Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2024, 05:00 / actualizat: 10 mai 2024, 13:57

S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Sunt marcați 200 de ani (1824) de la deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Acum 186 de ani (1838), sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Cu 176 de ani în urmă (1848), în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 166 de ani (1858), la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Se împlinesc 165 de ani (1859) de când începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite (10/22)

* Se marchează 160 de ani (1864) de când, între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului). Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” şi 70.220 abţineri. Statutul a fost publicat în „Monitorul oficial” nr. 146 din 3 iulie 1864. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din 1866

* În urmă cu 158 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Acum 153 de ani (1871) avea loc semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 147 de ani (1877) era instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. A fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român (10/22)

* Cu 143 de ani în urmă (1881) au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Acum 118 ani (1906) apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* În urmă cu 117 ani (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 97 de ani (1927) avea loc semnarea Concordatului cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). Din partea României a semnat ministrul Vasile Goldiș, ministru al Cultelor în guvernul Averescu, iar din partea Sfântului Scaun a semnat cardinalul Pietro Gasparri, cardinal secretar de stat. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Acum 88 de ani (1936) avea loc deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Sunt marcați 85 de ani (1939) de la inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Acum 83 de ani (1941) avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* În urmă cu 77 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie americană de război, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când, în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* În urmă cu 13 ani (2011) Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu. Sf. Apostol Simon Zilotul (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Independenței Naționale a României”; sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881). NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost Ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Djuvara a afirmat: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită prin Legea 156/ 7.VI.2021, urmărește aducerea în centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice. Între 1906 și 1948, data de 10 mai a fost sărbătorită în țara noastră ca „Ziua Românilor din Balcani”. NOTĂ: Și la 23 mai este sărbătorită, din 1990, „Ziua naţională a aromânilor de pretutindeni”, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM. Ambele sărbători fac referire la data de 10/23.V.1905, când a fost tipărit Decretul imperial („Iradeaua”) sultanului Abdul Hamid al II-lea, prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck (prenumele de botez Johann Ludwig Carl), fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926) – 170 de ani

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993) – 130 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018) – 95 de ani

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019) – 95 de ani

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare (m. 2019)

– 1931: S-a născut Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București (m. 2019). NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1932: S-a născut arhitectul Gheorghe Leahu, cunoscut pentru acuarelele care prezintă imagini inedite ale Bucureştiului; a proiectat Magazinul Universal Unirea, între 1973-1974; a proiectat și coordonat ridicarea blocurilor socialiste din Calea Văcărești, Bd. Metalurgiei, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Giurgiului și Bd. Brâncoveanu; după 1989 a publicat volumul „Arhitect în Epoca de Aur”, mărturie-document pentru istoria Bucureștiului în dictatură (m. 2022)

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1946: S-a născut Rică Răducanu (pe numele său adevărat Răducanu Necula), fost fotbalist (portar), care a jucat în echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv”, clasa a III-a

– 1949: S-a născut Gelu Nițu, actor de teatru și film – 75 de ani

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, martir pentru credință, ucis în bătaie în temnițele regimului comunist pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română; a fost primul martir din cei șapte episcopi greco-catolici (Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu) beatificați de Papa Francisc în anul 2019 și sărbătoriți ca Fericiți în Biserica Greco Catolică în 2 iunie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular  al Academiei Române din 1955 (n. 1891)

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924) – 30 de ani

– 2006: S-a născut Eva Garet, copilul-minune al pianisticii românești; câștigătoare a numeroase premii, la numai 10 ani devine cea mai tânără câștigătoare a trofeului „Lira de Aur”, prestigioasa competiție a tinerilor muzicieni sub 18 ani; în 2018 devine primul pianist român laureat la „Ettlingen International Piano Competition” din Germania, una dintre cele mai prestigioase competiții pianistice pentru juniori din lume

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Singapore: Audierea liderului opoziției Pritam Singh, acuzat de mărturie mincinoasă

– Londra: IAG – rezultate din primul trimestru

– Qatar: Atletism: Liga de Diamant 2024 – reuniunea de la Doha

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Arborelui de Argan” a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia A/RES/75/262, adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arborele de argan, ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii şi sursă ancestrală pentru dezvoltarea durabilă, este un arbore specific Regatului Marocului. Proclamarea Zilei reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse de Maroc pentru protejarea acestui arbore și evidenţiază rolul-cheie al sectorului producţiei arborelui de argan în realizarea obiectivelor Agendei 2030 şi contribuţia sa în dezvoltare prin implicaţiile sale economice, sociale şi de mediu. Alegerea zilei de 10 mai este inspirată de ciclul de maturare a fructelor arborelui de argan

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva Maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004 (- 20 de ani), la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710) – 250 de ani

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773) – 195 de ani

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760) – 175 de ani

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942) – 165 de ani

– 1878: S-a născut Gustav Stresemann, om politic german; fondator și lider al Partidului Popular German; Premiul Nobel pentru Pace în 1926, ca recunoaștere a muncii de reconciliere dintre națiuni după Primul Război Mondial, realizată împreună cu omologul său francez, Aristide Briand (m. 1929)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987) – 125 de ani

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841) – 120 de ani

– 1909: A murit Félix-Henri Giacomotti, pictor și muralist francez de origine italiană, specializat în lucrări istorice și religioase (n. 1828) – 115 ani

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1856)

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (m. 2016)

– 1937: S-a născut (în Ucraina) atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (m. 2021)

– 1938: S-a născut Manolo Santana (nume real: Manuel Santana Martínez), legendă a tenisului, primul spaniol care a câştigat turneul de la Wimbledon, în 1966 (m. 2021)

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul David Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1904)

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia)

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia)

– 2020: A murit cantautoarea, compozitoarea şi producătoarea afro-americană Betty Wright (nume la naștere: Bessie Regina Norris) (n. 1953)

– 2022: A murit Leonid Kravciuk, politician ucrainean și primul președinte al Ucrainei (sep. 1991 – iul. 1994), „figură istorică ce a jucat un rol important în devenirea Ucrainei independentă în mod pașnic” (n. 1934, în Polonia)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2023, 05:00 / actualizat: 10 mai 2023, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Acum 199 de ani (1824) a avut loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Se împlinesc 185 de ani (1838) de când sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Se împlinesc 175 de ani (1848) de când, în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Se împlinesc 165 de ani (1858) de când, la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 164 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite (10/22)

* Cu 159 de ani în urmă (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului). Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” şi 70.220 abţineri. Statutul a fost publicat în „Monitorul oficial” nr. 146 din 3 iulie 1864. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din 1866

* În urmă cu 157 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Acum 152 de ani (1871) avea loc semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 146 de ani (1877) era instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. A fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român (10/22)

* Cu 142 de ani în urmă (1881) au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Acum 117 ani (1906) apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* În urmă cu 116 ani (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 96 de ani (1927) avea loc semnarea Concordatului cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). Din partea României a semnat ministrul Vasile Goldiș, ministru al Cultelor în guvernul Averescu, iar din partea Sfântului Scaun a semnat cardinalul Pietro Gasparri, cardinal secretar de stat. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 94 de ani (1929) la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Acum 87 de ani (1936) avea loc deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Cu 84 de ani în urmă (1939) avea loc inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Acum 82 de ani (1941) avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* În urmă cu 76 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie americană de război, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Acum 29 de ani (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* În urmă cu 12 ani (2011) Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Independenței Naționale a României”; sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881) (Legea nr.189/ 8.VII.2021). NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost Ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Djuvara a afirmat: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită prin Legea 156/ 7.VI.2021, urmărește aducerea în centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice. Între 1906 și 1948, data de 10 mai a fost sărbătorită în țara noastră ca „Ziua Românilor din Balcani”. NOTĂ: Și la 23 mai este sărbătorită, din 1990, „Ziua naţională a aromânilor de pretutindeni”, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM. Ambele sărbători fac referire la data de 10/23.V.1905, când a fost tipărit Decretul imperial („Iradeaua”) sultanului Abdul Hamid al II-lea, prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965) – 110 ani

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984) – 110 ani

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019)

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare (m. 2019)

– 1931: S-a născut Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București (m. 2019). NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1932: S-a născut arhitectul Gheorghe Leahu, cunoscut pentru acuarelele care prezintă imagini inedite ale Bucureştiului; a proiectat Magazinul Universal Unirea, între 1973-1974; a proiectat și coordonat ridicarea blocurilor socialiste din Calea Văcărești, Bd. Metalurgiei, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Giurgiului și Bd. Brâncoveanu; după 1989 a publicat volumul „Arhitect în Epoca de Aur”, mărturie-document pentru istoria Bucureștiului în dictatură (m. 2022)

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1946: S-a născut Rică Răducanu (pe numele său adevărat Răducanu Necula), fost fotbalist (portar), care a jucat în echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv”, clasa a III-a

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, martir pentru credință, ucis în bătaie în temnițele regimului comunist pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română; a fost primul martir din cei șapte episcopi greco-catolici (Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu) beatificați de Papa Francisc în anul 2019 și sărbătoriți ca Fericiți în Biserica Greco Catolică în 2 iunie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora – 60 de ani

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular  al Academiei Române din 1955 (n. 1891)

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2006: S-a născut Eva Garet, copilul-minune al pianisticii românești; câștigătoare a numeroase premii, la numai 10 ani devine cea mai tânără câștigătoare a trofeului „Lira de Aur”, prestigioasa competiție a tinerilor muzicieni sub 18 ani; în 2018 devine primul pianist român laureat la „Ettlingen International Piano Competition” din Germania, una dintre cele mai prestigioase competiții pianistice pentru juniori din lume

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Urmează să aibă loc o întâlnire a miniștrilor de externe turci, sirieni și ruși

– Varșovia: Curtea Constituțională din Polonia examinează dacă principiul imunității statului este constituțional în cazul crimelor de război

– Mountain View, SUA: Google I/O 2023, conferință anuală pentru dezvoltatori

– Tunisia: Grevă generală în transportul rutier, aerian și maritim (10 – 11 mai)

– Tokyo: Toyota și Panasonic – rezultate anuale 2022/23

– Londra: Compass – rezultate semestriale

– Paris: Procesul fostului jandarm ruandez Philippe Hategekimana suspectat că a participat la masacrele civililor tutsi (10 mai – 30 iun.)

– Amsterdam: Muzeul Van Gogh prezintă în avanpremieră o expoziție despre ultimele luni de viață ale artistului la Auvers-sur-oise

– Viena: Vernisajul unei expoziții a artistului japonez Yoshitomo Nara (10 mai – 1 nov.)

