Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2024, 05:00 / actualizat: 12 februarie 2024, 13:28

S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Cu 636 de ani în urmă (1388) avea loc prima menţionare a Cetății de Scaun a Sucevei drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Acum 158 de ani (1866) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866), a fost silit să abdice, ca urmare a complotului organizat de conservatori şi liberalii radicali, fiind exilat. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin, precum prevedea una din dorințele divanelor ad-hoc din 1857. Pe actul iscălit de Cuza scria: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi, 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.” Așadar, puterea a fost preluată de o locotenență domnească alcătuită din: Lascăr Catargiu (reprezentantul Moldovei și al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Țării Românești și al liberalilor) și colonelul Nicolae Haralambie (reprezentantul armatei). Două zile mai târziu, Cuza a părăsit Bucureștiul spre Brașov. Alexandru Ioan Cuza a murit la Heidelberg (Germania), la data de 15 mai 1873

* Cu 157 de ani în urmă (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* În urmă cu 86 de ani (1938) era înlăturat guvernul O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Acum 83 de ani (1941) Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra țării noastre măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* În urmă cu 82 de ani (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1,2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în toate genurile de muzică din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941, iar astfel de premii se acordă, de regulă, pentru realizările din anul precedent

* Acum 77 de ani (1947) delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 67 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Acum 66 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* În urmă cu 56 de ani (1968) era înfiinţată Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice. În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate astfel: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), iar în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* În urmă cu 28 de ani (1996) computerul IBM pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

* Sunt marcați 15 ani (2009) de la prima ciocnire majoră neintenționată dintre doi sateliți artificiali care orbitau în jurul Pământului. Coliziunea s-a produs pe 10 februarie 2009 la 789 km deasupra Peninsulei Taimîr, în Siberia. Viteza sateliților în timpul coliziunii a fost estimată la 11,7 km/s. Ciocnirea a implicat sateliții Iridium 33 și Kosmos-2251, deținuți de Iridium Satellite LLC și de Forțele Aeriene Ruse, aceștia fiind distruși în totalitate. În timp ce satelitul Iridium a fost operațional până la momentul impactului, satelitul rus era scos din uz de mai mulți ani. Kosmos-2251 a fost lansat în 1993, iar funcționarea sa a încetat doi ani mai târziu. Administrația Națională Aeronautică și Spațială – NASA a raportat că în urma evenimentului a rezultat o mare cantitate de deșeuri

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Mucenic Haralambie (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

– 1850: S-a născut Nicolae Manolescu-Strunga, medic oftalmolog și profesor, întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (m. 1910)

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920)

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot, profesor şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular  al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963)

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (m. 1961)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976) – 120 de ani

– 1910: A murit Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; ctitorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politcii economice liberale pentru a scoate țara din criză (n. 1836)

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

– 1919: S-a născut părintele Iustin (sau Justin) Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, prima mânăstire din România dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013) – 105 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1918, însă potrivit site-ului Mănăstirii Petru Vodă: „Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919”

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862) – 90 de ani

– 1937: S-a născut scriitorul, regizorul, actorul, traducătorul și jurnalistul Carol Feldman; stabilit în Israel din 1965 (m. 2019)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (m. 2013) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (m. 2018)

– 1942: S-a născut Mihai Dăncuş, muzeograf, etnograf, etnolog, cercetător, autor și profesor; director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani; membru fondator și președinte al Asociației Naționale a Muzeelor în Aer Liber din România (m. 2020)

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: S-a născut Corneliu Ionel Ciubotaru, diplomat, traducător și translator de limbile bulgară, rusă și ucraineană, realizator la Radio România Internațional (1995-2004) și la Agenţia de presă Rador (2014-2017) (m. 2018)

– 1954: S-a născut Mihály Ilyés, meșter popular specializat în prelucrarea lutului / olărit; simbol al tradiției olăritului din Corund, județul Harghita; creator și transmițător al artei populare ceramice, parte a patrimoniului cultural imaterial; în 2022 a fost desemnat Tezaur Uman Viu – 70 de ani

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003)

– 1968: S-a născut Ştefan Constantinescu, artist plastic şi regizor

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962) – 20 de ani

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

– 2018: A murit lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (n. 1930)

– 2021: A murit Dan Dascălu, electronist și profesor universitar; fondator și director (1993-2011) al Institutului Național de Microtehnologie din București (IMT), primul institut dedicat microtehnologiilor din estul Europei; în momentul încetării mandatului de director general (iunie 2011), IMT era cel mai performant institut național de cercetare-dezvoltare din România în programele europene și finalizase cu succes studiul prospectiv privind nanotehnologiile în România. Dan Dascălu a coordonat elaborarea unui plan pentru dezvoltarea în România a Societății Informaționale; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– China: Manifestări de inaugurare a Noului An Chinezesc (10 feb. 2024 – 28 ian. 2025)

