Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2024, 05:00 / actualizat: 17 aprilie 2024, 13:43

S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Acum 426 de ani (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. La data de 18 octombrie 1685, Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca „Edictul de la Nantes” (din 13 aprilie 1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant

* Acum 282 de ani (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Cu 162 de ani în urmă (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 139 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* În urmă cu 102 ani (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* Se împlinesc 85 de ani (1939) de când Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Cu 81 de ani în urmă (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 79 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Bătălia pentru Viena a început la 5 aprilie şi s-a încheiat la 13 aprilie 1945, oraşul fiind eliberat de forţele armate ale Frontului 3 ucrainean. Eliberarea Vienei s-a înscris într-o acţiune operativ-strategică distinctă şi a venit ca o prelungire a ofensivei de pe teritoriul Cehoslovaciei, la care alături de marile unităţi sovietice au acţionat şi unităţi ale Armatei Române, precum Regimentul român 2 care de luptă a activat în ultima lună a războiului în Europa în zona localităţilor austriece Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf, până în apropierea Vienei. În aceeaşi perioadă, în spaţiul austriac au fost prezente şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii şi la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată

* Acum 76 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927 – m. 2022), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 54 de ani (1970) avea loc inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an. Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul a fost redenumit „Henri Coandă”, în 2004, având la ora actuală o capacitate de prelucrare a peste 12 milioane de pasageri pe an și fiind cel mai mare din România

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 49 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* Cu 31 de ani în urmă (1993) avea loc fondarea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu. Începând cu data de 3 ianuarie 2022, sediul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului a fost relocat în Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, Aripa de Est

* Acum 23 de ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”) (n. 1733)

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914) – 155 de ani

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937) – 150 de ani

– 1878, 13/25: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844)

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008) – 100 de ani

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2023)

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste (m. 2021)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020)

– 1935: S-a născut pictorul Gheorghe Maftei (m. 2021)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu; personalitate a culturii române care, prin propunerile sale artistice și prin activitatea susținută dedicată învățământului teatral și scenei, în integralitatea ei, a influențat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani (m. 2019)

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan; dirijor (1986-2003) şi director (1986-1990) al Filarmonicii „Oltenia”; director al Teatrului Liric „Elena Teodorini” Craiova (1991-1994); inițiatorul Concursului de Interpretare Muzicală „Dinu Lipatti” (m. 2020)

– 1943, 13/14: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874) – 80 de ani

– 1951: S-a născut Petre Răileanu, critic literar, eseist, editor, publicist şi traducător; stabilit în Franța, din 1992

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1963: S-a născut Ovidiu Verdeș, scriitor, critic, cercetător literar și profesor universitar de teorie literară (m. 2022)

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917) – 50 de ani

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913)

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Aintree, Regatul Unit: Cursa de hipism Grand National

– Londra: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni: Scoția – Anglia

– Cork: Rugby – Turneul feminin al celor Șase Națiuni: Irlanda – Țara Galilor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel

– 1377: A murit Guillaume de Machaut, compozitor medieval și poet francez; unul dintre cei mai importanți compozitori francezi din stilul muzical „Ars Nova” din secolul al XIV-lea (n. 1300)

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589) – 505 ani

– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830) – 255 de ani

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741) – 230 de ani

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961) – 145 de ani

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958) – 135 de ani

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993) – 125 de ani

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019) – 100 de ani

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: S-a născut Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (m. 2018)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în 1995 (m. 2013) – 85 de ani

– 1939: S-a născut actorul american Paul Sorvino, devenit celebru datorită rolurilor interpretate în filmul „Goodfellas” şi în serialul TV „Law & Order” (m. 2022) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853)

– 1941: S-a născut Michael S. Brown, genetician molecular și profesor american; Premiul Nobel pentru Medicină în 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german, stabilit în SUA (n. 1874)

– 1949: S-a născut Christopher Hitchens, scriitor, critic literar şi jurnalist american de origine britanică (m. 2011) – 75 de ani

– 1949: S-a născut (în Germania) Jean-Jacques Favier, astronaut, fizician și inginer francez; a fost al şaselea francez care a călătorit în spaţiu (1996), într-un zbor la bordul navetei spaţiale americane Columbia; fiind primul om de ştiinţă francez care a petrecut timp în spaţiu, în timpul misiunii sale a fost responsabil pentru peste 30 de experimente de fizică în microgravitaţie (m. 2023) – 75 de ani

– 1956: A murit Emil Nolde (numele la naștere Emil Hansen), pictor şi grafician expresionist german de origine daneză (n. 1867)

– 1959: A murit dirijorul și pianistul olandez Eduard van Beinum (n. 1901) – 65 de ani

– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat la New York

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884)

– 1974: S-a născut Ruben Östlund, regizor suedez; a reuşit, printr-un număr redus de filme, să îşi facă remarcate spiritul caustic şi gustul său pentru satiră – 50 de ani

– 1983: A murit Mercè Rodoreda (i Gurguí), scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911) – 40 de ani

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru literatură în 1999 (n. 1927)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2018: A murit Miloš Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film și scenarist american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (n. 1932)

– 2020: A murit actriţa franceză Patricia Millardet, interpreta judecătoarei Silvia Conti din serialul italian de televiziune „Caracatiţa” (n. 1957)

– 2022: A murit actorul Michel Bouquet, un punct de reper al teatrului şi cinematografiei franceze; dublu laureat al premiului Cesar pentru cel mai bun actor (n. 1925)

– 2023: A murit stilista britanică Mary Quant, specialistă în moda pentru tineret, care a revoluţionat moda prin popularizarea fustei mini și a pantalonilor scurți pentru femei (n. 1930) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2023, 05:00 / actualizat: 19 aprilie 2023, 16:37

S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Se împlinesc 425 de ani (1598) de când regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. La data de 18 octombrie 1685, Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca „Edictul de la Nantes” (din 13 aprilie 1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant

* Acum 281 de ani (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Cu 161 de ani în urmă (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 138 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* În urmă cu 101 ani (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* Acum 84 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Se împlinesc 80 de ani (1943) de când germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 78 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Bătălia pentru Viena a început la 5 aprilie şi s-a încheiat la 13 aprilie 1945, oraşul fiind eliberat de forţele armate ale Frontului 3 ucrainean. Eliberarea Vienei s-a înscris într-o acţiune operativ-strategică distinctă şi a venit ca o prelungire a ofensivei de pe teritoriul Cehoslovaciei, la care alături de marile unităţi sovietice au acţionat şi unităţi ale Armatei Române, precum Regimentul român 2 care de luptă a activat în ultima lună a războiului în Europa în zona localităţilor austriece Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf, până în apropierea Vienei. În aceeaşi perioadă, în spaţiul austriac au fost prezente şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii şi la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată

* Se împlinesc 75 de ani (1948) de când Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Cu 59 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927 – m. 2022), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 53 de ani (1970) avea loc inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an. Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul a fost redenumit „Henri Coandă”, în 2004, având la ora actuală o capacitate de prelucrare a peste 12 milioane de pasageri pe an și fiind cel mai mare din România

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 48 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* Se împlinesc 30 de ani (1993) de la fondarea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu. Începând cu data de 3 ianuarie 2022, sediul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului a fost relocat în Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, Aripa de Est

* Acum 22 de ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Joi (Denia celor 12 Evanghelii) (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sfânta şi Marea Joi (Cina cea de taină și spălarea picioarelor). Cele 12 Evanghelii ale Pătimirilor Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2023)

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”) (n. 1733)

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937)

– 1878, 13/25: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943) – 145 de ani