– Stockholm: Începutul turneului mondial al lui Beyoncé – The Renaissance World Tour, al nouălea turneu de concerte al cântăreței și compozitoarei americane (10 mai – 27 sep.). Concertul de deschidere a turneului este programat să aibă loc pe 10 mai la Friends Arena din Stockholm

– Roma: Tenis – turneul ATP Roma Masters 1000 (10 – 21 mai)

– Milano: Fotbal – Liga Campionilor, prima manșă a semifinalelor: AC Milan (Ita) – Inter Milano (Ita)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Arborelui de Argan” a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia A/RES/75/262, adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arborele de argan, ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii şi sursă ancestrală pentru dezvoltarea durabilă, este un arbore specific Regatului Marocului. Proclamarea Zilei reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse de Maroc pentru protejarea acestui arbore și evidenţiază rolul-cheie al sectorului producţiei arborelui de argan în realizarea obiectivelor Agendei 2030 şi contribuţia sa în dezvoltare prin implicaţiile sale economice, sociale şi de mediu. Alegerea zilei de 10 mai este inspirată de ciclul de maturare a fructelor arborelui de argan

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920) – 180 de ani

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1878: S-a născut Gustav Stresemann, om politic german; fondator și lider al Partidului Popular German; Premiul Nobel pentru Pace în 1926, ca recunoaștere a muncii de reconciliere dintre națiuni după Primul Război Mondial, realizată împreună cu omologul său francez, Aristide Briand (m. 1929) – 145 de ani

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1856)

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018) – 105 ani

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (m. 2016)

– 1937: S-a născut (în Ucraina) atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (m. 2021)

– 1938: S-a născut Manolo Santana (nume real: Manuel Santana Martínez), legendă a tenisului, primul spaniol care a câştigat turneul de la Wimbledon, în 1966 (m. 2021) – 85 de ani

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul David Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1904)

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia)

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia) – 5 ani

– 2020: A murit cantautoarea, compozitoarea şi producătoarea afro-americană Betty Wright (nume la naștere: Bessie Regina Norris) (n. 1953)

– 2022: A murit Leonid Kravciuk, politician ucrainean și primul președinte al Ucrainei (sep. 1991 – iul. 1994), „figură istorică ce a jucat un rol important în devenirea Ucrainei independentă în mod pașnic” (n. 1934, în Polonia) – 1 an

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2022, 05:00 / actualizat: 11 mai 2022, 15:30

 S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Acum 198 de ani (1824) a avut loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Cu 184 de ani în urmă (1838) sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Acum 174 de ani (1848), în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 164 de ani (1858), la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 163 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite (10/22)

* Cu 158 de ani în urmă (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului). Pentru „da” au fost exprimate 682.621 de voturi, 1.307 voturi pentru „nu” şi 70.220 abţineri. Statutul a fost publicat în „Monitorul oficial” nr. 146 din 3 iulie 1864. A fost în vigoare până la adoptarea Constituţiei din 1866

* În urmă cu 156 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Acum 151 de ani (1871) avea loc semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* Se împlinesc 145 de ani (1877) de la instituirea primei decoraţii românești, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. A fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român (10/22)

* Cu 141 de ani în urmă (1881) au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Acum 116 ani (1906) apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* Se împlinesc 115 ani (1907) de la premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Se împlinesc 95 de ani (1927) de la semnarea Concordatului cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). Din partea României a semnat ministrul Vasile Goldiș, ministru al Cultelor în guvernul Averescu, iar din partea Sfântului Scaun a semnat cardinalul Pietro Gasparri, cardinal secretar de stat. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 93 de ani (1929) la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Acum 86 de ani (1936) avea loc deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Cu 83 de ani în urmă (1939) avea loc inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Acum 81 de ani (1941) avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Acum 28 de ani (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* În urmă cu 11 ani (2011) Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Independenței Naționale a României”; sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881) (Legea nr.189/ 8.VII.2021). NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost Ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Djuvara a afirmat: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită prin Legea 156/ 7.VI.2021, urmărește aducerea în centrul atenției publice a necesității de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice. Între 1906 și 1948, data de 10 mai a fost sărbătorită în țara noastră ca „Ziua Românilor din Balcani”. NOTĂ: Și la 23 mai este sărbătorită, din 1990, „Ziua naţională a aromânilor de pretutindeni”, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM. Ambele sărbători fac referire la data de 10/23.V.1905, când a fost tipărit Decretul imperial („Iradeaua”) sultanului Abdul Hamid al II-lea, prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019)

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare (m. 2019)

– 1931: S-a născut Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București; soţul actriței Carmen Stănescu (m. 2019). NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1932: S-a născut arhitectul Gheorghe Leahu, cunoscut pentru acuarelele care prezintă imagini inedite ale Bucureştiului; a proiectat Magazinul Universal Unirea, între 1973-1974; a proiectat și coordonat ridicarea blocurilor socialiste din Calea Văcărești, Bd. Metalurgiei, Șoseaua Olteniței, Șoseaua Giurgiului și Bd. Brâncoveanu; după 1989 a publicat volumul „Arhitect în Epoca de Aur”, mărturie-document pentru istoria Bucureștiului în dictatură (m. 2022) – 90 de ani

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite – 85 de ani

– 1946: S-a născut Rică Răducanu (pe numele său adevărat Răducanu Necula), fost fotbalist (portar), care a jucat în echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv”, clasa a III-a

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, martir pentru credință, ucis în bătaie în temnițele regimului comunist pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română; a fost primul martir din cei șapte episcopi greco-catolici (Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu) beatificați de Papa Francisc în anul 2019 și sărbătoriți ca Fericiți în Biserica Greco Catolică în 2 iunie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888) – 60 de ani

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular  al Academiei Române din 1955 (n. 1891)

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2006: S-a născut Eva Garet, copilul-minune al pianisticii românești; câștigătoare a numeroase premii, la numai 10 ani devine cea mai tânără câștigătoare a trofeului „Lira de Aur”, prestigioasa competiție a tinerilor muzicieni sub 18 ani; în 2018 devine primul pianist român laureat la „Ettlingen International Piano Competition” din Germania, una dintre cele mai prestigioase competiții pianistice pentru juniori din lume

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Discursul Tronului în Parlament, care stabilește prioritățile guvernului

– Seul: Deschiderea către public a Palatului prezidențial „Casa Albastră”

– Seul: Noul președinte sud-coreean Yoon Suk-yeol își preia mandatul

– Washington: Președintele american Joe Biden îl primește pe premierul italian Mario Draghi

– Marrakech, Maroc: Reuniunea anuală a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) (10 – 12 mai)

– Tokyo: Sony – rezultate anuale 2021/22

• Mitsubishi Motors – rezultate anuale 2021/22
• Nintendo – rezultate anuale 2021/22

– Berlin: Adunarea generală a acționarilor Lufthansa

– Paris: Apariția unui fost deținut de la Guantanamo, judecat în instanța de corecție pentru propagandă jihadistă în Franța (10 – 13 mai)

– Leverkusen, Germania: Bayer – rezultate din primul trimestru

– München: Munich Re – rezultate din primul trimestru

– N’djamena, Ciad: Începerea planificată a „dialogului național incluziv” pentru organizarea de alegeri „libere”

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Festivalul de Muzică Urbană Anoumabo (Femua), organizat de grupul Magic System (10 – 15 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Arborelui de Argan” a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluţia A/RES/75/262, adoptată prin consens la 5 martie 2021. Arborele de argan, ca patrimoniu cultural imaterial al umanităţii şi sursă ancestrală pentru dezvoltarea durabilă, este un arbore specific Regatului Marocului. Proclamarea Zilei reprezintă o recunoaştere a eforturilor depuse de Maroc pentru protejarea acestui arbore și evidenţiază rolul-cheie al sectorului producţiei arborelui de argan în realizarea obiectivelor Agendei 2030 şi contribuţia sa în dezvoltare prin implicaţiile sale economice, sociale şi de mediu. Alegerea zilei de 10 mai este inspirată de ciclul de maturare a fructelor arborelui de argan

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva Maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764) – 325 de ani

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965) – 120 de ani

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974) – 120 de ani

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1856)

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (m. 2016)

– 1937: S-a născut (în Ucraina) atleta sovietică Tamara Press; triplă campioană olimpică, deținătoare a 12 recorduri mondiale (m. 2021) – 85 de ani

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul David Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1904) – 45 de ani

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923) – 10 ani

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933) – 10 ani

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia) – 5 ani

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia)

– 2020: A murit cantautoarea, compozitoarea şi producătoarea afro-americană Betty Wright (nume la naștere: Bessie Regina Norris) (n. 1953)

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2021, 05:00 / actualizat: 10 mai 2021, 8:47

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

*ora 13:30 – Ședinţa Biroului permanent și ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

*ora 14:30 – Lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

* ora 17:00 – Vot final

-Camera Deputaților

*ora 13:30 – Şedinţa Biroului permanent și ședinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare (prezență fizică și online)

*ora 14:00 – Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

*ora 16:00 –  şedinţa în plen (prezență fizică și online)

*ora 16:00 – Dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi

* ora 17:00    – Vot final asupra pct. 1 din ordinea de zi (PL-x 185/2021).

* ora 17:00   – Răspunsuri orale la întrebările adresate membrilor Guvernului şi altor conducători ai organelor administraţiei publice

-Administrație

* Reșița: Terenurile multifuncţionale din municipiu îşi vor redeschide porţile din 10 mai, însă accesul nu va fi liber. Primăria Reşiţa anunţă că, pentru a se evita situaţiile din trecut, când s-a constatat utilizarea improprie şi deteriorarea repetată a suprafeţelor de joacă, folosirea terenurilor se va putea face doar prin închiriere, pe bază de logare cu datele personale ale utilizatorilor. Persoanele ce doresc să închirieze terenurile pot accesa site-ul primăriei pentru a-şi crea un cont de utilizator pe platforma www.agrement.primariaresita.ro. Terenurile vor fi la dispoziţia celor interesaţi zilnic, între orele 09:00 şi 22:00. Între orele 09:00 şi 18:00, tariful va fi de 20 de lei pe oră, iar de la 18:00 la 20:00, 30 de lei pe oră. Suprafeţele de joc disponibile sunt următoarele:

• În Parcul Siderugistului:

– un teren baschet cu suprafaţă de joc modulară;

– un teren pentru fotbal, fotbal american, rugby, tenis cu piciorul sau volei cu suprafaţă de joc din gazon sintetic;

• În Parcul Tricolorului:

– un teren de baschet cu suprafaţă modulară;

• Strada Retezat

– teren de baschet cu suprafaţă modulară.

-Juridic

*Dezbaterea cu tema  “(Mai) greu de prescris: creanțele fiscale” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii invitați intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Invitați:Consultant fiscal Tanți Anghel, Av. Timeea Ciudin, Partner Voinescu Lawyers, Jud. Cristian Daniel Oana, Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, Av. Ștefan Vlad, Managing Partner Vlad Cenușe & Asociații. Moderator:Av. prof. univ. dr. Radu Bufan, Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara

– Medicină, Sănătate

* În perioada 10-14 mai, Academia Europeană pentru Asistenți Medicali deschide porțile campusului pentru elevii din anii terminali de liceu și oferă acces la o serie de evenimente gratuite, menite să celebreze rolul crucial al asistenților medicali în procesul de îngrijire al pacienților, celebrând Ziua Internațională a Asistentului Medical (12 mai). Astfel, elevii din clasele a XI-a și a XII-a, dar și absolvenții de liceu și persoanele interesate de reconversie profesională se pot înscrie la evenimentele organizate de Academie în campusul localizat în incinta PONDERAS ACADEMIC HOSPITAL, urmând linkul www.nursing-academy.eu/asistentmedical. Academia Europeană pentru Asistenți Medicali este primul program de studii universitare pentru asistenți medicali din România dezvoltat de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA în colaborare cu Coventry University, care le oferă absolvenților diplome internaționale, acreditate în Marea Britanie. Oferta educațională este unică în țară și se bazează pe 75% experiență medicală practică, conform standardelor NHS (National Health Services, UK), studenții având parte de pregătire într-un centru de simulare dedicat, dotat cu manechine de înaltă fidelitate şi echipamente medicale ce permit învățarea experiențială.