– Valladolid: Ceremonia de decernare a Premiilor Goya, distincții anuale ale Academiei de Arte și Științe Cinematografice din Spania

– Los Angeles: Cea de-a 76-a ediție a premiilor Directors Guild of America, care onorează realizările regizorale în filme de lung metraj, documentare, televiziune și reclame din 2023

– Lusail, Qatar: Fotbal – Finala Cupei Asiei pe Națiuni

– Edinburgh: Rugby – Turneul celor Șase Națiuni – Scoția – Franța

– Londra: Rugby – Turneul celor Sase Națiuni – Anglia – Țara Galilor

– Abidjan, Coasta de Fildeș: Meci de fotbal pentru locul 3 în Cupa Africii pe Națiuni

Aniversări – Comemorări

– Începe Anul nou chinezesc, aflat sub influenţa Dragonului de lemn, care durează până la 28 ianuarie 2025

– „Ziua Mondială a Leguminoaselor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2019, este o nouă oportunitate de a spori gradul de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriționale ale consumului de leguminoase

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del Ricordo”); sărbătoarea, istituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti a lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350) – 605 ani

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1796: S-a născut Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog britanic (m. 1855)

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808) – 545 de ani

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016)

– 1915: S-a născut actorul rus Vladimir Zeldin; a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (m. 2016)

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: S-a născut actorul şi regizorul francez de teatru şi film Pierre Mondy; cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1929: S-a născut Jerry (Jerrald King) Goldsmith, dirijor, muzician, unul dintre cei mai celebri compozitori americani de muzică de film (m. 2004) – 95 de ani

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Michael Apted, regizor britanic, în special de televiziune, cunoscut pentru seria documentară „Up” şi pentru filmul din seria James Bond „The World Is Not Enough” (1999) (m. 2021)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al „diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2014: A murit Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928) – 10 ani

– 2018: A murit chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (n. 1925)

– 2021: A murit fotbalistul spaniol Enrique Perez Diaz („Pachin”), fundaş al echipei „Real Madrid” (n. 1938)

– 2023: A murit regizorul spaniol Carlos Saura, reprezentant la superlativ al cinematografiei spaniole din a doua jumătate a secolului al XX-lea; filmele sale au majoritatea trăsături ale curentului neorealist cu caractere mitologice în stilul lui Luis Buñuel (n. 1932) – 1 an

– 2023: A murit regizorul britanic Hugh Hudson, cunoscut pentru filmul „Carele de Foc”; câştigător a patru premii Oscar (n. 1936) – 1 an

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2023, 05:00 / actualizat: 10 februarie 2023, 13:59

S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Se împlinesc 635 de ani (1388) de când avea loc prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Acum 157 de ani (1866) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866), a fost silit să abdice, ca urmare a complotului organizat de conservatori şi liberalii radicali, fiind exilat. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin, precum prevedea una din dorințele divanelor ad-hoc din 1857. Pe actul iscălit de Cuza scria: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi, 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.” Așadar, puterea a fost preluată de o locotenență domnească alcătuită din: Lascăr Catargiu (reprezentantul Moldovei și al conservatorilor), generalul Nicolae Golescu (reprezentant al Țării Românești și al liberalilor) și colonelul Nicolae Haralambie (reprezentantul armatei). Două zile mai târziu, Cuza a părăsit Bucureștiul spre Brașov. Alexandru Ioan Cuza a murit la Heidelberg (Germania), la data de 15 mai 1873

* Cu 156 de ani în urmă (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* Se împlinesc 85 de ani (1938) de când era înlăturat guvernul O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Acum 82 de ani (1941) Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra țării noastre măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* În urmă cu 81 de ani (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1,2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în toate genurile de muzică din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941, iar astfel de premii se acordă, de regulă, pentru realizările din anul precedent

* Acum 76 de ani (1947) delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 66 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Se împlinesc 65 de ani (1958) de la premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* Se împlinesc 55 de ani (1968) de când era înfiinţată Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice. În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate astfel: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), iar în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* În urmă cu 27 de ani (1996) computerul IBM pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

* Acum 14 ani (2009) a avut loc prima ciocnire majoră neintenționată dintre doi sateliți artificiali care orbitau în jurul Pământului. Coliziunea s-a produs pe 10 februarie 2009 la 789 km deasupra Peninsulei Taimîr, în Siberia. Viteza sateliților în timpul coliziunii a fost estimată la 11,7 km/s. Ciocnirea a implicat sateliții Iridium 33 și Kosmos-2251, deținuți de Iridium Satellite LLC și de Forțele Aeriene Ruse, aceștia fiind distruși în totalitate. În timp ce satelitul Iridium a fost operațional până la momentul impactului, satelitul rus era scos din uz de mai mulți ani. Kosmos-2251 a fost lansat în 1993, iar funcționarea sa a încetat doi ani mai târziu. Administrația Națională Aeronautică și Spațială – NASA a raportat că în urma evenimentului a rezultat o mare cantitate de deșeuri

