Martín Patino, regizor de film, producător, scenarist și profesor spaniol (n. 1930) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

-Diaspora

* Jud.Suceava: În cadrul programului „Luna Diasporei” are loc Festivalul Național al Păstrăvului de la Ciocănești (13 – 15 august), şi proiectul Pelerin în Bucovina (13 – 15 august)

– Cultură

* Sibiu: Cunoscuta interpretă de muzică populară Maria Ciobanu îşi va aniversa cei 80 de ani, alături de copiii săi, Leontina Văduva şi Ionuţ Dolănescu, într-un spectacol care va avea loc în Piaţa Mare din Sibiu, în cadrul Festivalului Internaţional de Folclor „Cântecele Munţilor” (9-14 august)

*Topliţa, jud Harghita: Centrul Cultural Toplița, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti), Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Institutului Cultural Român şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, având parteneri Platforma unionistă „Acțiunea 2012″ și Asociația „Răsăritul Românesc”, organizează lucrările celei de a XVI-a ediţii a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului, ce va avea loc în perioada 13 – 18 august

* Turcia: ICR Istanbul va susține participarea artistei Raluca Popa în perioada 13 – 20 august, la ediția a VI-a a Bienalei Internaționale de Artă Contemporană „Sinopale” (1 august – 17 septembrie) din orașul Sinop, de pe coasta Mării Negre din nordul Turciei

– S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Acum 422 de ani (1595) a avut loc bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa (13/23)

* Se împlinesc 230 de ani (1787) de la izbucnirea războiului ruso-turc. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana (13/24)

* Cu 141 de ani în urmă (1876) a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an

* Acum 71 de ani (1946) şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expune în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; s-a exprimat, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* Se împlinesc 70 de ani (1947) de când a luat fiinţă Societatea Română de Cardiologie, la Spitalul Colţea, avându-l ca prim preşedinte pe prof. dr. Daniel Danielopolu (1884-1955)

* În urmă cu 57 de ani (1960) a avut loc proclamarea independenţei Republicii Centrafricane, sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica

* Cu 56 de ani în urmă (1961) a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– Adormirea Maicii Domnului (Hramul Mănăstirii Hagigadar din Suceava) (Calendarul Bisericii Apostolice Ortodoxe Armene din România – Sărbători principale 2017)

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul şi compozitorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821). NOTĂ: Enciclopedia României „Cugetarea” (1999) dă ca dată a morţii 2.IV.1909

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 august 1913

– 1917: S-a născut Ovidiu Bârlea, folclorist şi prozator (m. 1990) – 100 de ani

– 1917, 13/26: A murit (pe front, ca preot militar) poetul basarabean Alexie Mateevici; a rămas în istoria literaturii române prin poezia „Limba noastră”, care a dobândit o adevărată valoare de simbol (n. 1888) – 100 de ani

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) şi http://www.referatele.com/referate/romana/Florin-Muscalu/dau naşterea la 3.VIII.1943

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina Kenereş, prozatoare, eseistă şi editoare – 60 de ani

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume – 40 de ani

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1921)

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942)

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor, dirijor, etnomuzicolog şi pedagog (n. 1922) – 10 ani

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

EVENIMENTE EXTERNE

-Bogota: Vizita oficială a vice-preşedintelui american, Mike Pence, în  Colombia (13 şi 14 aug.)

-Berlin:La mai mult de o lună de la alegerile parlamentare germane, cancelarul  Angela Merkel este intervievat de un grup de cetățeni în timpul unei dezbateri organizate de către canalul de televiziune RTL

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, a fost marcată prima dată, în 1976, la iniţiativa organizaţiei „Lefthanders International”, cu scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la dificultăţile cu care stângacii se confruntă în viaţa de zi cu zi. În 1992, „Clubului stângacilor britanici” a lansat marcarea acestei zile ca un eveniment anual

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850) – 215 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix, pictor, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar (n. 1818)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1915 (m. 1942) – 145 de ani

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946). NOTĂ: Site-ul http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/baird_logie.shtml menţionează ca dată a naşterii 14 august 1888

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842) – 105 ani

– 1913: S-a născut arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1907 (n. 1860) – 100 de ani

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012)