* Craiova: În perioada 10 – 17 mai, se va desfășura o campanie de vaccinare, prin implicarea Universităţii de Medicină şi Farmacie. Va fi o săptămână altfel, în care în toate centrele de vaccinare din municipiul Craiova se va asigura vaccinarea pe o perioadă de 24 de ore din 24, fără programare

– Cultură

* Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” împlinește 85 de ani, pe 10 mai 1936, fiind inaugurat oficial „Muzeului Satului Românesc”, în prezența Regelui Carol al II-lea, a membrilor guvernului, a oficialităților Bucureștiului precum și a elitei culturale din acea vreme din care făcea parte profesorul Dimitrie Gusti însuși. Cu acest prilej, în perioada 10 – 17 mai, va avea loc o serie de evenimente menite să marcheze împlinirea acestei vârste pentru unul dintre cele mai vizitate muzee din țară. Și pentru că anul acesta se împlinesc și 100 de ani de la nașterea MS Regele Mihai I al României, iar muzeul a fost înființat cu sprijinul Fundației Culturale „Principele Carol” și din 29 septembrie 2020 i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, activitățile dedicate celor 85 de ani de neîntreruptă activitate, se vor desfășura sub titlul generic „Muzeul și Regalitatea”. Din programul manifestării:

• Vor fi deschise pentru public expozițiile Muzeul Satului și Regalitatea și Satul regal, ce vor cuprinde documente, fotografii, obiecte și costume din patrimoniul Casei Regale, Muzeului Satului și Arhivelor Naționale ale României
• În cadrul celor șapte zile dedicate Muzeului, va fi organizată masa rotundă, „Muzeul Satului. Evocări”, la care vor lua parte academicieni, istorici, oameni de cultură. Temele în dezbatere vor aborda istoria începuturilor Muzeului Satului, relația muzeului cu Casa Regală, rolul Fundației Culturale „Principele Carol” în realizarea muzeului
• În ziua de 10 Mai, vor fi acordate două titluri onorifice de „Ambasador al Muzeului Satului” personalităților care au promovat și susținut valorile tradiționale și identitare romanești, acad. Georgeta Stoica și acad. Sabina Ispas
• În 2018, Anul Centenarului Marii Uniri, Preasfințitul Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord a donat Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, casa bunicului său din satul Spermezeu, județul Bistrița Năsăud. Anul acesta, în cadrul Zilelor Muzeului și în prezența Preasfințitului Părinte Episcop Macarie al Europei de Nord, casa va fi deschisă pentru public fiind inclusă în circuitul de vizitare al „Satului Nou – zona sud”
• În cele șapte zile, vor putea fi întâlnite în muzeu ansambluri populare care vin din satele de proveniență a caselor transferate în 1936, cântăreți și artiști cunoscuți, meșteri populari etc., și vor putea fi admirate 10 mașini de epocă, de la 1936, expuse în curtea Muzeului de Țiriac Collection și Retromobil Club România
• De asemenea, împreuna cu Romfilatelia, va fi lansat Întreg poștal aniversar „Muzeul Satului -85 de ani (1936-2021 )”

* Institutul Cultural Maghiar din Bucureşti organizează a XVII-a ediţie a concursului de interpretare Festivalul Muzicii Maghiare, o formă de popularizare a literaturii muzicale clasice maghiare dedicat tinerilor muzicieni din România, care se angajează să interpreteze şi piese semnate de compozitori maghiari. Festivalul se desfăşoară în perioada 10-13 mai, în primele trei seri măsurându-şi talentul tineri artişti (peste 18 ani) prin interpretarea unui program de 20-25 de minute, cuprinzând opusuri din literatura muzicală maghiară în proporţie de minimum o treime din timp, alături de compoziţii din literatura muzicală românească şi/sau universală. Ediţia din acest an este dedicată personalităţii lui Liszt Ferenc, cu ocazia împlinirii a 210 ani de la naştere, şi în acelaşi timp, Anului Cziffra Gyorgy inclus în aniversările internaţionale ale UNESCO, evocând personalitatea acestui pianist virtuoz. Spectacolele-concurs vor avea loc la Institutul Cultural Maghiar din Bucureşti (Str. Gina Patrichi nr. 8) sau în situaţia unei interdicţii de carantină, online, pe pagina de Facebook a institutului, în zilele de luni, marţi şi miercuri, 10-12 mai, începând cu ora 18:00, iar festivitatea de premiere şi concertul de gală vor avea loc joi, 13 mai

*Sibiu/Deva: Filarmonica Sibiu organizează Summit-ul Muzical European (6 ș- 10 mai), la Sibiu și Deva, o manifestare care reunește muzical valorile culturale europene. Muzicieni celebri au prefațat spațiul comunitar cu ajutorul compozițiilor inspirate din afara țărilor natale. Eveniment realizat cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu. În parteneriat cu Primăria Municipiului Deva. Detalii pe:www.facebook.com/FilarmonicaSibiu,  www.youtube.com/FilarmonicadeStatSibiu, www.instagram.com/filarmonicasibiu, https://filarmonicasibiu.app.link/asCULTa, www.tiktok.com/@FilarmonicaDeStatSibiu.Programul zilei:

• ora 19:00 – Recital Cameral ”Familii muzicale sibiene” (Elena Borz – vioară, Vasile Șulț – vioară, Ioana Șulț – violă, Greluș Claudia – violoncel, Ovidiu Borz – fagot, Florin Greluș – clarinet) – la Sala Thalia Sibiu

– S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Acum 197 de ani (1824) a avut loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Cu 183 de ani în urmă (1838) sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională. Acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Acum 173 de ani (1848), în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 163 de ani (1858), la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 162 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite (10/22)

* Cu 157 de ani în urmă (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului)

* Se împlinesc 155 de ani (1866) de când Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Se împlinesc 150 de ani (1871) de la semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 144 de ani (1877) se instituia prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. A fost creat în 1864 de Cuza Vodă și a fost acordat în acea perioadă într-un număr redus. După proclamarea independenței (1877), Carol I înființează acest ordin prin legea votată în 10 mai 1877. A fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofițeri, comandanți (comandori), mari ofițeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincție oferită de statul român (10/22)

* Se împlinesc 140 de ani (1881) de când au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Se împlinesc 115 ani (1906) de când apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* Cu 114 ani în urmă (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 94 de ani (1927) se semna Concordatul cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). Din partea României a semnat ministrul Vasile Goldiș, ministru al Cultelor în guvernul Averescu, iar din partea Sfântului Scaun a semnat cardinalul Pietro Gasparri, cardinal secretar de stat. După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 92 de ani (1929) la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Se împlinesc 85 de ani (1936) de la deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Cu 82 de ani în urmă (1939) avea loc inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Se împlinesc 80 de ani (1941) de când avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* Acum 74 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Acum 27 de ani (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* Se împlinesc 10 ani (2011) de când Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881); senatorul Puiu Haşotti, iniţiatorul proiectului motivează stabilirea acestei zile ca sărbătoare naţională „pentru ca românii de azi şi din viitorime să nu uite niciodată marile servicii făcute naţiunii de monarhia constituţională”. NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Neagu Djuvara afirmă: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949) – 155 de ani

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris) – 145 de ani

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019)

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare (m. 2019) – 90 de ani

– 1931: S-a născut Damian Crâşmaru, actor al Teatrului Naţional din București; soţul actriței Carmen Stănescu (m. 2019) – 90 de ani. NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1946: S-a născut Rică Răducanu (pe numele său adevărat Răducanu Necula), fost fotbalist (portar), care a jucat în echipa națională a României la Campionatul Mondial de Fotbal 1970 din Mexic, performanță pentru care a fost decorat în martie 2008 cu Ordinul „Meritul Sportiv”, clasa a III-a – 75 de ani

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, martir pentru credință, ucis în bătaie în temnițele regimului comunist pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română; a fost primul martir din cei șapte episcopi greco-catolici (Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu) beatificați de Papa Francisc în anul 2019 și sărbătoriți ca Fericiți în Biserica Greco Catolică în 2 iunie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora; soţia scenaristului și regizorului Mircea Daneliuc

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical, profesorul și pianistul Mihail Jora; creatorul liedului şi al muzicii de balet româneşti; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; rector al Academiei Regale de Muzică din București şi primul director muzical al Radiodifuziunii Române; membru titular  al Academiei Române din 1955 (n. 1891) – 50 de ani

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902) – 40 de ani

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2006: S-a născut Eva Garet, copilul-minune al pianisticii românești; câștigătoare a numeroase premii, la numai 10 ani devine cea mai tânără câștigătoare a trofeului „Lira de Aur”, prestigioasa competiție a tinerilor muzicieni sub 18 ani; în 2018 devine primul pianist român laureat la „Ettlingen International Piano Competition” din Germania, una dintre cele mai prestigioase competiții pianistice pentru juniori din lume – 15 ani

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor de externe ai UE

– Atena: Prim-ministrul grec, Kyriakos Mitsotakis, comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni și comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, vor rosti discursuri la un forum economic de șase zile desfășurat la Atena (10 – 15 mai)

– Atena: Vizita premierului spaniol Pedro Sanchez (10 – 15 mai)

-Baku: Vizita ministrului rus de externe, Sergei Lavrov, în Azerbaidjan (10 – 11 mai)

– Paris: Summit-ul privind finanțarea economiilor africane (10 – 11 mai)

– Teheran, Iran: Conferință de presă a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe Saïd Khatibzadeh

– Moscova, Rusia: Vizita Agenției Europene pentru Medicamente pentru a inspecta locurile de producție a vaccinului Sputnik V împotriva Covid-19 (10 mai – 1 iunie)

– Geneva, Elveția: Posibilă prezentare a concluziilor experților însărcinați de OMS să evalueze acțiunea globală împotriva pandemiei Covid-19

– Cipru: Deschiderea granițelor pentru turiștii vaccinați împotriva Covid-19 din 65 de țări

-Maroc: Termen pentru expirarea stării de urgență medicală (10 – 11 mai)

– Franța: Zi națională de comemorare a sclaviei și traficului de sclavi, și abolirii lor

– Oslo, Norvegia: Depunerea unui raport de expertiză privind vaccinurile anti-Covid de la AstraZeneca și Johnson & Johnson, înainte de o decizie cu privire la soarta lor

– Milano, Italia: Redeschiderea pentru public a Teatro alla Scala din Milano

– Lisabona, Portugalia: Verdict în procesul a trei polițiști judecați pentru moartea ucraineanului Ihor Homeniuk într-un centru de detenție pentru imigranți

– Madrid: Plecarea primului TGV Ouigo low-cost al SNCF pe ruta Madrid-Barcelona

– Tokyo, Japonia: Panasonic – rezultate anuale 2020/21

– Hong Kong, China: Începe ancheta asupra morții activistului Leung Ling-Kit

– Cannes, Franța: Licitație online cu vânzare de mobilier de la hotelul Carlton (10 – 26 mai)

– Budapesta, Ungaria: Campionatele Europene de Natație (10 – 23 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva Maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– Iom Ieruşalaim (Ziua Ierusalimului); reprezintă data (28 Iyar) la care oraşul Ierusalim a fost eliberat în timpul Războiului de Şase Zile din 1967 (dintre statul Israel şi vecinii săi arabi, Egipt, Siria şi Iordania)

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645) – 325 de ani

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818) – 275 de ani

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1856)

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Ettore Scola (m. 2016) – 90 de ani

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul David Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1904)

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920) – 10 ani

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia)

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia)

– 2020: A murit cantautoarea, compozitoarea şi producătoarea afro-americană Betty Wright (nume la naștere: Bessie Regina Norris) (n. 1953) – 1 an