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844) – 130 de ani

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes) – 125 de ani

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste (m. 2021)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020)

– 1935: S-a născut pictorul Gheorghe Maftei (m. 2021)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu; personalitate a culturii române care, prin propunerile sale artistice și prin activitatea susținută dedicată învățământului teatral și scenei, în integralitatea ei, a influențat profund teatrul românesc în ultimii 50 de ani (m. 2019) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan (m. 2020)

– 1943, 13/14: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară – 80 de ani

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1951: S-a născut Petre Răileanu, critic literar, eseist, editor, publicist şi traducător; stabilit în Franța, din 1992

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1963: S-a născut Ovidiu Verdeș, scriitor, critic, cercetător literar și profesor universitar de teorie literară (m. 2022) – 60 de ani

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924) – 30 de ani

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936) – 25 de ani

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928) – 20 de ani

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915) – 10 ani

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913)

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Raportul lunar al OPEC – Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol

– Amsterdam: Stellantis – Adunarea generală a acționarilor

– Victoria, Seychelles: Fosta Primă Doamnă Sarah Zarqhani Rene și alte personalități sunt judecate pentru corupție

– Tokyo: Scriitorul janponez Haruki Murakami își publică primul roman după o pauză de șase ani

– Rangoun, Myanmar: Festivalul Apei Thingyan – Festivalul de Anul Nou birmanez (13 – 16 apr.)

– Aintree, Marea Britanie: Grand National Horse Festival (13 – 15 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel

– 1377: A murit Guillaume de Machaut, compozitor medieval și poet francez; unul dintre cei mai importanți compozitori francezi din stilul muzical „Ars Nova” din secolul al XIV-lea (n. 1300)

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889) – 215 ani

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (m. 2018)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012) – 85 de ani

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în 1995 (m. 2013)

– 1939: S-a născut actorul american Paul Sorvino, devenit celebru datorită rolurilor interpretate în filmul „Goodfellas” şi în serialul TV „Law & Order” (m. 2022)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853)

– 1941: S-a născut Michael S. Brown, genetician molecular și profesor american; Premiul Nobel pentru Medicină în 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2022, 05:15 / actualizat: 13 aprilie 2022, 15:14

 S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Cu 424 de ani în urmă (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. La data de 18 octombrie 1685, Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca „Edictul de la Nantes” (din 13 aprilie 1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant

* Se împlinesc 280 de ani (1742), de când, în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Se împlinesc 160 de ani (1862) de când intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 137 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* Se împlinesc 100 de ani (1922) de la promulgarea tratatului prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* Acum 83 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Acum 79 de ani (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 77 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Bătălia pentru Viena a început la 5 aprilie şi s-a încheiat la 13 aprilie 1945, oraşul fiind eliberat de forţele armate ale Frontului 3 ucrainean. Eliberarea Vienei s-a înscris într-o acţiune operativ-strategică distinctă şi a venit ca o prelungire a ofensivei de pe teritoriul Cehoslovaciei, la care alături de marile unităţi sovietice au acţionat şi unităţi ale Armatei Române, precum Regimentul român 2 care de luptă a activat în ultima lună a războiului în Europa în zona localităţilor austriece Hohenruppersdorf, Schrick, Wilfersdorf, Mistelbach, Aspern, Zistersdorf, Poysdorf, până în apropierea Vienei. În aceeaşi perioadă, în spaţiul austriac au fost prezente şi subunităţi ale Grupului operativ al Brigăzii române de căi ferate, care au participat la reconstrucţia sau repararea de poduri pe diverse tronsoane de comunicaţii şi la sporirea capacităţii de garare a unor staţii de cale ferată

* Acum 74 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Cu 58 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927 – m. 2022), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 52 de ani (1970) avea loc inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an. Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul a fost redenumit „Henri Coandă”, în 2004, având la ora actuală o capacitate de prelucrare a peste 12 milioane de pasageri pe an și fiind cel mai mare din România

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 47 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* În urmă cu 29 de ani (1993) era fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu. Începând cu data de 3 ianuarie 2022, sediul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului a fost relocat în Casa Academiei Române, Calea 13 Septembrie nr. 13, Aripa de Est

* Acum 21 de ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”) (n. 1733)

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800) – 175 de ani

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937)

– 1878: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844)

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974) – 125 de ani

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste (m. 2021)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013) – 90 de ani

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020)

– 1935: S-a născut pictorul Gheorghe Maftei (m. 2021)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu (m. 2019)

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan (m. 2020)

– 1943, 13/14: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1951: S-a născut Petre Răileanu, critic literar, eseist, editor, publicist şi traducător; stabilit în Franța, din 1992

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947) – 35 de ani

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933) – 10 ani

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913)

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Thailanda: Songkran, sărbătoare budistă de Anul Nou sau festival al apei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel

– 1377: A murit Guillaume de Machaut, compozitor medieval și poet francez; unul dintre cei mai importanți compozitori francezi din stilul muzical „Ars Nova” din secolul al XIV-lea (n. 1300) – 645 de ani

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973) – 130 de ani

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987) – 100 de ani

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983) – 95 de ani

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: S-a născut Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (m. 2018)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897) – 85 de ani

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1995 (m. 2013)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez; laureat al Premiului Nobel pentru literatură pe 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853)

– 1941: S-a născut Michael S. Brown, genetician molecular și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german, stabilit în SUA (n. 1874)

– 1956: A murit Emil Nolde (numele la naștere Emil Hansen), pictor şi grafician expresionist german de origine daneză (n. 1867)

– 1959: A murit dirijorul și pianistul olandez Eduard van Beinum (n. 1901)

– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat la New York

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884)

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938) – 10 ani

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru literatură pe 1999 (n. 1927)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2018: A murit Milos Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film și scenarist american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (n. 1932)

– 2020: A murit actriţa franceză Patricia Millardet, interpreta judecătoarei Silvia Conti din serialul italian de televiziune „Caracatiţa” (n. 1957)

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2021, 05:00 / actualizat: 13 aprilie 2021, 8:04

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

*Lucrări în Comisiile permanente:

• ora 13:00 – Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi

-Camera Deputaților

*ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

*ora 12:00 –  Ședinţa în plen a Camerei Deputaţilor (prezență fizică și online)

*ora 14:30 –  Vot final

*ora 15:30 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online)

• ora 10:00 – Comisia pentru învăţământ – sala 3150 și online
• ora 11:00 – Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului – sala 4113, etaj 4
• ora 15:30 – Comisia pentru știință și tehnologie – Cam. 3150, Etaj 3, Corp B4

-Medicină, Sănătate

* Începând cu 13 aprilie, Primăria Sectorului 4 deschide încă 6 cabinete de vaccinare împotriva COVID-19, astfel încât centrul de vaccinare de la Palatul Naţional al Copiilor va deveni cel mai mare centru de administrare a vaccinului Pfizer BionTech din Sectorul 4.

*Începând cu această dată se vor deschide 144 de cabinete noi de vaccinare pentru administrarea vaccinului de la compania Pfizer

*Galați: Patru noi centre de vaccinare cu cinci cabinete/fluxuri pentru serul Pfizer/BioNTech vor fi disponibile din 13 aprilie în judeţul Galaţi. Centrele de vaccinare cu câte un flux vor fi în localităţile Tuluceşti, Cudalbi şi Cosmeşti, iar un centru cu două fluxuri, la cantina de pe strada 1 Decembrie 1918 din municipiul Galaţi.Cele patru noi centre de vaccinare se adaugă celor 17 deja existente.Potrivit datelor Direcţiei de Sănătate Publică, în judeţul Galaţi, din 4 ianuarie şi până în prezent, au fost administrate 62.748 de doze de vaccin. În total, 22.621 de persoane au fost vaccinate şi cu a doua doză iar alte 17.506 au primit doar prima doză de vaccin.