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; conducător al insurecţiei armate (1956-1958) împotriva dictaturii generalului Fulgencio Batista; conducător al Partidului Comunist din Cuba (din 1956); preşedinte al Consiliului de Stat (din 1976) şi al Consiliului de Miniştri (din 1959); din motive de sănătate a transferat, la 31.VII.2006, responsabilităţile sale fratelui său mai mic, Raul Castro, care deţinea funcţia de prim-vice-preşedinte al Cubei; în februarie 2008 Fidel Castro şi-a anunţat retragerea de la conducerea statului, preşedinte al Cubei fiind ales Raul Castro (m. 2016). NOTĂ: Dicţionarul Oxford de istorie universală contemporană (2005) dă ca an al naşterii 1927

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez; celebru pentru cărțile sale de ficțiune ca “Mașina timpului”, “Războiul lumilor”, “Omul invizibil” şi “Insula Doctorului Moreau” (n. 1866)

– 1967: S-a născut (la Kōbe, Japonia) scriitoarea belgiană de limbă franceză Amélie Nothomb – 50 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.fichesdelecture.com/auteurs/amelie-nothomb) dau ca dată a naşterii 9 iulie 1966

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner ”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze din 1971 (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1923)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956)

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922) – 5 ani

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Domeniul Ştirbey, Buftea: A VI-a ediție a Festivalului Summer Well (13 – 14 aug.)

– S-a întâmplat într-o zi de 13 august

* Acum 421 de ani (1595) a avut loc bătălia de la Călugăreni, în care Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa (13/23)

* Cu 229 de ani în urmă (1787) a avut loc izbucnirea războiului ruso-turc. Ţările Române au devenit teatrul operaţiunilor militare, fiind ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana (13/24)

* Se împlinesc 140 de ani (1876) a avut loc primul Festival Wagner, organizat, anual, în oraşul german Bayreuth (Bavaria), în teatrul construit în acelaşi an. Anul acesta evenimentul se desfăşoară în perioada 25 iulie – 28 august

* Se împlinesc 70 de ani (1946) de când şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expune în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; s-a exprimat, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

* În urmă cu 56 de ani (1960) a avut loc proclamarea independenţei Republicii Centrafricane, sub președinția lui David Dacko. La data de 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană a devenit monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica

* Se împlinesc 55 de ani (1961) de când a început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar alte 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări 

– Începe în seara acestei zile sărbătoarea mozaică: Tisha BeAv, zi de post şi de doliu pentru a comemora multe tragedii care s-au abătut asupra poporului evreu, majoritatea petrecute în această zi (prima distrugere a Templului din Ierusalim, de către babilonieni, în anul 586 î.H., a doua distrugere a Templului, de către romani, din anul 70 d.H. sau expulzarea evreilor din Spania, în anul 1492)

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul şi compozitorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821) – 110 ani. NOTĂ: Enciclopedia României „Cugetarea” (1999) dă ca dată a morţii 2.IV.1909

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 august 1913

– 1917: S-a născut Ovidiu Bîrlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m.  2001, într-un accident rutier). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) şi http://www.referatele.com/referate/romana/Florin-Muscalu/dau naşterea la 3.VIII.1943

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina Kenereş, prozatoare, eseistă şi editoare

– 1958: S-a născut actriţa Micaela Caracaş, soţia actorului Ion Caramitru

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1921) – 10 ani

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942) – 10 ani

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor şi profesor (n. 1922). NOTĂ: Unele surse (http://433.ro/tudor-jarda/ şi http://arhiva.cultura.ro) dau moartea la 14 august 2007

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, sărbătorită în Marea Britanie şi în alte 13 state ale lumii; a fost marcată pentru prima dată în 1992, la iniţiativa „Clubului stângacilor britanici”, creat în 1990; cei care utilizează în primul rând mâna stângă se străduie, în această zi, să atragă atenţia designerilor şi producătorilor asupra necesităţii de a ţine seama şi de stângaci atunci când creează diverse produse (de exemplu, mouse-ul pentru computer sau diversele ustensile de bucătărie, create exclusiv pentru uzul dreptacilor)

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698)

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii doar 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1934)

– 1863: A murit Eugène Delacroix, pictor, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar (n. 1818)

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946). NOTĂ: Site-ul http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/baird_logie.shtml menţionează ca dată a naşterii 14 august 1888