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2020, 05:00 / actualizat: 10 mai 2020, 10:13

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Acum 196 de ani (1824) a avut loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Cu 182 de ani în urmă (1838) sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională; acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Acum 172 de ani (1848), în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 162 de ani (1858), la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 161 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite  (10/22)

* Cu 156 de ani în urmă (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului)

* Acum 154 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Acum 149 de ani (1871) se semna Tratatul de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 143 de ani (1877) se instituia prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofiţeri, comandanţi (comandori), mari ofiţeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român (10/22)

* Cu 139 de ani în urmă (1881) au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Acum 114 ani (1906) apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* Cu 113 ani în urmă (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 93 de ani (1927) se semna Concordatul cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 91 de ani (1929) la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Acum 84 de ani (1936) se deschidea oficial Muzeul Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Cu 81 de ani în urmă (1939) avea loc inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Cu 79 de ani în urmă (1941) avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* Acum 73 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Acum 26 de ani (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* Acum 9 ani (2011) Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881); senatorul Puiu Haşotti, iniţiatorul proiectului, motivează stabilirea acestei zile ca sărbătoare naţională „pentru ca românii de azi şi din viitorime să nu uite niciodată marile servicii făcute naţiunii de monarhia constituţională”. NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Neagu Djuvara a afirmat: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– „Ziua Adolescenţilor în România” (marcată în cea de a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua Naţională a Tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– „Ziua Naţională a Portului Tradiţional din România”, sărbătorită în a doua duminică din mai; cu prilejul acestei zile se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional

– „Ziua Tatălui”, marcată în România în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010 ( – 10 ani), pe baza Legii 319/2009. NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua Mamei” (în 2015, la 3 mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI – 2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019)

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018)

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare (m. 2019)

– 1931: S-a născut actorul Damian Crâşmaru (m. 2019). NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie, martir pentru credință, ucis în bătaie în temnițele regimului comunist pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română; a fost primul martir din cei șapte episcopi greco-catolici (Iuliu Hossu, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Bălan, Ioan Suciu, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu) beatificați de Papa Francisc în anul 2019 și sărbătoriți ca Fericiți în Biserica Greco Catolică în 2 iunie (n. 1899) – 70 de ani

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora; soţia scenaristului și regizorului Mircea Daneliuc

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost primul director muzical al Radiodifuziunii Române (1928-1933), a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular, din 1955, al Academiei Române (n. 1891)

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Polonia: Alegeri prezidențiale

– Țările de Jos: Manifestări de marcare a 80 de ani de la începutul ofensivei naziste împotriva Olandei, Belgiei, Luxemburgului și apoi a Franței

– Londra: Marcarea a 80 de ani de la numirea lui Winston Churchill în fruntea unui guvern de coaliție

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva Maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Internaţională a Mamei” este sărbătorită în cea de-a doua duminică a lunii mai, în mai multe ţări ale lumii, printre acestea numărându-se: Australia, Africa de Sud, Austria, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, China, Germania, Grecia, India, Italia, Japonia, Mexic, Olanda, Elveţia, Turcia, Ucraina şi Statele Unite ale Americii. Ziua a fost iniţiată în 1908 de Anna Jarvis în amintirea mamei sale Ann Reeves Jarvis, din statul american Virginia de Vest, care, în anii premergători Războiului Civil (1861-1865), a pus bazele unor centre („Mothers’ Day Work Clubs”) în care femeile erau iniţiate în tainele creşterii copiilor; în anul 1914 „Ziua mamei” a devenit sărbătoare oficială americană şi în scurt timp s-a bucurat de o mare popularitate (Agerpres 14.V.2017). NOTĂ: „Ziua Mamei” a fost legiferată şi în România, sărbătorindu-se în prima duminică a lunii mai, începând din 2010

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806) – 265 de ani

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de L’Isle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836) – 260 de ani

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901) – 190 de ani

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946) – 130 de ani

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (n. 1856) – 105 ani

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012) – 100 de ani

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul David Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2 – 60 de ani

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1905). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1904

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918) – 20 de ani

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia)

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia)

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2019, 06:00 / actualizat: 10 mai 2019, 12:32

EVENIMENTE INTERNE

– Medicină, Sănătate

* Sovata: Are loc cea de-a 74-a ediţie a seriei de evenimente regionale pentru farmacişti şi asistenţi de farmacie Farma Practic – la Hotel Danubius (10 – 11 mai)

– Învăţământ, Cercetare

* Calendar Evaluarea națională la finalul clasei a II-a în anul școlar 2018-2019:

• Limba română pentru minoritățile naționale – Scris-Citit

– Cultură

* Fusion Arts, proiect aflat la a 4-a ediție, conectează comunitățile de artiști cu publicul larg, reunește iubitorii de artă indiferent de vârstă și inspiră sute de proiecte creative, transformând Palatul Noblesse – Lifestyle Palace într-un hot spot al artelor și oferind experiențe artistice semnificative și cuprinzătoare! Timp de o săptămâna, artiștii selecționați vor avea ocazia de a-și face cunoscute lucrările în cadrul evenimentului Fusion Arts Expo 2019 (6-11 mai), în mod gratuit. Evenimentul este organizat de către Palatul Noblesse – Lifestyle Palace, cu susținerea Noblesse Interiors și Studio Insign și în parteneriat cu Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură.  In cadrul Fusion Arts Expo 2019 (6-11 mai), organizatorii au pregatit 2 evenimente speciale:

• 10 mai: Arts After Work- Meet The Artists! (18:00-22:00)
• 11 mai: Garden Party Fusion Arts (11:00- 22:00)

* Caffe Festival Ibis – EUROPAfest – Concerte de jazz after-hours au loc între 10 şi 17 mai – ora 20:00, cafeneaua hotelului Ibis Nord, Calea Griviței nr.143. Au loc evoluții live extraordinare cu artiști ai noului val din 15 țări: Australia, Azerbaidjan, Bulgaria, Franța, Germania, Italia, Israel, Japonia, Luxemburg, Noua Zeelandă, Polonia, Rusia, S.U.A., Turcia și Ucraina

* La Sala Mică a Teatrului Național din București va avea loc premiera unui nou spectacol din cadrul programului 9G la TNB, „De-a baba oarba”, bazat pe textul scriitoarei israeliene Edna Mazia şi regizat de Radu Stoian – ora 20:00

* Lungmetrajul „Cap și Pajură”, de Nicolae Constantin Tănase va rula în cinematografele românești începând de astăzi

* Arad: În perioada 10 – 19 mai, Teatrul Clasic „Ioan Slavici” din Arad, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local ale Municipiului Arad, organizează cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru Nou

* Bârlad: Recital susţinut de pianistul Horia Mihail, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Turneului „Pianul Călător”, eveniment desfăşurat între 11 aprilie şi 13 mai care cuprinde în total 15 recitaluri – ora 19:00, la Pavilionul „Marcel Guguianu”. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi

– Diverse

* Bucharest Coffee Festival are loc între 10 şi 12 mai, la Hanul Gabroveni. Competițiile de Latte Art, Coffee in good spirits și Cup tasting 2019 vor avea loc în cadrul festivalului

* Cea de-a cincea ediţie BURGERFEST – singurul eveniment din România dedicat în exclusivitate burgerilor – are loc între 10 şi 12 mai, la Verde Stop Arena, Barbu Văcărescu 162 – 164

– S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Se împlinesc 195 de ani (1824) de când a avut loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Cu 181 de ani în urmă (1838) sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională; acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Acum 171 de ani (1848), în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 161 de ani (1858), la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Se împlinesc 160 de ani (1859) de când începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite  (10/22)

* Se împlinesc 155 de ani (1864), de când, între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului)

* Acum 153 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Acum 148 de ani (1871) se semna Tratatul de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 142 de ani (1877) se instituia prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofiţeri, comandanţi (comandori), mari ofiţeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român (10/22)

* Cu 138 de ani în urmă (1881) au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Acum 113 ani (1906) apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* Cu 112 ani în urmă (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 92 de ani (1927) se semna Concordatul cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* Se împlinesc 90 de ani (1929) de când la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Acum 83 de ani (1936) se deschidea oficial Muzeul Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Se împlinesc 80 de ani (1939) de la inaugurarea, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, a statuii regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Cu 78 de ani în urmă (1941) avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* Acum 72 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Se împlinesc 25 de ani (1994), de când, în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* Acum 8 ani (2011) Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881); senatorul Puiu Haşotti, iniţiatorul proiectului, motivează stabilirea acestei zile ca sărbătoare naţională „pentru ca românii de azi şi din viitorime să nu uite niciodată marile servicii făcute naţiunii de monarhia constituţională” (Legea nr. 103/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 336 din 18.V.2015). NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Neagu Djuvara a afirmat: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926) – 165 de ani

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI – 2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (mai 1993) (m. 1993) – 125 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România (m. 2019) – 90 de ani

– 1929: S-a născut Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (m. 2018) – 90 de ani

– 1931: S-a născut pictorul și profesorul Vasile Celmare

– 1931: S-a născut actorul Damian Crâşmaru. NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora; soţia scenaristului-regizor Mircea Daneliuc

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost primul director muzical al Radiodifuziunii Române (1928-1933), a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular, din 1955, al Academiei Române (n. 1891)

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924) – 25 de ani

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva Maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcarea acestei zile este făcută cu scopuri educative, în vederea conștientizării legăturilor strânse dintre păsări și arbori, implicit ocrotirea păsărilor și conservarea habitatelor

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de Lisle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710) – 245 de ani

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773) – 190 de ani

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760) – 170 de ani

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942) – 160 de ani

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire, actor, dansator, coregraf şi cântăreţ american (m. 1987) – 120 de ani

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841) – 115 ani

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1856)

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1905). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1904

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia)

– 2018: A murit (eutanasiat) David Goodall, botanist, ecologist și profesor australian (n. 1914, în Anglia) – 1 an

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2018, 06:00 / actualizat: 10 mai 2018, 14:17

EVENIMENTE INTERNE

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 –   activitate în Comisiile Parlamentare

– Apărare, Interne

* Conferinţa naţională privind protecţia datelor cu caracter personal – implementarea şi impactul Regulamentului General privind Protecţia Datelor Personale – la Hotel Intercontinental.Participă o echipă de formatori şi traineri specializați: Marius Pîrvu, Președinte Autoritea Națională pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.), inspector principal de poliție Ionuț-Cornel Savu, Şeful Oficiul Responsabilului cu Protecţia Datelor Personale, experți din cadrul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal; avocaţi, consultanţi de specialitate în implementarea procedurilor privind sistemul de protecţie a datelor cu caracter personal

– Casa Regală

* Roma: Vernisajul expoziției „Arhitectură și Regalitate” (10 mai – 06 iunie) cu ocazia Zilei Regalității (10 mai) – ora 18:00, la Galeria Academiei di Romania

– Juridic

* Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie: Termen în dosarul „Rovinari – Turceni”, în care fostul premier Victor Ponta este judecat pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală şi spălarea banilor

* Curtea Constituţională a României urmează să discute sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind legea referitoare la încetarea unor interdicţii pentru parlamentari

– Organizaţii

* Cluj-Napoca:  Asociația “Ține de Noi”, Centrul Rațiu pentru Democrație (CRD) și Rațiu Family Foundation (RFF) în cooperare cu Societatea Academică din România (SAR) și Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) organizează lansarea cărții “În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte țări de corupție?” semnată de către Alina Mungiu-Pippidi  – ora 14:00, la Facultatea de Științe Politice, sala T1-T2