*Iași: Începând cu data de 13 aprilie în judeţul Iaşi se vor deschide încă nouă fluxuri de vaccinare împotriva COVID-19, şase dintre acestea urmând să funcţioneze în centre existente, trei fiind centre de vaccinare noi.Astfel, în judeţul Iaşi se intensifică eforturile din campania pentru vaccinarea populaţiei împotriva COVID-19 prin trei tipuri de măsuri, una dintre acestea fiind suplimentarea numărului de fluxuri de vaccinare începând cu 13 aprilie. A doua măsură vizează vizează creşterea capacităţii de vaccinare de la 60 la 96 de vaccinuri pe zi în fiecare flux de vaccinare. A treia măsură implică cooptarea medicilor de familie în campania de vaccinare şi efectuarea vaccinurilor în cabinetele medicale ale acestora

-Cultură

* În luna aprilie, Institutul Cervantes oferă publicului ocazia să cunoască creaţiile a patru cineaşti spanioli excepţionali, selecţionaţi din rândul participanţilor la Alcine, festivalul de film din Alcala de Henares, unul dintre festivalurile de prestigiu din Spania, care în 2020 a sărbătorit cea de-a 50-a ediţie. Sunt patru perspective extrem de diferite, ce reflectă diversitatea, vitalitatea, prezentul solid şi viitorul promiţător al cinematografiei spaniole. Seria de filme din cadrul evenimentului „Faţă în faţă: scurtmetraj/lungmetraj”/ „Del corto al largo (y viceversa)” va putea fi văzută online, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes, pe parcursul lunii aprilie, de la ora 21:00.Programul zilei:

• Filmul „Mala espina”, regia Belen Macias

*Londra: Programul seriei de evenimente dedicate scriitorului român Liviu Rebreanu, lansată online de ICR Londra, pe pagina Facebook a reprezentanței pe 7 aprilie.

• ora 19:00 – Prelegere susținută de Cristian Mușa, etnocoreolog (Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu), despre simbolismul dansului Ciuleandra – pe pagina de Facebook, canalul de YouTube și website ICR Londra

– S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Cu 423 de ani în urmă (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa. La data de 18 octombrie 1685, Ludovic al XIV-lea, rege al Franţei între anii 1643 şi 1715, revoca „Edictul de la Nantes” (din 13 aprilie 1598). Ca urmare, în Franţa s-a interzis exercitarea cultului protestant

* Cu 279 de ani în urmă (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Acum 159 de ani (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 136 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* Cu 99 de ani în urmă (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* Acum 82 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Acum 78 de ani (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 76 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 73 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Cu 57 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 51 de ani (1970) avea loc inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internațional Henri Coandă, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an. Botezat inițial „Otopeni”, aeroportul a fost redenumit „Henri Coandă”, în 2004, având la ora actuală o capacitate de prelucrare a peste 12 milioane de pasageri pe an și fiind cel mai mare din România

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 46 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* În urmă cu 28 de ani (1993) era fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de când, în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– Începe în această seară sărbătoarea mozaică Yom HaZikaron – Israel’s Memorial Day (14.IV.)

– Ramadanul, luna postului musulman (ţine 30 de zile, până la 12 mai); conform calendarului musulman, Ramadanul a început la răsăritul stelelor în ziua precedentă, 12 aprilie. NOTĂ: În America de Nord, Ramadanul începe o zi mai târziu

– „Ziua Informării Preventive” se marchează din anul 2011 (- 10 ani), în urma ralierii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la o iniţiativă derulată la nivel european; se sărbătoreşte, anual, la o dată variabilă, când 13 cade într-o zi de marţi; în această zi pompierii militari din toată ţara organizează diferite acţiuni menite să-i convingă pe cetăţeni despre nevoia învăţării şi punerii în practică a unor măsuri elementare de prevenire a declanşării anumitor situaţii de urgenţă

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”) (n. 1733) – 225 de ani

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937)

– 1878: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (m. 1940) – 135 de ani

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844)

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993 – 95 de ani

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987) – 85 de ani

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu (m. 2019)

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan (m. 2020) – 80 de ani

– 1943, 13/14: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1951: S-a născut Petre Răileanu, critic literar, eseist, editor, publicist şi traducător; stabilit în Franța, din 1992 – 70 de ani

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu” – 65 de ani

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1913) – 5 ani

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

-Teheran: Ministrul rus de externe Sergei Lavrov va efectua o vizită oficială în Iran, la invitația omologului său iranian, Mohammad Javad Zarif

– Rennes, Franța: Decizia Curții de Apel în cazul consilierului regional Catherine Blein, judecată pentru apologia terorismului într-un tweet publicat după atacul din Noua Zeelandă, în 2019

-Haga, Țările de Jos:  Conferință de presă a prim-ministrului Mark Rutte privind restricțiile împotriva Covid-19

-Teheran, Iran: Conferință de presă a purtătorului de cuvânt al guvernului

-Washington: Omagiu solemn organizat la Capitoliul Statelor Unite pentru polițistul ucis de un agresor pe 2 aprilie

-Washington: Publicarea prognozelor FMI pentru Asia – Pacific

– Paris: OPEC – Raport lunar privind petrolul

– Bruxelles: Decizie în procesul intentat de o gazdă TV de origine congoleză pentru incitare la ură rasială

– Budapesta, Ungaria: Tenis – Finala FedCup (13 – 18 apr.)

– Liga Campionilor la Fotbal, manșa secundă a sferturilor de finală

-New York: Condamnarea șefului companiei de marketing sportiv, Aaron Davidson, în dosarul de corupție FIFA

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763) – 195 de ani

– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1969 (m. 1989) – 115 ani

– 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: S-a născut Dan Sexton Gurney, pilot american de Formula 1; considerat una din cele mai mari personalități date de motorsport-ul american (m. 2018) – 90 de ani

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (n. 1858) – 90 de ani

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1995 (m. 2013)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clezio, scriitor francez; laureat al Premiului Nobel pentru literatură pe 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853)

– 1941: S-a născut Michael S. Brown, genetician molecular și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină pe 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman – 80 de ani

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german, stabilit în SUA (n. 1874)

– 1956: A murit Emil Nolde (numele la naștere Emil Hansen), pictor şi grafician expresionist german de origine daneză (n. 1867) – 65 de ani

– 1959: A murit dirijorul și pianistul olandez Eduard van Beinum (n. 1901)

– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat în New York

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881) – 55 de ani

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884) – 55 de ani

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru literatură pe 1999 (n. 1927)

– 2018: A murit Milos Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film și scenarist american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (n. 1932)

– 2020: A murit actriţa franceză Patricia Millardet, interpreta judecătoarei Silvia Conti din celebrul serial italian de televiziune „Caracatiţa” (n. 1957) – 1 an

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2020, 05:00 / actualizat: 13 aprilie 2020, 10:40

EVENIMENTE INTERNE

 – Senat

* Ședinţa Biroului Permanent (online)

* Ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare (online)

* Lucrări în comisiile permanente (online)

 – Administrație

* Cluj-Napoca: În conformitate cu circulara nr. 3220473/27.03.2020 emisă de Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, începând cu această dată, se suspendă depunerea declaraţiilor de căsătorie şi oficierea căsătoriilor în municipiul Cluj-Napoca. Măsura a fost luată în vederea prevenirii răspândirii coronavirusului, pe întreaga perioadă a stării de urgenţă