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) biologul şi chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1907 (n. 1860)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul, interpretul şi pianistul american de blues Jimmy McCracklin (m. 2012) – 95 de ani

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; conducător al insurecţiei armate (1956-1958) împotriva dictaturii generalului Fulgencio Batista; conducător al Partidului Comunist din Cuba (din 1956); preşedinte al Consiliului de Stat (din 1976) şi al Consiliului de Miniştri (din 1959); din motive de sănătate a transferat, la 31.VII.2006, responsabilităţile sale fratelui său mai mic, Raul Castro, care deţinea funcţia de prim-vice-preşedinte al Cubei; în februarie 2008 Fidel Castro şi-a anunţat retragerea de la conducerea statului, preşedinte al Cubei fiind ales Raul Castro – 90 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Oxford de istorie universală contemporană (2005) dă ca an al naşterii 1927

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez; celebru pentru cărțile sale de ficțiune ca “Mașina timpului”, “Războiul lumilor”, “Omul invizibil” şi “Insula Doctorului Moreau” (n. 1866) – 70 de ani

– 1967: S-a născut (la Kōbe, Japonia) scriitoarea belgiană de limbă franceză Amélie Nothomb. NOTĂ: Unele surse (http://www.fichesdelecture.com/auteurs/amelie-nothomb) dau ca dată a naşterii 9 iulie 1966

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner ”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze din 1971 (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1923) – 15 ani

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956) – 5 ani

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 august

Publicat de Codrin RAITA, 13 august 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură
*Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în parteneriat cu Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso” din Bucureşti prezintă expoziția artistului vizual Lucian Muntean intitulată „Alberobello – fotografie și grafică“ (3 – 30 aug.), al cărui vernisaj are loc astăzi, de la ora 18:00, la Şura Bancu
* Roșia Montană: Asociația Alburnus Maior împreună cu voluntarii Campaniei „Salvați Roșia Montană!” organizează Festivalul Alternativ „FânFest” care se va desfăşura între 13 şi 16 august, şi care va cuprinde concerte live, expoziții, filme documentare, tururi ghidate și cea mai mare întrunire a activiștilor din România în cadrul forumului social de activism.Ediția aniversară din vara aceasta sărbătorește 10 ani de festival, de solidaritate cu lupta localnicilor din Roșia Montană, neclintiți în calea celui mai mare proiect minier de extragere a aurului din Europa
* Staţiunea Mamaia, jud. Constanţa: Cea de-a VII-a ediţie a Târgului „GAUDEAMUS Litoral 2015” va avea loc în perioada 13 – 17 august, în incinta unui pavilion expoziţional mobil amplasat pe faleza din faţa Radio Vacanţa, programul de vizitare fiind zilnic între orele 15:00 şi 23:00. Evenimentul este organizat de Radio România prin Centrul Cultural Media Radio România şi Radio Constanţa
* Staţiunea Mamaia, Jud.Constanţa:Evenimentul „Ziua Staţiunii Mamaia, 109 ani de la inaugurare” va fi marcat de o expoziţie inedită de cărţi poştale, vederi, care au circulat la începutul secolului al XX-lea, preluate de la Direcţia Arhivelor Naţionale – Constanţa şi cărţi poştale, vederi actuale, special create de artişti plastici români. Asociaţia de Promovare şi Dezvoltare Turistică „Aqua Magic” a propus, pe platforma www.Crestemidei.ro, campania „Ziua staţiunii Mamaia, 109 ani de la inaugurare”, în cadrul căreia se pot face donaţii, fondurile obţinute fiind folosite pentru susţinerea demersului artistic, realizarea noilor cărţi poştale de către graficienii Leonte Năstase, Costel Pătrăşcan, Doru Axinte şi Dan Deaconu, organizarea expoziţiei şi a vernisajului, printarea lucrărilor de artă în format de carte poştală, vederi în ediţie limitată ce vor fi puse în circulaţie.Asociaţia „Aqua Magic” promovează staţiunea Mamaia prin organizarea unei serii de evenimente artistice, culturale, printre care deschiderea, în colaborare cu Asociaţia culturală Wild Art, a unei galerii subacvatice de artă, Aquateca – biblioteca din incinta parcului de distracţii, expoziţii de artă, lansări de carte
* Vatra Dornei: In perioada 13-16 august va avea loc un festival de artă şi cultură urbană organizat de Asociaţia Redescoperă Vatra Dornei în colaborare cu Asociaţia Kilometrul 0, care are ca scop recuperarea unui spaţiu pierdut, fosta gradină a Cazinoului din Vatra Dornei. Evenimentul este finanţat de Primăria Municipiului Vatra Dornei şi are ca target copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între 15 si 35 de ani