– Medicină, Sănătate

* Iaşi: Lideri de opinie mondiali în domeniul medicinei și medicinei dentare vor participa, în perioada 10-12 mai, la Congresul Societății Balcanice de Stomatologie (BaSS), ediţia a 23-a, abordând tema „Medicina dentară a tânărului pacient în raport cu cea a pacientului vârstnic” – la Palas Congres Hall şi Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri“. Congresul va reuni specialişti de marcă din Grecia, Cipru, Turcia, Serbia, România, Bulgaria, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Republica Macedonia, Croaţia, Germania, Franţa, Portugalia, Polonia, Madagascar, Coasta de Azur şi alţii. Ceremonia de deschidere a Congresului va avea loc astăzi, de la ora 17:00, la Teatrul Național „Vasile Alecsandri”

– Învăţământ, Cercetare

* În zilele de 10 şi 11 mai, are loc înscrierea candidaţilor la Sesiunea specială a examenului național de Bacalaureat pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile naţionale lărgite care se pregătesc pentru olimpiadele și concursurile internaţionale pe discipline/sportive, desfăşurată în perioada 10 – 25 mai

 – Cultură

* Cea de-a VI-a ediție a Workshop-ul de creative writing „Super 2018”, în cadrul căruia vor avea loc ateliere de poezie, film, fotografie și scriere creativă, proiecții de filme realizate de adolescenți, o expoziție de artă, concerte și petreceri. Atelierul va avea loc la sediul Institutului Cultural Român din Aleea Alexandru numărul 38 şi va avea ca scop scrierea unui scenariu de film, după următorul program: în zilele de joi şi vineri, 10 şi 11 mai, în intervalul orar 18:00 – 20:00 şi sâmbătă şi duminică, pe 12 şi 13 mai, între orele 14:00-16:00

* Muzeul Municipiului București organizează conferința „Cimitire evreiești din Bucovina și Moldova de nord”, cu Felicia Waldman – ora 18:30, La Palatul Suţu

* Vernisajul expoziției ”Postponed Tomorrow” – Cătălin Burcea (10 mai – 8 iunie) – ora 19:00, la Galeria creart, Piața Al. Lahovari nr. 7

* Concert de jazz în cadrul stagiunii „Artist in Residence” susţinut de Toma Dimitriu Quartet (Soulful Encounters, Daniel Torres – saxofon (ES), Toma Dimitriu – pian (RO), Andrea Caruso – contrabas (IT), Owen Hart Jr. – baterie (USA)) – ora 20:00, la ARCUB, Sala Mare, Strada Lipscani, nr. 84-90

* Sub sloganul „It’s all about live quality music!”, EUROPAfest, singurul festival din Europa care reunește 4 genuri muzicale – jazz | blues | pop | clasic prezintă, în perioada 10 – 19 mai, peste 300 de artiști din 45 de țări. Pe lângă Bucharest International Jazz Competition, agenda festivalului mai cuprinde: Opening Gala Concert – București & Sibiu, concerte de jazz, blues, pop și muzică clasică, Jeunesses International Music Competition Dinu Lipatti, master-classes și workshopuri, Caffe Festival, Festival’s corner și Gala EUROPAfest

* BestMusic Live Concerts  organizează concertul susţinut de formaţia Direcţia 5 în cadrul showului „Cel mai frumos cadou”- ora 21:30, la Hard Rock Cafe, în Parcul Herăstrău – Şoseaua Kiseleff, nr. 32

* Timişoara: Lansarea colecției de literatură română contemporană n’autor a editurii Nemira – 18:30, la Două Bufniţe, Piața Unirii nr.11. Invitați: Cristina Andrei – despre volumul de povestiri „Matriarhat”, Ion Pleșa – despre volumul de povestiri „Anotimpuri care nu se repetă”, Oleg Garaz – despre romanul „Territoria”, Eli Bădică, coordonatoarea colecției

* Budapesta: Institutul Cultural Român Budapesta sărbătorește Ziua Europei (9 mai) prin organizarea unui concert cu participarea formației româno-finlandeze Elena Mîndru Finnection – o călătorie exotică în lumea muzicii de jazz clasic și modern, condimentată cu elemente din muzica tradițională românească, prin interpretarea unor piese de pe albumul intitulat „Evening in Romania” – ora 20:00, la Opus Jazz Club. Partenerii evenimentului sunt Budapest Music Center și Institutul Finlandez prin programul TelepArt

* Lisabona: România va fi reprezentată de trupa The Humans, cu piesa „Goodbye”, în cadrul celei de-a doua semifinale a Eurovision Song Contest 2018. The Humans vor concura alături de solişti şi formaţii din Norvegia, Serbia, San Marino, Danemarca, Rusia, Republica Moldova, Olanda, Australia, Georgia, Polonia, Malta, Ungaria, Letonia, Suedia, Muntenegru, Slovenia şi Ucraina

– S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Cu 194 de ani în urmă (1824) avea loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Se împlinesc 180 de ani (1838) de când sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională; acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* Se împlinesc 170 de ani (1848) de când, în Ţara Românească, s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Se împlinesc 160 de ani (1858) de când, la Paris, începea Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 159 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite  (10/22)

* În urmă cu 154 de ani (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului)

* Acum 152 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Acum 147 de ani (1871) se semna Tratatul de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* În urmă cu 141 de ani (1877) se instituia prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofiţeri, comandanţi (comandori), mari ofiţeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român (10/22)

* Cu 137 de ani în urmă (1881) au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea şi articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Acum 112 ani (1906) apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* Cu 111 ani în urmă (1907) avea loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Acum 91 de ani (1927) se semna Concordatul cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 89 de ani (1929) la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Acum 82 de ani (1936) se deschidea oficial Muzeul Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Acum 79 de ani (1939) s-a inaugurat, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, statuia regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Cu 77 de ani în urmă (1941) avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* Acum 71 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Cu 24 de ani în urmă (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* Acum 7 ani (2011) Regele Mihai (1921-2017) a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Înălţarea Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2018)

– Sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881); senatorul Puiu Haşotti, iniţiatorul proiectului, a motivat stabilirea acestei zile ca sărbătoare naţională „pentru ca românii de azi şi din viitorime să nu uite niciodată marile servicii făcute naţiunii de monarhia constituţională”. NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Neagu Djuvara afirmă: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI – 2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) menţionează ca dată a naşterii 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965) – 105 ani

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984) – 105 ani

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România

– 1931: S-a născut pictorul Vasile Celmare

– 1931: S-a născut actorul Damian Crâşmaru. NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora; soţia scenaristului-regizor Mircea Daneliuc – 55 de ani

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost primul director muzical al Radiodifuziunii Române (1928-1933), a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular, din 1955, al Academiei Române (n. 1891)

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940)

EVENIMENTE EXTERNE

– Varşovia: Vizita preşedintelui ceh, Milos Zeman, în Polonia (10 – 11 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcând această zi, ei doresc să facă public faptul că a ne întoarce la natură şi a fi în armonie cu aceasta nu reprezintă un efort prea mare

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de Lisle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920) – 175 de ani

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire (numele de botez: Frederick Austerlitz), dansator, coregraf, actor şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974)

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, jurnalist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1856)

– 1918: S-a născut Thomas Berry Brazelton, pediatru și profesor american; pionier în materie de cercetări neonatale; a revoluţionat concepţia despre nou-născuţi şi a scris numeroase lucrări despre dezvoltarea copilului (m. 2018) – 100 de ani

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1905). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1904

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

– 2017: A murit Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (n. 1969, în Elveţia) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* Lucrări în Comisiile permanente

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – activitate în Comisiile parlamentare

• ora 10:00 – Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

– Uniunea Europeană

* Lansarea cărţii „Post-conflict Europeanization and the War of Meanings. Challenges to EU Conditionality in Bosnia and Kosovo”, în cadrul seriei „ReconstruimEuropa” organizate de Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană (DRIIE) din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA)

– Casa Regală

* Programul Casei Regale de Ziua Regelui (10 mai):

• La statuia Regelui Carol I din Piaţa Palatului Regal va avea loc o ceremonie militară şi depunere de flori. Vor participa Orchestra Reprezentativă a Armatei, Brigada 30 Gardă Mihai Viteazul, precum şi Jandarmeria Călare. Evenimentul va începe cu recitalul muzical al orchestrei militare. La ora 11:00 vor sosi la statuia Regelui Carol I principesa Margareta şi principele Radu, împreună cu principesa Maria
• Ziua se va încheia cu un garden party la Palatul Elisabeta. Familia Regală va ieşi la balconul palatului pentru a saluta invitaţii la ora 17:00
• Elveţia:Regele Mihai I va primi, la reşedinţa privată din Elveţia, vizita părintelui Adrian Diaconu, protopop pentru Elveţia al Bisericii Ortodoxe Române. Părintele Diaconu va oficia, alături de patru măicuţe ortodoxe, un Te Deum pentru majestatea sa regele şi pentru Custodele Coroanei, urmat de o scurtă pomenire a membrilor Familiei Regale Române trecuţi la cele veşnice

* Iaşi: Centenarul Sărbătoririi Zilei Naționale la Iași (10 mai 1917 – 10 mai 2017). Din program:

• ora 10:00 – Arborarea drapelului Regatului României din 1917 în curtea interioară a Muzeului Unirii, fostă reședință a MS Regele Ferdinand I în perioada 1916-1918. Fanfara Militară a Garnizoanei Iași va intona Imnul Regatului României
• ora 11:00 – Conferință pe tema „Monarhia în refugiu”, susținută de Theodor Paleologu în Sala Dublei Uniri de la Muzeul Unirii
• ora 16:00 – Lansarea numărului special dedicat Iașului de Revista HISTORIA, cu titlul „1916-1918. România în refugiu”. Prezintă jurnalistul Ion M. Ioniță, Redactor-șef Historia și Dr. Cosmin Popa, Reprezentantul Academiei Române pentru Centenar

– Social

* Are loc o nouă ediţie a Conferinţei de Employer Branding – ora 9:00, la Hotel JW Marriott

– Învăţământ

* La clasa a VI-a are loc proba de Limbă și comunicare în cadrul Evaluării Naționale

– Istorie

* Galaţi:În perioada 10 mai – 24 iunie, Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați prezintă, unele din cele mai valoroase bunuri culturale din patrimoniul arheologic național: expoziția „Aurul și argintul antic al României”, unică prin valoarea și importanța istorică a celor peste 1000 de artefacte din metale prețioase ce a fost organizată de către Muzeul Național de Istorie a României cu contribuția a 32 de muzee din țară, printre care se numără și instituția din Galaţi – la secţia Lapidarium din str. Mr. Iancu Fotea, nr. 2. Proiectul expozițional este coordonat de dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul general al Muzeul Național de Istorie a României și dr. Rodica Oanță-Marghitu, şef secţie Cabinet Numismatic şi Tezaur Istoric din cadrul acestei instituții muzeale

– Cultură

* Orchestra  de  Cameră Radio susţine un concert alături de dirijorul Gabriel Bebeşelea şi solistul  Horia Maxim – pian – ora 19:00, la Sala Radio

* Concert susţinut de Ansamblul cameral Ludens Piano Trio, în cadrul unui turneu naţional, în perioada 7 – 11 mai – la Palatul Suţu din Bucureşti