* Oradea: Primăria Oradea a anunţat că suspendă depunerea declaraţiilor de căsătorie şi oficierea acestora, începând cu această dată, până la încetarea stării de urgenţă. Măsura a fost luată în vederea prevenirii răspândirii infecţiei cu noul coronavirus SARS – CoV – 2

* Ploiești: În conformitate cu Adresa nr. 3220473/27.03.2020 emisă de Ministerul Afacerilor Interne, Direcţia de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, începând cu această dată, se suspendă depunerea declaraţiilor de căsătorie şi oficierea căsătoriilor în municipiul Ploieşti. Măsura a fost luată în vederea prevenirii răspândirii coronavirusului – Covid-19, pe întreaga perioadă a stării de urgenţă

– Juridic

* Wolters Kluwer România organizează un webinar interactiv “Implicaţiile Covid19 asupra achiziţiilor publice” – ora 14:00. Lectorul evenimentului: Roxana Vornicu – Co-Managing Partner al societăţii civile de avocatură Sîrbu & Vornicu, unde activează în special în domeniile achiziţiilor publice, dreptul construcţiilor şi drept administrativ.

– Cultură

* Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” va difuza online conferinţa Ana Blandiana: „Centenarul, un exerciţiu de exorcizare” (2 decembrie 2018) – orele 14:00 şi 16:00, pe adresa: https://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti .

* Asociația Culturală “Flower Power” prezintă audiția piesei „One way road” var. 2, scrisă de Antoaneta Zaharia și înregistrată în 2018, în cadrul proiectului ”Ani de liceu-povești on-air”, finanțat de Primăria Sectorului 3 – ora 18:00, pe site-ul www.as-cult-flowerpower.info, pe pagina “Audio Drama”. Piesa ”One way road” este prima piesă de teatru radiofonic în care joacă elevi de la licee din sectorul 3 al Capitalei

* Galaţi: Teatrul Dramatic „Fani Tardini” difuzează online spectacolul „Hotelul celor două‚ lumi”, de Eric Emmanuel Schmitt, în regia lui Cristian Gheorghe (premiera spectacolului a avut loc pe 1 martie 2008) – ora 19:00, pe canalul de pe YouTube al teatrului

– S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Cu 422 de ani în urmă (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat „Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa

* Acum 309 ani (1711) se încheia, la Luck, Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (13/24)

* Cu 278 de ani în urmă (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Acum 158 de ani (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 135 de ani (1885), avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* Cu 98 de ani în urmă (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* Acum 81 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Acum 77 de ani (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* Se împlinesc 75 de ani (1945) de la eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 72 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Cu 56 de ani în urmă (1964) actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de la inaugurarea aerogării pentru pasageri a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri/an

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 45 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând  normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* În urmă cu 27 de ani (1993) era fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu

* Acum 19 ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Luni (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Începutul Săptămânii Mari (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733)

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937)

– 1878: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844)

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002) – 100 de ani

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013) – 90 de ani

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist, publicist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste – 90 de ani

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) (m. 2020) – 85 de ani

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu (m. 2019)

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film – 80 de ani

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1913)

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939)

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Discurs televizat al preşedintelui francez Emmanuel Macron care va prezenta deciziile privind lupta împotriva pandemiei de coronavirus în perioada următoare

– Helsinki: Finlanda va extinde, în această zi, până pe 13 mai, aplicarea majorităţii măsurilor destinate ţinerii sub control a focarului epidemiei de COVID-19

– Madrid: Spania urmează să relaxeze măsurile de izolare în mod ”ordonat şi sigur”, începând din această zi permiţând reluarea activităţilor economice neesenţiale

– Geneva: Conferinţă de presă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe tema pandemiei de coronavirus

– Kuala Lumpur, Malaysia: Proces de al fostului bancher de la Goldman Sachs, Ng Chong Hwa, în afacerea de delapidare de fonduri (13 – 15 apr.)

– Moscova: Audieri în cadrul procesului cu ușile închise al lui Paul Whelan, un american acuzat de spionaj

– Liban: Manifestări de marcare a 45 de ani de la începutul războiului civil

– Los Angeles, SUA: United States Golf Association (USGA) urmează să decidă asupra desfăşurării turneului de golf US Open

Aniversări  – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Rock and Roll-ului”, stil muzical originar din SUA, care s-a dezvoltat în special la sfârșitul anilor 1940 și începutul anilor 1950 dintr-o combinație de blues, jazz, country și gospel

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit fabulistul, poetul, dramaturgul şi prozatorul francez Jean de La Fontaine (n. 1621) – 325 de ani

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868) – 240 de ani

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796) – 165 de ani

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1812) – 140 de ani

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971) – 135 de ani

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stefan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997) – 105 ani

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1995 (m. 2013)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clezio, scriitor francez; Premiul Nobel pentru literatură pe 2008 – 80 de ani

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1912) (n. 1853) – 80 de ani

– 1941: S-a născut biologul american Michael S. Brown; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană – 75 de ani

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german, stabilit în SUA (n. 1874) – 75 de ani

– 1956: A murit Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (n. 1867)

– 1959: A murit dirijorul și pianistul olandez Eduard van Beinum (n. 1901)

– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat în New York

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884)

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916) – 20 de ani

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940) – 5 ani

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru literatură pe 1999 (n. 1927) – 5 ani

– 2018: A murit Milos Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film și scenarist american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (n. 1932)

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2019, 06:03 / actualizat: 13 aprilie 2019, 11:51

EVENIMENTE INTERNE

– Învăţământ, Cercetare

* În zilele de 13 şi 14 aprilie, printre dragoni şi extratereştri, la Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir (Splaiul Unirii nr. 176), între orele 11:00 şi 19:00, are loc „Final Frontier #8” – singurul târg de carte SF&Fantasy. Ediţia a VIII-a a acestui târg pregăteşte pentru vizitatori cele mai noi cărţi ale genului, lansări de carte, paneluri pe subiecte incitante, autografe şi întâlniri cu autori

– Cultură

* Istanbul: Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul organizează, conform tradiției, o întâlnire culturală dedicată comunității foștilor locuitori ai insulei Ada-Kaleh – ora 13:30. Evenimentul va aduce în prim plan și un film documentar pătrunzător – „Adakale Sözlerim Çoktur/ Povestiri din Ada-Kaleh”. După vizionare, urmează o sesiune Q&A, în prezența regizorului – Ismet Arasan

– S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Cu 421 de ani în urmă (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat “Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa

* Acum 308 ani (1711) se încheia, la Luck, Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (13/24)

* Cu 277 de ani în urmă (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Acum 157 de ani (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 134 de ani (1885) avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* Cu 97 de ani în urmă (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* Se împlinesc 80 de ani (1939) de când Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Acum 76 de ani (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 74 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Acum 71 de ani (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Se împlinesc 55 de ani (1964) de când actorul american de film, Sidney Poitier (n. 1927), a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 49 de ani (1970) era inaugurată aerogara pentru pasageri a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri/an

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 44 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând  normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* În urmă cu 26 de ani (1993) era fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu

* Acum 18 ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733)

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914) – 150 de ani

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor şi dirijor de cor (m. 1937) – 145 de ani

– 1878: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 20.III.1944

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 12.IV.1893

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor și grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008) – 95 de ani

– 1926: S-a născut inginerul, fizicianul, inventatorul și profesorul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor, medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917) – 45 de ani

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928)

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 15.V.1915

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1913)