– Sport
* Programul etapei a –VI-a a Ligii I de fotbal:
• Concordia Chiajna – Pandurii Tg. Jiu – ora 18:30
• Dinamo Bucureşti – FC Voluntari – ora 21:00

Aniversări – Comemorări

– 1595, 13/23: Bătălia de la Călugăreni: Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti (1593-1601), înfrânge oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Paşa – 420 de ani

– 1787, 13/24: Izbucnirea războiului ruso-turc; Ţările Române devin teatrul operaţiunilor militare; sunt ocupate mănăstirile Sinaia, Cozia şi Tismana

– 1859: S-a născut Ion C. Constantineanu, biolog specializat în micologie (ramură a botanicii care se ocupă cu studiul ciupercilor), considerat întemeietorul acestei ramuri a fiziologiei vegetale în România; a înfiinţat primul laborator de fizilogie vegetală la Iaşi, pe lângă Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” (m. 1931)

– 1884: S-a născut Hans Mattis-Teutsch, pictor şi sculptor de naţionalitate germană din România (m. 1960)

– 1893: S-a născut etnomuzicologul şi compozitorul Constantin Brăiloiu; a întemeiat Arhiva de Folclor a Societăţii Compozitorilor Români (1928-1934); a fost fondator şi conducător al Arhivei Internaţionale de Muzică Populară de la Geneva (1944-1958); membru corespondent al Academiei Române din 1946 (m. 1958, la Geneva)

– 1906: A murit Ioan Axente Sever, om politic, participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească şi din Transilvania; unul dintre conducătorii mişcării de eliberare naţională a românilor transilvăneni (n. 1821)

– 1913: S-a născut Ion Barnea, arheolog şi istoric de artă bisericească; studii de arheologie paleocreştină în România şi bizantinologie; membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2004). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 15 august 1913

– 1917: S-a născut Ovidiu Bîrlea, folclorist şi prozator (m. 1990)

– 1919: S-a născut meşterul popular Nicolae Popa, cel mai cunoscut realizator de măşti populare din România (m. 2010)

– 1928: S-a născut prozatorul Ion Lăncrănjan (m. 1991)

– 1943: S-a născut (la Lipnic-Ocniţa, azi în R. Moldova) Florin Muscalu, poet, critic şi istoric literar; a fost redactor la Televiziunea din Focşani; împreună cu prozatorul Traian Olteanu, a fondat, după 1990, la Focşani, „Revista V” (iniţiala din titlu fiind de la judeţul Vrancea) (m. 2001, într-un accident rutier). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) şi http://www.referatele.com/referate/romana/Florin-Muscalu/ dau naşterea la 3.VIII.1943

– 1946: Şeful delegaţiei române, ministrul afacerilor străine Gheorghe Tătărăscu, expune în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris punctul de vedere al Bucureştiului asupra proiectului de Tratat de pace, cerând recunoaşterea statutului de ţară cobeligerantă pentru România şi modificarea unor clauze economice; s-a exprimat, totodată, adeziunea ţării noastre la principiile Cartei ONU

– 1954: A murit Gáal Gabor, critic literar, publicist, estetician şi sociolog de naţionalitate maghiară din România; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1891)

– 1957: S-a născut Adina Kenereş, prozatoare, eseistă şi editoare

– 1958: S-a născut actriţa Micaela Caracaş, soţia actorului Ion Caramitru

– 1969: A murit George Oprescu, istoric, critic şi colecţionar de artă; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1881)

– 1977: S-a născut pictorul Adrian Ghenie, reprezentant al noului val al artei vizuale româneşti şi unul dintre cei mai apreciaţi artişti din lume

– 1999: A murit pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924, la Salonic/Grecia)

– 2006: A murit juristul Paul Mircea Cosmovici; cercetări de drept internaţional comparat, drept economic, drept civil; membru titular al Academiei Române din 1995 (n. 1921)