* Are loc Gala „Cele mai frumoase poezii de dragoste ale adolescenţilor” – ora 17:00, în grădina interioară a Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, str. Nicolae Creţulescu, nr.8, în cadrul unui spectacol de poezie şi blues moderat de Dan Mircea Cipariu şi Mike Godoroja & Blue Spirit, alături de Ioana Crăciunescu, Florin Iaru şi George Mihăiţă; Totodată, se va lansa antologia „Supradoza de Dragoste. Cele mai frumoase poezii de dragoste ale adolescenţilor”, Editura Muzeului Literaturii Române. Evenimentul este organizat de Primăria Municipiului Bucureşti, Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, Teatrul de Comedie şi Clubul UNESCO-Adolescenții în cadrul celei de-a XX-a ediție a Festivalului Ziua Adolescenţilor (8 – 14 mai)

* Muzeul Naţional al Ţăranului Român organizează vernisajul expoziţiei Muzeul (in)vizibil #2 – număr de inventar 111 – ora 18:00, la Sala Foaier (10 mai – 18 iunie). Curatori: Lila Passima şi Cosmin Manolache Printre partenerii media ai MNŢR: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Internaţional, Radio România Bucureşti Fm

* Vernisajul expoziţiei „Noul romantism negru” – ora 18:00, la parterul Galeriei Naţionale a Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR).Organizată de MNAR şi Kunstlerhaus Bethanien Berlin, expoziţia propune o explorare a celor mai recente direcţii din arta contemporană reunind lucrările a 34 de artişti născuţi în Austria, Cehia, Danemarca, Germania, Norvegia, Olanda, România, Spania şi SUA. Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 27 august

* Iași: Cea de-a 25-a ediţie a Târgului de Carte LIBREX – la Palas Mall (10 – 14 mai)

* Iaşi: A VIII-a ediţie a festivalului Serile Filmului Românesc cuprinde pe agendă o multitudine de evenimente: expoziţii, lansări de carte, concerte şi o secţiune cu filme pentru copii (10 – 14 mai)

* Oradea: Târgul de Carte Gaudeamus Oradea, organizat de Radio România în cadrul Programului Lectura – Gaudeamus, a ajuns în acest an la cea de a patra ediţie, care va avea loc în perioada 10 – 14 mai, în premieră în Piaţa Unirii. Program de vizitare: miercuri – sâmbătă, între orele 10:00 şi 20:00 şi duminică între orele 10:00 şi 15:00

* Italia: Proiectul „Geta Brătescu – Apariţii” va reprezenta România la cea de-a 57-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Artă – La Biennale di Venezia. Expoziţia va fi expusă la Pavilionul României din Giardini della Biennale şi în Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Deschiderea Bienalei va avea loc între 10 şi 12 mai (deschiderea pentru presă şi profesionişti). Bienala va putea fi vizitată de public începând din 13 mai până pe 26 noiembrie

* Istanbul: Cu prilejul Zilei Europei (9 mai), rămasă în istorie și sub numele de „Ziua Schuman”, Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” de la Istanbul îşi așteaptă publicul la Ziua  Porților Deschise, la sediul institutului. În cadrul evenimentului va fi expus albumul „Mari români de pretutindeni”/„Outstanding Romanian Farand Wide” al editurii Alexis  și proiectarea unor scurte filme de prezentare a României produse de Autoritatea Națională de Turism (ANT)

– S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Cu 193 de ani în urmă (1824) avea loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Acum 179 de ani (1838) sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională; acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* În urmă cu 169 de ani (1848) în Ţara Românească s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 159 de ani (1858) începea, la Paris, Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 158 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite  (10/22)

* În urmă cu 153 de ani (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului)

* Acum 151 de ani (1866) Prinţul Carol (1839-1914), din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen, era proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I. El a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). Încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. La 10.V.1881 Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României (10/22)

* Acum 146 de ani (1871) se semna Tratatul de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* Se împlinesc 140 de ani (1877) de la instituirea primei decoraţii româneşti, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofiţeri, comandanţi (comandori), mari ofiţeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român (10/22)

* Cu 136 de ani în urmă (1881) au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat). Preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României (10/22)

* Acum 111 ani (1906) apărea la Bucureşti (până în 1940, cu întreruperi), ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* Se împlinesc 110 ani (1907) de la premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul – Maurice Maeterlink

* Se împlinesc 90 de ani (1927) de la semnarea Concordatului cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 88 de ani (1929) la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Acum 81 de ani (1936) se deschidea oficial Muzeul Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Acum 78 de ani (1939) s-a inaugurat, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, statuia regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Cu 76 de ani în urmă (1941) avea loc celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* Se împlinesc 70 de ani (1947) de când preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Cu 23 de ani în urmă (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* Acum 6 ani (2011) Regele Mihai a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881); senatorul Puiu Haşotti, iniţiatorul proiectului motivează stabilirea acestei zile ca sărbătoare naţională „pentru ca românii de azi şi din viitorime să nu uite niciodată marile servicii făcute naţiunii de monarhia constituţională” (Legea nr. 103/2015 publicată în Monitorul Oficial nr. 336 din 18.V.2015). NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost ziua naţională a României între 1867 şi 1947. Legat de ziua Independenţei României faţă de Imperiul Otoman, istoricul Neagu Djuvara afirmă: „Parlamentul a votat la 9 mai 1877 rezoluţia prin care a proclamat deplina independenţă a ţării, dar abia a doua zi, pe 10 mai, parlamentarii merg cu toţii la Palatul Regal, iar domnitorul Carol răspunde proclamaţiei de independenţă”

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI – 2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) menţionează ca dată a naşterii 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România

– 1931: S-a născut pictorul Vasile Celmare

– 1931: S-a născut actorul Damian Crâşmaru. NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite – 80 de ani

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi tenor (n. 1888) – 55 de ani

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost primul director muzical al Radiodifuziunii Române (1928-1933), a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular, din 1955, al Academiei Române (n. 1891)

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2016: A murit pictorul şi profesorul Ion Grigore; pictor al satului tradiţional românesc; a pictat numeroase biserici precum şi instituţii laice, cum ar fi Conservatorul din Bucureşti, Liceul din Caracal, Muzeul Pompierilor din Bucureşti (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Juneau, Alaska: Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, va participa la reuniunea ministerială a Consiliului Arctic din Alaska (10 şi 11 mai)

– Bergen, Norvegia: Are loc unul dintre cele mai importante conferinţe media din regiunea nordică – Nordic Media Festival (10 – 12 mai)

– Dhaka, Bangladesh: „Media Summit on Climate Change and Disaster Risk Reduction”, eveniment desfăşurat sub egida Asia Pacific Broadcasting Union (ABU) (10 – 12 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Luptei Împotriva Maladiei Lupus” a fost proclamată în 2004, la Eaton, în Anglia, de către un Comitet director internaţional, reprezentând 13 ţări, şi are ca scop conştientizarea la nivel mondial a bolii şi acordarea de sprijin celor bolnavi şi familiilor acestora

– „Ziua Păsărilor şi Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcând această zi, ei doresc să facă public faptul că a ne întoarce la natură şi a fi în armonie cu aceasta nu reprezintă un efort prea mare

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764) – 320 de ani

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de Lisle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire (numele de botez: Frederick Austerlitz), dansator, coregraf, actor şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut (în Ucraina) regizorul american de film Anatole Litvak (m. 1974) – 115 ani

– 1902: S-a născut producătorul de film american David O. Selznick; a intrat în istorie câştigând „Oscarul” de două ori consecutiv, la categoria „Cel mai bun film”: în 1939, cu celebrul film „Pe aripile vântului”, şi în 1940, cu „Rebecca” (m. 1965) – 115 ani

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, jurnalist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1856)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1905) – 40 de ani. NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1904

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933) – 5 ani

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923) – 5 ani

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Casa Regală

* Sinaia: Cu ocazia sărbătorii naționale de 10 Mai din acest an, Casa Majestății Sale organizează tradiționala Garden Party și un concert de gală la Castelul Peleș. Din program:

• ora 17:00 – orchestra Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” va susține un recital cu muzică de pe toate meridianele lumii
• ora 18:00 – familia regală va ieși pe balconul castelului, pentru a saluta participanții la sărbătoare. Trei avioane ale Iacărilor Acrobați vor survola parcul regal
• ora 18:30 – începe concertul de gală susținut de orchestra lărgită a Cameratei Regale, având ca invitați de onoare pe violonistul Remus Azoiței și pe tenorul Teodor Ilincăi, precum și pe dirijorul Tiberiu Soare. Repertoriul va cuprinde piese de valoare și de popularitate din creația compozitorilor români George Enescu, Iosif Ivanovici, Ciprian Porumbescu și Grigoraș Dinicu, precum și lucrări de Giacomo Puccini, Camille Saint-Saëns, Ernesto de Curtis și Eduardo di Capua

* Sinaia: Maratonul Regal se desfășoară în zona Palatul Peleș –  Poteca Regală – Stâna Regală – Poiana Țapului – Cascada Urlătoarea – Bușteni – Pârtia Kalinderu – Mănăstirea Bușteni – drum forestier Poiana Țapului Sinaia – Palatul Peleș pe un traseu de 21 km, care va fi parcurs de 2 ori de participanții la proba de maraton. Startul (ora 8:00), sosirea și ceremonia de premiere vor avea loc la Palatul Peleș

– S-a întâmplat într-o zi de 10 mai

* Cu 192 de ani în urmă (1824) avea loc deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

* Acum 178 de ani (1838) sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională; acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia (10/22)

* În urmă cu 168 de ani (1848) în Ţara Românească s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu (10/22)

* Acum 158 de ani (1858) începea, la Paris, Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române. Prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie. Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864) (10/22)

* Cu 157 de ani în urmă (1859) începeau, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite  (10/22)

* În urmă cu 152 de ani (1864), între 10/22 şi 14/26 mai, a avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului)

* Se împlinesc 145 de ani (1871) de la semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871). Franţa a pierdut Alsacia şi Lorena de Est

* Acum 139 de ani (1877) a fost instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofiţeri, comandanţi (comandori), mari ofiţeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român (10/22)

* Se împlinesc 110 ani (1906) de la apariţia (până în 1940, cu întreruperi), la Bucureşti, ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică. A militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român, în ultimii ani de apariţie având o pronunţată atitudine antifascistă (10/23)

* Cu 109 ani în urmă (1907) a avut loc premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul, Maurice Maeterlink

* Acum 89 de ani (1927) s-a semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care s-a reorganizat cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

* În urmă cu 87 de ani (1929) la Radioul naţional se difuza primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Se împlinesc 80 de ani (1936) de la deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti. Muzeul a luat fiinţă cu sprijinul material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 4,5 hectare de teren, pe care au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate şi dispuse după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună măsură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării. Pe 17 mai se serbează anual „Ziua Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti”

* Acum 77 de ani (1939) s-a inaugurat, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, statuia regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović). Statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre, fiind amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

* Se împlinesc 75 de ani (1941) de la celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

* În urmă cu 69 de ani (1947) preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului, în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-Al Doilea Război Mondial cu cel puţin şase luni

* Cu 22 de ani în urmă (1994), în Republica Africa de Sud, a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela (1918 – 2013). Una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid. A fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999). S-a retras din viaţa politică în 2004