– 2018: A murit Mihai Stănescu, unul dintre cei mai apreciați caricaturiști români; a devenit celebru și datorită faptului că a criticat în mod deschis regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589) – 500 de ani

– 1695: A murit Jean de La Fontaine, poet, dramaturg și prozator francez; a rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830) – 250 de ani

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741) – 225 de ani

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas De la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961) – 140 de ani

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1813)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958) – 130 de ani

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1899: S-a născut arhitectul și graficianul american Alfred Mosher Butts; inventatorul jocului „Scrabble” (1938) (m. 1993) – 120 de ani

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stephan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1924: S-a născut Stanley Donen, regizor american și coregraf; celebru pentru filmele „Singin’ in the Rain” (considerat cel mai bun musical realizat vreodată la Hollywood) și „On the Town” (m. 2019) – 95 de ani

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1995 (m. 2013) – 80 de ani

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1912 (n. 1853)

– 1941: S-a născut biologul american Michael S. Brown; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german stabilit în SUA (n. 1874)

– 1956: A murit Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (n. 1867)

– 1959: A murit dirijorul și pianistul olandez Eduard van Beinum (n. 1901) – 60 de ani

– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat în New York

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884)

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul și muzicologul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911) – 35 de ani

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1999 (n. 1927)

– 2018: A murit Milos Forman (nume real: Jan Tomas Forman), regizor de film și scenarist american de origine cehă; unul dintre cei mai importanţi cineaşti ai Noului Val Cehoslovac; cunoscut mai ales pentru filmele „Zbor deasupra unui cuib de cuci” și „Amadeus” (n. 1932) – 1 an

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2018, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Hunedoara: Târgul de Turism al Hunedoarei, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Hunedoara (13 – 15 apr.)

– S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* Se împlinesc 420 de ani (1598) de când regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat “Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa

* Acum 307 ani (1711) se încheia, la Luck, Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (13/24)

* Cu 276 de ani în urmă (1742), în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Acum 156 de ani (1862) intra în vigoare, în România, Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 133 de ani (1885) avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* Cu 96 de ani în urmă (1922) era promulgat tratatul prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* În urmă cu 79 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Se împlinesc 75 de ani (1943) de când germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 73 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Se împlinesc 70 de ani (1948) de când Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Acum 54 de ani (1964) actorul american de film Sidney Poitier (n. 1927) a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 48 de ani (1970) era inaugurată aerogara pentru pasageri a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri/an

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 43 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând  normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* Se împlinesc 25 de ani (1993) de la fondarea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu

* Acum 17 ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– Izvorul Tămăduirii (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733)

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor, dirijor de cor şi muzicolog (m. 1937)

– 1878: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943) – 140 de ani. NOTĂ: Unele surse dau moartea la 20.III.1944

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit ofiţerul Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (n. 1844) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse dau moartea la 12.IV.1893

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes) – 120 de ani

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor, grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele” necesare programului nuclear al României; membru titular al Academiei Române din 1993

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013)

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor şi medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru şi profesoara Cătălina Buzoianu – 80 de ani

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924) – 25 de ani

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936) – 20 de ani

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit din 1987 în Israel (n. 1928) – 15 ani

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2013: A murit Mircea Petrescu-Dâmboviţa, arheolog, istoric şi profesor; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915) – 5 ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 15.V.1915

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1913)

EVENIMENTE EXTERNE

– Peru, Lima: Cea de-a VIII-a ediţie a Summitului Americilor (13 – 14 apr.)

Aniversări – Comemorări

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit Jean de La Fontaine, poet, dramaturg și prozator francez; a rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1808: S-a născut inventatorul italian Antonio (Santi Giuseppe) Meucci; a realizat, în 1857, transmiterea electrică a vocii umane la distanţă. Alexander Graham Bell a patentat (în 1876) transmiterea electro-magnetică a sunetelor vocii umane la distanţă folosind un curent ondulatoriu. Camera Deputaţilor a SUA a recunoscut, în 2002, contribuţia lui Antonio Meucci la invenţia telefonului (m. 1889) – 210 ani

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas De la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1813)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stephan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999) – 90 de ani

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012) – 80 de ani

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1995 (m. 2013)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1912 (n. 1853)

– 1941: S-a născut biologul american Michael S. Brown; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german stabilit în SUA (n. 1874)

– 1956: A murit Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (n. 1867)

– 1959: A murit dirijorul olandez Eduard van Beinum (n. 1900)

– 1963: S-a născut Gari Kimovici Kasparov (nume real: Weinstein), mare maestru de şah şi scriitor rus, de origine armeană-evreiască; la vârsta de 22 ani a devenit cel mai tânăr campion mondial de şah; din 1986 până la retragerea sa în 2005, a fost clasat pe locul 1 în lume în 225 din 228 luni; opozant al preşedintelui Vladimir Putin, Kasparov a părăsit Rusia în 2013 şi s-a mutat în New York – 55 de ani

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884)

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908) – 35 de ani

– 1984: A murit clavecinistul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911) – 10 ani

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1999 (n. 1927)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* În urmă cu 419 ani (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat “Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa

* Acum 306 ani (1711) se încheia, la Luck, Tratatul de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (13/24)

* Se împlinesc 275 de ani (1742) de când, în Catedrala din Dublin, a avut loc premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Se împlinesc 155 de ani (1862) de la intrarea în vigoare, în România, a Legii asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului (13/25)

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 132 de ani (1885) avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* Se împlinesc 95 de ani (1922) de la promulgarea tratatului prin care se recunoştea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru şi Marea Neagră – Basarabia, semnat la Paris, la 28 octombrie 1920, de reprezentanţii Marii Britanii, Franţei, Italiei, Japoniei, pe de o parte şi ai României, pe de altă parte. Textul tratatului a fost votat de Parlamentul român la 3 aprilie 1922 (Senatul) şi la 7 aprilie 1922 (Adunarea Deputaţilor)

* În urmă cu 78 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Acum 74 de ani (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 72 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Cu 69 de ani în urmă (1948) Marea Adunare Naţională a adoptat în unanimitate Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Acum 53 de ani (1964) actorul american de film Sidney Poitier (n. 1927) a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 47 de ani (1970) era inaugurată aerogara pentru pasageri a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri/an

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 42 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând  normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* Cu 24 de ani în urmă (1993) a fost fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu

* Acum 16 ani (2001), în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată din România a chipului Mântuitorului Iisus Hristos, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Joi; Denia celor 12 Evanghelii (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Joia Mare (Cina cea de Taină; Întemeierea Sf. Euharistii şi a Preoţiei; Spălarea picioarelor; Denia celor 12 Evanghelii) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– Joia Sfântă (Cina Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733)

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1847: A murit juristul şi profesorul Constantin Moroiu, întemeietorul învăţământului dreptului în Ţara Românească (n. 1800) – 170 de ani

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor, dirijor de cor şi muzicolog (m. 1937)

– 1878, 13/26: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit Constantin Căpităneanu, astronom şi geodez; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 12 aprilie 1893

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974) – 120 de ani

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor, grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele”; membru titular al Academiei Române din 1993; autor a 8 cărţi de referinţă în domeniu, cu publicaţii în reviste din ţară şi străinătate ce depăşesc numărul de 100, autor a 30 de brevete, realizator a 4 tehnologii pentru separarea „apei grele” şi câte una pentru separarea tritiului, azotului N15, heliului şi argonului, personalitate foarte cunoscută în plan internaţional

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator, eseist şi profesor; a stat 13 ani în închisorile comuniste