– 2006: A murit analistul şi prezentatorul Peter Wagner; moderator al radiodocumentarelor şi emisiunilor politice ale Societăţii Române de Radiofuziune (n. 1942)

– 2007: A murit Tudor Jarda, compozitor şi profesor (n. 1922). NOTĂ: Unele surse (http://433.ro/tudor-jarda/ şi http://arhiva.cultura.ro) dau moartea la 14 august 2007

– 2013: A murit profesorul doctor Ion Gherman, specialist în parazitologia clinică; fost preşedinte al Societăţii Culturale „Ţinutul Herţa”, a desfăşurat o bogată activitate editorială, mai ales în direcţia stabilirii adevărului istoric privind soarta românilor din Bucovina, Basarabia şi Ţinutul Herţa (n. 1920)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cairo: Este aşteptat verdictul în procesul celor patru poliţişti acuzaţi că ar fi omorât 37 de partizani ai preşedintelui destituit Mohamed Morsi

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Stângacilor”, sărbătorită în Marea Britanie şi în alte 13 state ale lumii; a fost marcată pentru prima dată în 1992, la iniţiativa „Clubului stângacilor britanici”, creat în 1990; cei care utilizează în primul rând mâna stângă se străduie, în această zi, să atragă atenţia designerilor şi producătorilor asupra necesităţii de a ţine seama şi de stângaci atunci când creează diverse produse (de exemplu, mouse-ul pentru computer sau diversele ustensile de bucătărie, create exclusiv pentru uzul dreptacilor)

– 1625: S-a născut Rasmus Bartholin, matematician și medic danez; contribuții în special în domeniul fizicii (m. 1698) – 390 de ani

– 1802, 13/25: S-a născut (lângă Timişoara, la vremea aceea aparţinând Ungariei) poetul austriac de limbă germană Nikolaus Lenau (m. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii doar 25 august 1802

– 1814: S-a născut Anders Jonas Ångström, fizician și astronom suedez, unul dintre inventatorii spectroscopiei; în memoria sa, o unitate de lungime îi poartă numele, iar Craterul Ångström de pe Lună este numit după el (m. 1874)

– 1844: S-a născut biochimistul elvețian Johann Friedrich Miescher (m. 1895)

– 1855: S-a născut arheologul francez Edmond Pottier; s-a ocupat îndeosebi de ceramica greacă; a fost 45 de ani conservator al Muzeului Luvru din Paris (1880-1925); membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (m. 1934) – 160 de ani

– 1863: A murit Eugène Delacroix, pictor, desenator, gravor şi litograf francez (n. 1798)

– 1865: A murit Ignaz Semmelweis, medic maghiar (n. 1818) – 150 de ani

– 1872: S-a născut Richard Willstätter, chimist german; cercetări în domeniul alcaloizilor (a descoperit novocaina); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1915 (m. 1942)

– 1879: S-a născut John (Nicholson) Ireland, compozitor, pianist, dirijor şi profesor englez (m. 1962)

– 1888: S-a născut inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie; la 3.VII.1928 a enunţat, pentru prima dată, principiul televiziunii în culori (imaginea era descompusă cu ajutorul unor filtre speciale în trei culori fundamentale – roşu, albastru şi verde – fiecare din ele transmise separat, imaginea iniţială fiind reconstituită la recepţie), iar în 1929 va realiza prima transmisiune în culori (m. 1946). NOTĂ: Site-ul http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/baird_logie.shtml menţionează ca dată a naşterii 14 august 1888

– 1899: S-a născut Sir Alfred (Joseph) Hitchcock, regizor de film american de origine britanică, considerat maestrul suspans-ului (m. 1980)

– 1908: S-a născut actorul american de film Gene Raymond (m. 1998)

– 1912: A murit compozitorul francez Jules Massenet (n. 1842)

– 1913: S-a născut arhiepiscopul Makarios (numele laic: Mihail Khristodolou Mouskos), lider al Bisericii Ortodoxe Cipriote (1950-1977) şi om politic (preşedinte al ţării între anii 1959 şi 1977); conducător al mişcării „énosis” (de unire cu Grecia), a acceptat un compromis cu ciprioţii turci, ceea ce a dus la obţinerea independenţei Ciprului (1959) (m. 1977)