* Se împlinesc 5 ani (2011) de când Regele Mihai a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Costumului Tradiţional din România”, instituită în anul 2015 şi sărbătorită în a doua duminică a lunii mai, prilej cu care se organizează activităţi sociale, spectacole şi concursuri cultural-artistice, prin care se evidenţiază valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiţionale specifice fiecărei zone, şi se difuzează, prin mijloacele de informare în masă, materiale ce vizează domeniile de interes ale tezaurizării patrimoniului cultural material şi ale patrimoniului cultural imaterial la nivel naţional. De asemenea, în cadrul curriculei şcolare pentru clasele IV-XII, la disciplina educaţie civică – sau disciplinele echivalente – vor fi incluse 2 ore, în luna mai, consacrate tematicii portului tradiţional al zonei şi portului tradiţional al minorităţilor naţionale din România, precum şi semnificaţiei acestora în conturarea şi păstrarea identităţii naţionale etnice

– Sărbătoare naţională ce marchează începutul domniei lui Carol I (1866), proclamarea Independenţei de Stat (1877) şi încoronarea primului rege al ţării (1881), hotărâtă de Camera Deputaţilor la 22 aprilie 2015. NOTĂ: Ziua Regelui (10 mai) a fost ziua naţională a României între 1867 şi 1947. La data de 10/22 mai 1866 (- 150 de ani), Prinţul Carol (1839-1914) din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen este proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I; a fost ales prin plebiscitul din 2/14 – 8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866). La 10.V.1881 (- 135 de ani) Carol I a fost încoronat, devenind primul rege al României; preşedintele Parlamentului i-a înmânat regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). A fost primul monarh din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen, al cărei nume se transformă, începând cu regele Ferdinand I, în Casa Regală de România, dinastie care va conduce ţara până la proclamarea Republicii Populare Române, în 1947

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI-2.VIII.1948) (m. 1949) – 150 de ani

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris) – 140 de ani

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) menţionează ca dată a naşterii 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România

– 1931: S-a născut pictorul Vasile Celmare – 85 de ani

– 1931: S-a născut actorul Damian Crâşmaru – 85 de ani. NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2.VI.1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan; după 1989 a emigrat în Statele Unite

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie (n. 1899)

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi cântăreţ (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora; soţia scenaristului-regizor Mircea Daneliuc

– 1971: A murit compozitorul, dirijorul, criticul muzical şi profesorul Mihail Jora; a fost unul dintre membrii fondatori ai Societăţii Compozitorilor Români; membru titular, din 1955, al Academiei Române (n. 1891) – 45 de ani

– 1981: A murit arhitectul şi profesorul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902) – 35 de ani

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

EVENIMENTE EXTERNE

– Stockholm: Vizita preşedintelui chilian, Michelle Bachelet (10 – 12 mai)

– SUA: Alegeri primare în Nebraska (centru) şi în Virginia de Est

– Stockholm: Concursul Eurovision, tema evenimentului de anul acesta fiind „Come Together” — „Împreună” (10, 12 şi 14 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Păsărilor şi Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcând această zi, ei doresc să facă public faptul că a ne întoarce la natură şi a fi în armonie cu aceasta nu reprezintă un efort prea mare

– „Ziua Mondială a Bolii Lupus” este marcată la nivel mondial de 100 de organizaţii de pacienţi din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia asupra bolii şi a importanţei investiţiilor în cercetarea medicală, pentru descoperirea de noi tratamente eficiente, pentru a creşte gradul de informare în ceea ce priveşte simptomele şi impactul bolii asupra vieţii pacienţilor. Simbolul acestei zile şi al persoanelor afectate de lupus este fluturele. Lupusul este o boală autoimună, necontagioasă, imposibil de prevenit şi greu de diagnosticat, fiind supranumită ”boala cu o mie de feţe” din cauza multitudinii şi diversităţii simptomelor

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645) – 320 de ani

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1746: S-a născut matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (m. 1818) – 270 de ani

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806)

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de Lisle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836)

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901)

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”) (m. 1920)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946)

– 1899: S-a născut Fred Astaire (numele de botez: Frederick Austerlitz), dansator, coregraf, actor şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut, la Kiev, din părinţi evrei, regizorul de film Anatole Litvak (m. 1974, în Franţa)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, jurnalist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1856)

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012)

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1905). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1904

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918)

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920) – 5 ani

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 mai

Publicat de Codrin RAITA, 10 mai 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Învăţământ, Cercetare
* Cea de-a 23-a ediţie a Crosului Universităţii din Bucureşti, Cora Lujerului Challenge, se va disputa astăzi şi aşteaptă la start, ca la fiecare ediţie, în jur de 3.000 de participanţi. Competiţia se adresează studenţilor de la Universitatea din Bucureşti, dar şi tuturor celor atraşi de practicarea sportului de plăcere, de spiritul combativ, de adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi de cultivarea fair-play-ului. Punctul de start al Crosului va fi, ca în fiecare an, Piaţa Operei (Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti), traseul continuând apoi pe Splaiul Independenţei – Şoseaua Cotroceni – Bulevardul Iuliu Maniu, iar linia de finiş se va afla în parcarea Cora Lujerului

– Cultură
* Lungmetrajul “Autoportrerul unei fete cuminți”, în regia Anei Lungu, va fi proiectat în prezența echipei lungmetrajului, în cadrul Festivalului Filmului European (7 – 14 mai), eveniment organizat de Institutul Cultural Român și Reprezentanţa Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor şi centrelor culturale ale ţărilor europene – ora 20:30.După proiecție, regizoarea Ana Lungu, producătoarea Anca Puiu și echipa vor participa la o sesiune Q&A moderată de criticul de film Andrei Rus
* Deva: În perioada 22 martie – 20 mai, are loc cea de-a V-a ediţie a turneului “Pianul Călător”, susţinut de Horia Mihail în 20 de oraşe din ţară şi organizat de Centrul Cultural Media Radio România şi Asociaţia Culturală Accendo, fiind susţinut de Radio România. Astăzi, are loc un concert cu orchestră la Teatrul de artă din localitate. Coproducători: TVR 2 şi Radio România Regional. Printre partenerii media: Radio România Actualităţi şi Radio România Muzical
* Cernăuţi, Ucraina: Are loc inaugurarea Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi din Cernăuți în carul căruia vor funcţiona Librăria „Mihai Eminescu”, Cafeneaua „Bucureşti”, Departamentele „Învăţământ şi Şcoli”, „Cultură şi Literatură” – ora 14:00, Strada Olga Kobyleanska. Cu acest prilej pe strada pietonală a oraşului (Kobyleanska) de la ora 13:00 pană la ora 14:00 va avea loc „Parada Portului Popular Românesc” la care îşi vor aduce contribuţia diverse colective de artişti amatori, orchestre de instrumente populare, etnici români din oraşul Cernăuţi şi din satele raioanelor Hliboca, Storojineţ, Noua Suliţă şi Herţa, cu populaţie majoritar românească

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Adolescenţilor” (marcată în cea de a doua duminică a lunii mai, pe baza Legii 197/17.XI.1997) (Monitorul Oficial al României 331/26.XI.1997). NOTĂ: La 2 mai se marchează „Ziua naţională a tineretului” în România, instituită prin Legea 425/25.X.2004

– „Ziua Tatălui”, marcată în a doua duminică a lunii mai, începând cu 2010 (- 5 ani), pe baza Legii 319/2009. NOTĂ: În prima duminică a lunii mai se sărbătoreşte „Ziua mamei” (în 2015, la 3 mai); cele două zile sunt marcate ca sărbători începând cu anul 2010, pe baza Legii 319/2009, ca urmare a unei iniţiative a Alianţei Antidiscriminare a Tuturor Tăticilor/TATA şi a unui grup de parlamentari

– 1838, 10/22: Sub presiunea Porţii Otomane, Adunarea Obştească a Ţării Româneşti a votat introducerea în Regulamentul Organic a „articolului adiţional” care prevedea obligativitatea aprobării puterii suzerane (Poarta) şi puterii protectoare (Rusia) pentru orice modificare constituţională; acest fapt a semnificat o restrângere a autonomiei Ţării Româneşti şi o întărire a protectoratului Rusiei asupra acesteia

– 1848, 10/22: În Ţara Românească s-a constituit Comitetul revoluţionar, compus din: Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Dumitru şi I. C. Brătianu, Cezar Bolliac, Ştefan şi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu, Ion Câmpineanu

– 1854: S-a născut sculptorul român de origine germană Carol Storck, fiul cel mare al sculptorului Karl Storck şi frate cu Frederic Storck (m. 1926)

– 1858, 10/22: Începe, la Paris, Conferinţa celor şapte puteri (Marea Britanie, Franţa, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) privind organizarea Principatelor Române; prin Convenţia semnată în ultima zi a Conferinţei (7/19.VIII.1858) se stabilea că, împreună, cele două ţări vor purta numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti, fiecare cu domn, guvern şi adunare legiuitoare proprie; Convenţia de la Paris a devenit legea fundamentală a Principatelor (rămânând în vigoare până în 1864)

– 1859, 10/22: Încep, la Focşani, lucrările Comisiei centrale pentru elaborarea legilor comune celor două Principate Unite

– 1864, 10/22 – 14/26: A avut loc un plebiscit pentru aprobarea unei noi Constituţii (numită prudent „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, care, în realitate, nu dezvolta, ci modifica dispoziţiile Convenţiei, sporind drepturile puterii executive în dauna celei legislative) şi a unei noi legi electorale, care introducea noi instituţii: Senatul (Parlamentul devenind bicameral) şi Consiliul de Stat (care elabora legi pe baza iniţiativei Domnitorului)

– 1866: S-a născut botanistul Emanoil C. Teodorescu; a organizat, la Bucureşti, primul laborator de fiziologie vegetală din România; considerat întemeietor al şcolii române de algologie şi al învăţământului universitar de fiziologia plantelor; membru titular al Academiei Române din 1945, vicepreşedinte al acestui for (8.VI – 2.VIII.1948) (m. 1949)

– 1866, 10/22: Prinţul Carol (1839-1914) din dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen este proclamat de către Adunarea Constituantă (aleasă la 9/21.IV.1866) domnitor al României sub numele de Carol I; el a fost ales prin plebiscitul din 2/14-8/20.IV.1866, organizat după detronarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (11/23.II.1866); încă de la urcarea sa pe tron, Carol I s-a pronunţat, în domeniul politicii externe, pentru menţinerea şi consolidarea statutului internaţional de stat autonom, iar în plan intern, pentru modernizarea structurilor economice, politice şi militare ale ţării. NOTĂ: La 10.V.1881 Carol I va fi încoronat, devenind primul rege al României

– 1876: S-a născut (la Paris) Paul Menu, fotograf şi operator de film de origine franceză, autorul primelor filmări din România (realizate în intervalul 10.V – 20.VI.1897) (m. 1973, la Paris)

– 1877, 10/22: A fost instituită prima decoraţie românească, „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare şi civile deosebite aduse statului român. Au fost stabilite 5 grade pentru acest ordin: cavaleri, ofiţeri, comandanţi (comandori), mari ofiţeri, mari cruci. Ordinul Steaua României este cea mai înaltă distincţie oferită de statul român

– 1881, 10/22: Au avut loc festivităţile prilejuite de proclamarea Regatului şi încoronarea domnitorului Carol I (prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen/1839-1914) ca primul rege al României (la 14.III.1881, Parlamentul votase transformarea României în Regat); preşedintele Parlamentului înmânează regelui Carol I şi reginei Elisabeta (soţia sa) coroanele realizate din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă (1877-1878). NOTĂ: A se vedea articolul de la 10.V.1866 privind proclamarea prinţului Carol ca domnitor al României