– 1932: S-a născut şahista Margareta Teodorescu, mare maestră internaţională, dublă vicecampioană olimpică şi multiplă campioană naţională de şah (m. 2013) – 85 de ani

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor şi medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru Cătălina Buzoianu

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan

– 1943: S-a născut Rodica Mandache, actriţă şi dramaturg. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 14 aprilie 1943

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947) – 30 de ani

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit, din 1987, în Israel (n. 1928)

– 2012, 13/14: A murit istoricul Florin Constantiniu; studii referitoare la istoria medie, modernă şi contemporană a României; preocupări privind istoria celui de-Al Doilea Război Mondial; autor al sintezei „O istorie sinceră a poporului român”; membru titular al Academiei Române din 2006 (n. 1933) – 5 ani

– 2013: A murit istoricul şi arheologul Mircea Petrescu-Dâmboviţa; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

– 2016: A murit juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1913) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului: În Joia Sfântă, Papa Francisc celebrează Liturghia Crismei – în bazilica „Sfântul Petru”

Aniversări – Comemorări

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit Jean de La Fontaine, poet, dramaturg și prozator francez; a rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas De la Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1813)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973) – 125 de ani

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stephan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987) – 95 de ani

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (numele adevărat: Maurice Julien Marie Robinet) (m. 1983) – 90 de ani

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897) – 80 de ani

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1995 (m. 2013)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1912 (n. 1853)

– 1941: S-a născut biologul american Michael S. Brown; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german stabilit în SUA (n. 1874)

– 1956: A murit Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (n. 1867)

– 1959: A murit dirijorul olandez Eduard van Beinum (n. 1900)

– 1963: S-a născut Garry Kasparov, fost campion mondial la şah rus de origine armeană (numele real: Garry Kimovich Weinstein); în anul 1985, a devenit cel mai tânăr campion mondial la şah, la vârsta de 22 de ani

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884)

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938) – 5 ani

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940)

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1999 (n. 1927)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 13 aprilie

* În urmă cu 418 ani (1598) regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat “Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa

* Se împlinesc 305 ani (1711) de la încheierea, la Luck, a Tratatului de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului). Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei (13/24)

* Acum 274 de ani (1742) a avut loc, la Catedrala din Dublin, premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel. 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile. A fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri. Succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

* Cu 154 de ani în urmă (1862) a intrat în vigoare, în România, Legea asupra presei. Promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 131 de ani (1885) avea loc promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române (13/25)

* În urmă cu 77 de ani (1939) Marea Britanie şi Franţa dădeau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă. Garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

* Acum 73 de ani (1943) germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

* În urmă cu 71 de ani (1945) avea loc eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Cu 68 de ani în urmă (1948) Marea Adunare Naţională a votat Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

* Acum 52 de ani (1964) actorul american de film Sidney Poitier (n. 1927) a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

* În urmă cu 46 de ani (1970) era inaugurată aerogara pentru pasageri a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri/an

* Tot într-o zi de 13 aprilie, acum 41 de ani (1975), în Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând  normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat, reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare), organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional, dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor

* Cu 23 de ani în urmă (1993) a fost fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România – director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu

* Se împlinesc 15 ani (2001) de când, în localitatea Davideni, judeţul Neamţ, a fost descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată a chipului Mântuitorului Iisus Hristos din România, datând din secolul a VI-lea

Aniversări – Comemorări

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733) – 220 de ani

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor, dirijor de cor şi muzicolog (m. 1937)

– 1878, 13/26: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1940) – 130 de ani

– 1893, 13/25: A murit Constantin Căpităneanu, astronom şi geodez; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 12 aprilie 1893

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002)

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor, grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele”; membru titular al Academiei Române din 1993; autor a 8 cărţi de referinţă în domeniu, cu publicaţii în reviste din ţară şi străinătate ce depăşesc numărul de 100, autor a 30 de brevete, realizator a 4 tehnologii pentru separarea „apei grele” şi câte una pentru separarea tritiului, azotului N15, heliului şi argonului, personalitate foarte cunoscută în plan internaţional – 90 de ani

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013)

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator şi eseist; a stat 13 ani în închisorile comuniste

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician, profesor şi medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă)

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987) – 80 de ani

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru Cătălina Buzoianu

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan – 75 de ani

– 1943: S-a născut Rodica Mandache, actriţă şi dramaturg. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 14 aprilie 1943

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1956: S-a născut Ioan T. Morar, jurnalist, poet, eseist, romancier şi diplomat; membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu” – 60 de ani

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit, din 1987, în Israel (n. 1928)

– 2013: A murit istoricul şi arheologul Mircea Petrescu-Dâmboviţa; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

EVENIMENTE EXTERNE

– Geneva: Cea de-a 44-a ediţie a Salonului Internaţional al Invenţiilor (13 – 17 apr.)

– Viena: Raportul lunar al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)

Aniversări – Comemorări

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1695: A murit Jean de La Fontaine, poet, dramaturg și prozator francez; a rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale (n. 1621)

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868)

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763) – 190 de ani

– 1855: A murit Sir Henry Thomas De La Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796)

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1813)

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971)

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1969 (m. 1989) – 110 ani

– 1915: S-a născut scriitorul german Stephan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997)

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1858) – 85 de ani

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1995 (m. 2013)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1912 (n. 1853)

– 1941: S-a născut biologul american Michael S. Brown; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman – 75 de ani

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german stabilit în SUA (n. 1874)

– 1956: A murit Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (n. 1867) – 60 de ani

– 1959: A murit dirijorul olandez Eduard van Beinum (n. 1900)

– 1963: S-a născut Garry Kasparov, fost campion mondial la şah rus de origine armeană (numele real: Garry Kimovich Weinstein); în anul 1985, a devenit cel mai tânăr campion mondial la şah, la vârsta de 22 de ani

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881) – 50 de ani

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier, eseist şi medic francez; tatăl compozitorului Antoine Duhamel (n. 1884) – 50 de ani

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916)

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

– 2015: A murit jurnalistul şi scriitorul uruguayan Eduardo Galeano (n. 1940) – 1 an

– 2015: A murit scriitorul, sculptorul şi graficianul german Günter Grass; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1999 (n. 1927) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 13 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 13 aprilie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Prima extragere a Loteriei Bonurilor Fiscale, cu un fond de premiere de un milion de lei, organizată de Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, cu ocazia Sărbătorilor Pascale – ora 11:30

– Sport

* Meciuri din cadrul etapei a 26-a a Ligii I la fotbal:

• ora 15:30 – Oţelul galaţi – Pandurii Tg. Jiu
• ora 18:00 – Ceahlăul Piatra Neamţ – Gaz Metan Mediaş
• ora 20:30 – Petrolul Ploieşti – Viitorul Constanţa

Aniversări – Comemorări

– Sfintele Paşti (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– Luni a doua zi de Paşti (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– 1711, 13/24: Încheierea (la Luck) a Tratatului de alianţă dintre Moldova şi Rusia (între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru I) privind colaborarea dintre cele două ţări în lupta antiotomană (prin el se recunoştea, însă, şi domnia ereditară în familia lui Dimitrie Cantemir şi autoritatea absolută a domnului); Tratatul descria şi frontierele istorice ale Moldovei

– 1796: A murit Gherasim Adamovici, teolog de origine sârbă, episcop ortodox al Transilvaniei între anii 1789 şi 1794; luptător pentru drepturile românilor transilvăneni, pe 30 martie 1792, împreună cu episcopul Ioan Bob din Blaj, s-a prezentat la Curtea de la Viena „pentru o dreaptă rezolvare a cererilor cuprinse în Reprezentaţiunea naţiunii române” („Supplex Libellus Valachorum”), document înaintat împăratului Leopold al-II-lea al Austriei (n. 1733)