– 1917: A murit (la Focşani, în timpul Primului Război Mondial) biologul şi chimistul german Eduard Buchner; a izolat primele enzime (1897); cercetări în domeniul chimiei fermentaţiilor; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1907 (n. 1860)

– 1919: S-a născut pianistul şi compozitorul englez George Shearing, o legendă a jazz-ului (m. 2011)

– 1921: S-a născut compozitorul şi interpretul american de R&B Jimmy McCracklin, cunoscut pentru melodia „The Walk” (m. 2012)

– 1926: S-a născut Fidel Castro Ruz, om politic cubanez; conducător al insurecţiei armate (1956-1958) împotriva dictaturii generalului Fulgencio Batista; conducător al Partidului Comunist din Cuba (din 1956); preşedinte al Consiliului de Stat (din 1976) şi al Consiliului de Miniştri (din 1959); din motive de sănătate a transferat, la 31.VII.2006, responsabilităţile sale fratelui său mai mic, Raul Castro, care deţinea funcţia de prim-vice-preşedinte al Cubei; în februarie 2008 Fidel Castro şi-a anunţat retragerea de la conducerea statului, preşedinte al Cubei fiind ales Raul Castro. NOTĂ: Dicţionarul Oxford de istorie universală contemporană (2005) dă ca an al naşterii 1927

– 1946: A murit Herbert George Wells, prozator, istoric şi sociolog englez; celebru pentru cărțile sale de ficțiune ca “Mașina timpului”, “Războiul lumilor”, “Omul invizibil” şi “Insula Doctorului Moreau” (n. 1866)

– 1960: Proclamarea independenţei Republicii Centrafricane, sub președinția lui David Dacko. La 4 decembrie 1976, Republica Centrafricană devine o monarhie constituțională, președintele Jean-Bédel Bokassa (1921 – 1996) autoproclamându-se regele Bokassa I. Cu sprijin francez, la 20/21 septembrie 1979, J. B. Bokassa este înlăturat de la putere de David Dacko și este restaurată republica – 55 de ani

– 1961: A început ridicarea Zidului Berlinului, care a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului; în esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului; căderea Zidului şi deschiderea frontierelor intergermane a avut loc la 9.XI.1989; conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid; 4.000 de persoane au reuşit să treacă „dincolo”, iar peste 5.000 au fost arestate

– 1967: S-a născut (la Kōbe, Japonia) scriitoarea belgiană de limbă franceză Amélie Nothomb. NOTĂ: Unele surse (http://www.fichesdelecture.com/auteurs/amelie-nothomb) dau ca dată a naşterii 9 iulie 1966

– 1994: A murit Manfred Wörner, om politic german, ministru al apărării în Guvernul Kohl (1982-1988) şi secretar general al Alianţei Nord-Atlantice/NATO (1988-1994), ca succesor al lordului Carrington; Manfred Wörner a fost un avocat al extinderii Alianţei spre centrul şi estul continentului european (n. 1934). NOTĂ: În România se marchează, la 24 septembrie (începând din 1996, la propunerea „Asociaţiei Manfred Wörner” din România), „Ziua Wörner ”

– 1998: A murit Julien Green, romancier, dramaturg şi ziarist american de limbă franceză; prima persoană de origine americană membru al Academiei Franceze din 1971 (n. 1900)

– 2001: A murit Manuel López Alvar, lingvist spaniol; în 1991 a fost numit membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1923)

– 2011: A murit (într-un accident rutier) Tareque Masud, unul dintre cei mai valoroşi regizori de film din Bangladesh (n. 1956)

– 2012: A murit Helen Gurley Brown, scriitoare şi publicistă americană; a condus, în calitate de editor-şef, timp de peste 30 de ani, ediţiile internaţionale ale revistei pentru femei „Cosmopolitan” (ei i se atribuie inventarea noţiunii de femeie modernă, femeia care poate avea atât o carieră de succes, cât şi o viaţă personală lipsită de inhibiţii) (n. 1922)

– 2013: A murit Aleksandr Soldatenkov, renumit creator de vehicule spaţiale ruseşti (al legendarei R-7, prima rachetă care a plasat un satelit pe orbita Terrei, precum şi al capsulelor Soyuz-2); a coordonat pregătirile pentru zborul astronautului Iuri Gagarin, primul om care a ajuns în spaţiu, în 1961 (n. 1927)

Sursa: RADOR