– 1894: S-a născut actriţa franceză de origine română Elvire Popesco (Elvira Popescu, în română), stabilită la Paris din 1923; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1993). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă naşterea la 10.V.1896; unele surse precizează că însăşi actriţa, din cochetărie, se declara cu doi ani mai tânără

– 1906, 10/23: Apare (până în 1940, cu întreruperi), la Bucureşti, ziarul „Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, ziar politic de orientare naţională şi de atitudine democratică; a militat pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; în ultimii ani de apariţie a avut o pronunţată atitudine antifascistă

– 1913: S-a născut pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu (soră geamănă cu graficiana Marcela Cordescu) (m. 1965)

– 1913: S-a născut graficiana Marcela Cordescu (soră geamănă cu pictoriţa şi graficiana Florica Cordescu-Jebeleanu) (m. 1984)

– 1927: S-a semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929); după a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, odată cu represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

– 1929: La Radioul naţional se difuzează primul festival de muzică românească (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

– 1929: S-a născut poetul Ion Horea; a tradus din scriitorii maghiari din România

– 1931: S-a născut pictorul Vasile Celmare

– 1931: S-a născut actorul Damian Crâşmaru. NOTĂ: Data oficială la care este înregistrată naşterea este 2 iunie 1931; decalajul este dat de faptul că tatăl său l-a declarat cu trei săptămâni mai târziu

– 1936: A avut loc deschiderea oficială a Muzeului Satului din Bucureşti, în prezenţa regelui Carol al II-lea; pentru public acesta s-a deschis cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936, concomitent cu cea a întregului parc Herăstrău. În etapa sa de început, între 1936-1940, Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” dispunea de 6.5 hectare de teren. Pe acest teren au fost amplasate 33 de complexe autentice, transferate din satele cercetate: case cu anexe gospodăreşti, o biserică (din Dragomireşti, jud. Maramureş), troiţe, instalaţii tehnice, fântâni şi un scrânciob. Dispunerea lor s-a făcut după un plan elaborat de dramaturgul şi scenograful V. I. Popa. Acest plan, care în bună masură este valabil şi astăzi, tinde să reproducă harta României, prin gruparea monumentelor de arhitectură şi de tehnică populară după criteriul vecinătăţii geografice a localităţilor de provenienţă, în sectoare reprezentând marile provincii istorice ale ţării

– 1937: S-a născut actorul Constantin Diplan

– 1939: S-a inaugurat, în Piaţa Palatului din Bucureşti, în faţa Fundaţiilor Regale, statuia regelui Carol I (sculptor, croatul Ivan Meštrović); statuia a fost tăiată şi topită în 1948, din ordinul autorităţilor comuniste, care au urmărit sistematic eliminarea, prin toate mijloacele, a monarhiei din conştiinţa publică. NOTĂ: La 6 decembrie 2010 a fost inaugurată o nouă statuie a regelui Carol I, realizată de sculptorul Florin Codre; statuia este amplasată în aceeaşi Piaţă (numită în prezent a Revoluţiei), între Palatul Regal, ce găzduieşte Muzeul Naţional de Artă al României, şi Biblioteca Centrală Universitară

– 1947: Preşedintele SUA, Harry Truman, i-a conferit şefului statului român, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), cea mai înaltă distincţie de război americană, Legiunea Meritului, în grad de Mare Comandor, ca o recunoaştere a contribuţiei României la mutarea frontului cu 500 km spre Vest şi, implicit, la scurtarea celui de-al doilea război mondial cu cel puţin şase luni

– 1950: A murit episcopul greco-catolic Vasile Aftenie (n. 1899) – 65 de ani

– 1962: A murit Dumitru Mihăilescu-Toscani, compozitor şi cântăreţ (n. 1888)

– 1963: S-a născut actriţa Cecilia Bârbora; soţia scenaristului-regizor Mircea Daneliuc

– 1971: A murit compozitorul şi dirijorul Mihail Jora, membru titular, din 1955, al Academiei Române (n. 1891)

– 1974: S-a născut Liviu-Marian Pop, ministrul delegat pentru dialog social în Guvernul Victor Ponta 4 (din 17 dec. 2014); ministru delegat pentru dialog social la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (mai – dec. 2012); ministru interimar al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (mai – iul. 2012); secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (dec. 2007 – mai 2012); preşedinte al Sindicatului liber din învăţământ Maramureş (2004 – 2012); senator (din dec. 2012)

– 1981: A murit arhitectul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare (Casa Română de la Expoziţia Internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular, din 1974, al Academiei Române (n. 1902)

– 1994: A murit Radu Albala, prozator, traducător, critic şi istoric literar (n. 1924)

– 2011: Regele Mihai a anunţat transformarea Casei Regale a României în Dinastie cu caracter naţional şi independent. Prin ruperea tuturor legăturilor dinastice cu Casa Hohenzollern şi renunţarea la titlurile conferite de capii familiei princiare de Hohenzollern, regele Mihai anulează şi orice drept sau pretenţie a acestei case dătătoare de dinastii la nivel european asupra Casei Regale a României

EVENIMENTE EXTERNE
– Varşovia: Primul tur al alegerilor prezidențiale

– Bremen, Germania: Alegeri municipale şi legislative

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Păsărilor şi a Arborilor” a fost iniţiată de iubitorii de natură implicaţi direct în serviciile de protecţie şi conservare a mediului; marcând această zi, ei doresc să facă public faptul că a ne întoarce la natură şi a fi în armonie cu aceasta nu reprezintă un efort prea mare

– „Ziua Mondială a Bolii Lupus” este marcată la nivel mondial de 100 de organizaţii de pacienţi din întreaga lume, cu scopul de a atrage atenţia asupra bolii şi a importanţei investiţiilor în cercetarea medicală, pentru descoperirea de noi tratamente eficiente, pentru a creşte gradul de informare în ceea ce priveşte simptomele şi impactul bolii asupra vieţii pacienţilor. Simbolul acestei zile şi al persoanelor afectate de lupus este fluturele. Lupusul este o boală autoimună, necontagioasă, imposibil de prevenit şi greu de diagnosticat, fiind supranumită ”boala cu o mie de feţe” din cauza multitudinii şi diversităţii simptomelor

– 1696: A murit Jean de La Bruyère, scriitor moralist francez, unul dintre cei mai valoroşi moralişti ai literaturii universale (n. 1645)

– 1697: S-a născut Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (m. 1764)

– 1755: S-a născut Robert Gray, navigator și explorator american (m. 1806) – 260 de ani

– 1760: S-a născut Claude Joseph Rouget de Lisle, ofiţer, compozitor şi scriitor francez; a compus (1792) „Cântec de război pentru armata Rinului”, devenit, sub numele de „La Marseillaise”, imnul naţional al Franţei (m. 1836) – 255 de ani

– 1774: A murit Ludovic al XV-lea, rege al Franţei şi Navarei din 1715 până în 1774, denumit „Cel Mult Iubit” (n. 1710)

– 1824: Deschiderea pentru public a muzeului de artă National Gallery din Londra

– 1829: A murit Thomas Young, fizician şi egiptolog britanic; cercetări în domeniul opticii (dezvoltarea teoriei ondulatorii a luminii şi cercetarea fenomenelor de interferenţă a undelor luminoase); este fondatorul opticii fiziologice (a explicat mecanismul acomodării ochiului, a descoperit cauzele astigmatismului, a intuit procesul perceperii culorilor); este unul dintre pionierii descifrării hieroglifelor egiptene (n. 1773)

– 1830: S-a născut François-Marie Raoult, chimist francez, cunoscut pentru legea referitoare la presiunea de vapori a soluțiilor (m. 1901) – 185 de ani

– 1843: S-a născut scriitorul spaniol Benito Pérez Galdós; capodopera sa este seria de 46 romane istorice grupate sub titlul „Episodios nacionales” („Episoade naţionale”)

– 1849: A murit pictorul şi gravorul japonez Katsushika Hokusai (n. 1760)

– 1859: S-a născut Aurel Boleslav Stodola, inginer, fizician şi inventator slovac, cunoscut ca întemeietor de şcoală în domeniul turbinelor cu abur (m. 1942)

– 1871: Are loc semnarea Tratatului de pace franco-german de la Frankfurt pe Main în urma războiului franco-prusac (iulie 1870 – februarie 1871); Franţa pierde Alsacia şi Lorena de Est

– 1890: S-a născut Alfred Jodl, general german, unul dintre principalii comandanți militari din timpul celui de-al Doilea Război Mondial (m. 1946) – 125 de ani

– 1899: S-a născut Fred Astaire (numele de botez: Frederick Austerlitz), dansator, coregraf, actor şi cântăreţ american (m. 1987)

– 1902: S-a născut, la Kiev, din părinţi evrei, regizorul de film Anatole Litvak (m. 1974, în Franţa)

– 1904: A murit Sir Henry Morton-Stanley, jurnalist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (n. 1841)

– 1907: Premiera, la Opera Comică din Paris, a operei „Ariana şi Barbă Albastră” (Ariane et Barbe-Bleu) de Paul Dukas; libretul, Maurice Maeterlink

– 1915: A murit istoricul german Karl Lamprecht; prieten apropiat al românilor, a încredinţat fostului său elev Nicolae Iorga scrierea în limba germană a istoriei românilor; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (n. 1856) – 100 de ani

– 1920: S-a născut chitaristul britanic Bert Weedon, cunoscut mai ales pentru popularul manual „Play In A Day”, un ghid care a inspirat chitarişti celebri ca Eric Clapton, Brian May şi John Lennon (m. 2012) – 95 de ani

– 1941: Celebrul zbor în Scoţia al lui Rudolf Hess (1894-1987), adjunct al lui Hitler, în încercarea de a demara negocierile dintre Germania şi Marea Britanie (condamnat de Tribunalul de la Nurenberg, în 1946, la închisoare pe viaţă, Hess a murit în închisoarea Spandau/RFG, la 17.VIII.1987)

– 1960: S-a născut Bono (numele real: Paul Hewson), interpret irlandez de muzică rock, liderul formaţiei U2 – 55 de ani

– 1977: A murit actriţa americană de film Joan Crawford (n. 1905). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1904

– 1994: În Republica Africa de Sud a avut loc învestirea oficială a primului preşedinte de culoare din istoria ţării, Nelson Mandela; una dintre personalităţile marcante ale secolului al XX-lea, Nelson Mandela (1918 – 2013) a petrecut 27 de ani în închisorile regimului de apartheid; a fost liderul Congresului Naţional African şi primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din 27 aprilie 1994 (până în 1999); s-a retras din viaţa politică în 2004

– 2000: A murit actorul britanic Craig Stevens, interpret a peste 100 de roluri în filme de televiziune (n. 1918) – 15 ani

– 2011: A murit Burt Reinhardt, fost preşedinte al CNN; pionier al televiziunii, care a susţinut lansarea conceptului de 24 de ore din 24, în materie de ştiri televizate. Burt Reinhardt a îndeplinit funcţia de preşedinte al CNN în perioada 1983-1990, după care a fost vicepreşedinte al organizaţiei până când s-a retras de tot din activitate, în 2000 (n. 1920)

– 2012: A murit fotograful şi jurnalistul german Horst Faas, recompensat de două ori cu Premiul Pulitzer; a lucrat aproape 50 de ani pentru agenţia americană de presă Associated Press (n. 1933)

– 2012: A murit Carroll Shelby, pilot american și constructor de automobile de curse (n. 1923)

Sursa: RADOR