– 1862: Intră în vigoare, în România, Legea asupra presei; promulgată de Alexandru Ioan Cuza, aceasta fixa dreptul de a transmite exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului

– 1869: S-a născut Pompiliu Eliade, critic şi istoric literar; s-a aplecat îndeosebi asupra relaţiilor culturale franco-române; a popularizat literatura franceză printr-o serie de studii; membru corespondent al Academiei Române din 1912 (m. 1914)

– 1874: S-a născut Iosif Velceanu, compozitor, dirijor de cor şi muzicolog (m. 1937)

– 1878, 13/26: S-a născut Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (m. 1943)

– 1885, 13/25: Promulgarea Legii „Depozitului legal”, prin care orice tipografie era obligată să trimită câte trei exemplare din fiecare tipăritură bibliotecilor centrale din Bucureşti şi Iaşi, precum şi Bibliotecii Academiei Române – 130 de ani

– 1886: S-a născut Nicolae Tonitza, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1940)

– 1893, 13/25: A murit Constantin Căpităneanu, astronom şi geodez; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României (n. 1844). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 12 aprilie 1893

– 1897: S-a născut botanistul Emil Pop, profesor universitar la Cluj; la îndemnul său au fost întemeiate numeroase rezervaţii naturale menite să conserve vestigii de o inegalabilă importanţă pentru istoria vegetaţiei din România; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1974)

– 1898: S-a născut Constantin Dumbravă, naturalist, geolog, cercetător polar; între anii 1927 şi 1931 a filmat, în Groenlanda, un important documentar etnologic (m. 1935, la Cannes)

– 1920: S-a născut Gheorghe Bulgăr, filolog, autor de dicţionare, şi istoric literar (m. 2002) – 95 de ani

– 1924: S-a născut (la Cetatea Albă, azi în Ucraina) Alexandru Lungu, medic endocrinolog, poet, pictor, grafician; între 1946 şi 1964 recurge la tăcere literară, refuzând să participe la scrierea literaturii realist-socialiste; în 1973 părăseşte România şi se stabileşte în RFG (m. 2008)

– 1926: S-a născut inginerul Marius Sabin Peculea; şi-a legat numele de proiectarea, realizarea şi optimizarea sistemului de obţinere a „apei grele”; membru titular al Academiei Române din 1993; autor a 8 cărţi de referinţă în domeniu, cu publicaţii în reviste din ţară şi străinătate ce depăşesc numărul de 100, autor a 30 de brevete, realizator a 4 tehnologii pentru separarea „apei grele” şi câte una pentru separarea tritiului, azotului N15, heliului şi argonului, personalitate foarte cunoscută în plan internaţional

– 1930: S-a născut Sergiu Nicolaescu, regizor, scenarist, actor, producător de filme şi om politic (parlamentar din partea FSN, PSDR şi PSD, din 1990, cu excepţia legislaturii 2004-2008; membru al Comisiilor de cultură din Senat în fiecare legislatură; s-a numărat, totodată, printre cei care au participat la Revoluţia din 1989); a realizat peste 60 de filme, aproape toate momentele importante ale istoriei naţionale regăsindu-se în acestea (m. 2013) – 85 de ani

– 1930: S-a născut Marcel Petrişor, prozator şi eseist; a stat 13 ani în închisorile comuniste – 85 de ani

– 1935: S-a născut C. D. Zeletin (pseudonimul lui Constantin Dimoftache), biofizician şi medic (contribuţii în domeniul medicinei nucleare, criobiofizicii, citospectrofotometriei, modelării cibernetice a unor procese biologice), poet, eseist şi traducător (bogată activitate de traducere din poezia renascentistă italiană şi din poezia franceză modernă) – 80 de ani

– 1936: S-a născut prozatorul Nicolae Velea (m. 1987)

– 1938: S-a născut regizoarea de teatru Cătălina Buzoianu

– 1939: Marea Britanie şi Franţa dau garanţii unilaterale României şi Greciei, angajându-se să le acorde asistenţă în cazul unei acţiuni care le-ar pune în primejdie independenţa, iar cele două ţări (România şi Grecia) ar decide să opună rezistenţă; garanţiile constituiau mai mult un gest diplomatic destinat să descurajeze Germania în politica ei de expansiune, dar fără efecte reale

– 1940: S-a născut Vladimir Cosma, compozitor, dirijor şi violonist francez de origine română; stabilit în Franţa la începutul anilor ’60 ai secolului XX, s-a impus ca unul dintre importanţii autori de muzică de film – 75 de ani

– 1941: S-a născut dirijorul Modest Cichirdan

– 1943: S-a născut Rodica Mandache, actriţă şi dramaturg. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 14 aprilie 1943

– 1944: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (n. 1874)

– 1948: Marea Adunare Naţională a votat Constituţia Republicii Populare Române, prima constituţie postbelică a României, care reflecta caracterul de tranziţie al perioadei pe plan economic şi social (copiată după Constituţia stalinistă din 1936). A fost ales un nou prezidiu, în frunte cu C.I. Parhon, şi un nou guvern, condus de dr. Petru Groza

– 1956: S-a născut poetul Ioan T. Morar, membru fondator al săptămânalului „Academia Caţavencu”

– 1970: Este inaugurată aerogara pentru pasageri a Aeroportului Internaţional Bucureşti – Otopeni, acum Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de pasageri/an – 45 de ani

– 1974: A murit scriitorul Iosif Moruţan (n. 1917)

– 1987: A murit scriitorul Marcel Constantin Runcanu (n. 1947)

– 1993: A fost fondat Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, care are ca obiect de activitate culegerea, arhivarea, cercetarea şi publicarea documentelor referitoare la formele totalitarismului în România; director-fondator, istoricul Radu Ciuceanu

– 1993: A murit Francisc Munteanu, scriitor, scenarist şi regizor de film (n. 1924)

– 1998: A murit (la Paris, unde se stabilise) actorul Dumitru Furdui (n. 1936)

– 2001: În localitatea Davideni, judeţul Neamţ, este descoperită (în urma unor cercetări arheologice, conduse de prof. dr. Ioan Mitrea) prima imagine figurată a chipului Mântuitorului Iisus Hristos din România, datând din secolul a VI-lea

– 2003: A murit Mircea Săucan, regizor de film şi scriitor; stabilit, din 1987, în Israel (n. 1928)

– 2013: A murit istoricul şi arheologul Mircea Petrescu-Dâmboviţa; a participat la numeroase recunoaşteri arheologice în Muntenia şi Moldova, ultimele valorificate în amplul volum „Aşezări din Moldova de la Paleolitic până în secolul XVIII” (în colaborare), prima publicaţie de acest gen din România; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1915)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sudan: Alegeri prezidenţiale şi legislative (13 – 15 apr.)

– Barcelona: Reuniunea miniştrilor de externe din ţările Mediteranei de Sud pe tema jihadismului şi imigraţiei

– Astana: Vizita ministrului iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, în Kazakhstan

– Akhisar, Turcia: Deschiderea procesului unor presupuşi responsabili pentru catastrofa minieră de la Soma din data de 13 mai 2014, care a cauzat moartea a 301 persoane

Aniversări – Comemorări

– 1519: S-a născut Caterina de Medici, regină a Franţei între 1547 şi 1559; figură emblematică a secolului al XVI-lea; rolul său în masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu face din ea o figură controversată, chiar şi în prezent (m. 1589)

– 1598: Regele francez Henric al IV-lea de Bourbon (1589-1610) a promulgat “Edictul de la Nantes” (oraş din vestul Franţei), prin care se garantau protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor şi care a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa

– 1695: A murit Jean de La Fontaine, poet, dramaturg și prozator francez; a rămas cunoscut în istoria literaturii îndeosebi pentru fabulele sale (n. 1621) – 320 de ani

– 1742: A avut loc, la Catedrala din Dublin, premiera oratoriului „Messiah”, a compozitorului german Georg Friedrich Händel; 24 de zile i-au trebuit lui Händel să compună această capodoperă a creaţiei sale, considerat cel mai cunoscut oratoriu şi poate cel mai frumos din toate timpurile; a fost creat în 1741, între 22 august şi 4 septembrie, confirmând încă odată uşurinţa şi spontaneitatea pe care compozitorul o avea chiar şi în compunerea celor mai fastuoase partituri; succesul a fost impresionant şi lucrarea a fost imediat catalogată ca fiind esenţa geniului händelian, păstrându-şi până în zilele noastre locul în galeria marilor capodopere

– 1769: S-a născut Sir Thomas Lawrence, pictor englez (m. 1830)

– 1780: S-a născut inginerul şi inventatorul irlandez Alexander Mitchell (m. 1868) – 235 de ani

– 1794: A murit scriitorul francez Sébastien-Roch Nicolas de Chamfort (n. 1740 sau 1741)

– 1826: A murit violoncelistul, compozitorul şi dirijorul german Franz Danzi (n. 1763)

– 1855: A murit Sir Henry Thomas De La Beche, geolog şi paleontolog englez (n. 1796) – 160 de ani

– 1879: S-a născut matematicianul italian Francesco Severi, considerat întemeietorul şcolii italiene de geometrie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1961)

– 1880: A murit Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (n. 1813) – 135 de ani

– 1885: S-a născut Lukács György (născut György Bernát Löwinger), filosof, scriitor şi critic literar ungar (m. 1971) – 130 de ani

– 1889: S-a născut criptologul american Herbert Osborne Yardley, care a organizat şi condus primele eforturi ale SUA de decriptare a codurilor inamice în timpul Primului Război Mondial (m. 1958)

– 1892: S-a născut Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (m. 1973)

– 1906: S-a născut Samuel Beckett, prozator şi dramaturg irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut scriitorul german Stephan Hermlin (pe numele său adevărat Rudolf Leder) (m. 1997) – 100 de ani

– 1922: S-a născut John Braine, scriitor britanic; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (m. 1987)

– 1927: S-a născut actorul, regizorul şi scriitorul francez Maurice Ronet (m. 1983)

– 1928: S-a născut José Agustin Goytisolo, poet şi eseist spaniol (m. 1999)

– 1931: A murit Kristoffer Nyrop, lingvist şi filolog danez; specialist în romanistică; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1858)

– 1937: A murit scriitorul rus Ilia Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Fainzilberg); a scris romane satirice în colaborare cu Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev) (n. 1897)

– 1938: S-a născut interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (m. 2012)

– 1939: S-a născut poetul irlandez Seamus Heaney; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1995 (m. 2013)

– 1940: S-a născut Jean-Marie Gustave Le Clézio, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2008 – 75 de ani

– 1940: A murit medicul francez Pierre Marie; fondator al învăţământului antropologic francez; importante contribuţii în neurologie, endocrinologie şi psihologie; membru de onoare străin al Academiei Române din 1912 (n. 1853) – 75 de ani

– 1941: S-a născut biologul american Michael S. Brown, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1985, împreună cu conaţionalul său Joseph Goldstein, pentru descoperirea cheii de legătură dintre metabolism şi colesterol în corpul uman

– 1943: Germanii au anunţat descoperirea, în pădurea Katyń (sat situat la 20 de kilometri vest de oraşul Smolensk, din Rusia), a unor gropi comune unde se aflau rămăşiţele umane a câtorva mii de ofiţeri polonezi, executaţi în masă de forţele poliţiei secrete sovietice în timpul celui de-al doilea război mondial. Execuţii au mai avut loc şi la Mednoe şi Kalinin (regiunea Tver din nord-vestul Rusiei). La Katyn erau împuşcaţi prizonierii din lagărul Kozelsk, la Tver se lichidau prizonierii din lagărul Ostaşkov, în timp ce prizonierii din lagărul Starobelsk erau ucişi în închisoarea NKVD din Harkov (Ucraina) şi îngropaţi la Piatykhaty

– 1945: S-a născut Judy Nunn, actriță, scriitoare şi scenaristă australiană – 70 de ani

– 1945: A murit Ernst Cassirer, filosof german stabilit în SUA (n. 1874) – 70 de ani

– 1945: Eliberarea oraşului Viena de sub ocupaţia fascistă (la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale) – 70 de ani

– 1956: A murit Emil Nolde, pictor şi grafician expresionist german (n. 1867)

– 1959: A murit dirijorul olandez Eduard van Beinum (n. 1900)

– 1963: S-a născut Garry Kasparov, fost campion mondial la şah rus de origine armeană (numele real: Garry Kimovich Weinstein); în anul 1985, a devenit cel mai tânăr campion mondial la şah, la vârsta de 22 de ani

– 1964: Actorul american de film Sidney Poitier (n. 1927) a fost primul actor de culoare distins cu Premiul Oscar pentru rolul din „Lilies of the Field”

– 1966: A murit Carlo Carrà, unul dintre cei mai importanţi pictori italieni ai primei jumătăţi a secolului al XX-lea (n. 1881)

– 1966: A murit Georges Duhamel, romancier şi eseist francez (n. 1884)

– 1975: În Liban a izbucnit un război civil, care a opus forţele creştine formaţiunilor musulmane, susţinute de miliţiile palestiniene, adăpostite în Liban din 1969. Războiul a încetat în urma Acordului de la Taef (Arabia Saudită) din octombrie 1990, în baza căruia autorităţile libaneze au trecut la aplicarea unor măsuri vizând normalizarea situaţiei din ţară, printre care: reunificarea şi activarea instituţiilor administraţiei de stat; reluarea activităţii parlamentului şi stabilirea de noi structuri ale acestuia (majorarea numărului deputaţilor de la 99 la 128, repartizarea lor egală între creştini şi musulmani, formarea comisiilor parlamentare); organizarea de alegeri legislative începând cu anul 1992, extinderea autorităţii statale pe întreg teritoriul naţional; dezarmarea şi desfiinţarea miliţiilor – 40 de ani

– 1983: A murit Mercè Rodoreda, scriitoare spaniolă de limbă catalană; considerată cea mai celebră autoare a literaturii contemporane catalane, opera sa a fiind tradusă în 27 de limbi (n. 1908)

– 1984: A murit clavecinistul american Ralph Kirkpatrick (n. 1911)

– 2000: A murit Giorgio Bassani, scriitor şi editor italian (n. 1916) – 15 ani

– 2008: A murit fizicianul american John Archibald Wheeler, unul dintre fondatorii teoriei fisiunii nucleare, alături de Niels Bohr şi Enrico Fermi; în timpul celui de-al doilea război mondial a participat la „proiectul Manhattan”, de creare a bombei atomice; în 1967 a introdus termenul de „gaură neagră”; Wheeler este şi un pionier al cercetării câmpului de gravitaţie cuantică (n. 1911)

– 2012: A murit interpretul de operă şi actorul austriac Heinz Holecek (n. 1938)

Sursa: RADOR