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

– 1850: S-a născut Nicolae Manolescu-Strunga, medic oftalmolog și profesor, întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (m. 1910)

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920) – 150 de ani

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot, profesor şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular  al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963)

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (m. 1961)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1910: A murit Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; ctitorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politcii economice liberale pentru a scoate țara din criză (n. 1836)

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

– 1919: S-a născut părintele Iustin (sau Justin) Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, prima mânăstire din România dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1918, însă potrivit site-ului Mănăstirii Petru Vodă: „Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919”

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti – 90 de ani

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1937: S-a născut scriitorul, regizorul, actorul, traducătorul și jurnalistul Carol Feldman; stabilit în Israel din 1965 (m. 2019)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (m. 2018)

– 1942: S-a născut Mihai Dăncuş, muzeograf, etnograf, etnolog, cercetător, autor și profesor; director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani; membru fondator și președinte al Asociației Naționale a Muzeelor în Aer Liber din România (m. 2020)

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: S-a născut Corneliu Ionel Ciubotaru, diplomat, traducător și translator de limbile bulgară, rusă și ucraineană, realizator la Radio România Internațional (1995-2004) și la Agenţia de presă Rador (2014-2017) (m. 2018)

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003)

– 1968: S-a născut Ştefan Constantinescu, artist plastic şi regizor – 55 de ani

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

– 2018: A murit lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (n. 1930) – 5 ani

– 2021: A murit Dan Dascălu, electronist și profesor universitar; fondator și director (1993-2011) al Institutului Național de Microtehnologie din București (IMT), primul institut dedicat microtehnologiilor din estul Europei; în momentul încetării mandatului de director general (iunie 2011), IMT era cel mai performant institut național de cercetare-dezvoltare din România în programele europene și finalizase cu succes studiul prospectiv privind nanotehnologiile în România. Dan Dascălu a coordonat elaborarea unui plan pentru dezvoltarea în România a Societății Informaționale; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

–  Bruxelles: Autoritatea de concurenţă a UE decide până pe 10 februarie dacă va permite operatorilor de telecomunicaţii Deutsche Telekom, Orange, Telefonica şi Vodafone să înfiinţeze o societate mixtă în domeniul publicităţii, pentru a concura cu firmele americane de tehnologie (Big Tech)

– Washington D.C: Președintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva se va întâlni cu omologul său american, Joe Biden

– Paris: L’Oréal – reuniune anuală de informații financiare

– Stockholm: Saab – rezultate din trimestrul 4

– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale Ruse cu decizii privind ratele

– Amsterdam: Vernisajul celei mai mari expoziții dedicate pictorului Johannes Vermeer, la Rijksmuseum (10 feb. – 4 iun.)

– Paris: O lucrare a designerului lui Tintin, Hergé, este scoasă la licitație

– New York: Săptămâna Modei de la New York (10 – 15 feb.)

– Orașul 6 Octombrie, Egipt: Fotbal – CAF anunță țara gazdă a Cupei Africii pe Națiuni 2025

– Sepang, Malaysia: Motociclism – teste MotoGP (10 – 12 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Leguminoaselor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2019, este o nouă oportunitate de a spori gradul de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriționale ale consumului de leguminoase

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”); sărbătoarea, istituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti a lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1796: S-a născut Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog britanic (m. 1855)

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813) – 125 de ani

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956) – 110 ani

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016) – 110 ani

– 1915: S-a născut actorul rus Vladimir Zeldin; a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (m. 2016)

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845) – 100 de ani

– 1925: S-a născut actorul şi regizorul francez de teatru şi film Pierre Mondy; cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1941: S-a născut Michael Apted, regizor britanic, în special de televiziune, cunoscut pentru seria documentară „Up” şi pentru filmul din seria James Bond „The World Is Not Enough” (1999) (m. 2021)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947) – 15 ani

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916) – 10 ani

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al „diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940) – 10 ani

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942) – 10 ani

– 2014: A murit Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

– 2018: A murit chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (n. 1925) – 5 ani

– 2021: A murit fotbalistul spaniol Enrique Perez Diaz („Pachin”), fundaş al echipei „Real Madrid” (n. 1938)

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2022, 05:00 / actualizat: 10 februarie 2022, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Cu 634 de ani în urmă (1388) avea loc prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Acum 156 de ani (1866) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866), a fost silit să abdice, ca urmare a complotului organizat de conservatori şi liberalii radicali, fiind exilat. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin, precum prevedea una din dorințele divanelor ad-hoc din 1857. Pe actul iscălit de Cuza scria: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi, 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.” Două zile mai târziu, Cuza a părăsit Bucureștiul spre Brașov. Alexandru Ioan Cuza a murit la Heidelberg (Germania), la data de 15 mai 1873

* Se împlinesc 155 de ani (1867) de la premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* În urmă cu 84 de ani (1938) era înlăturat guvernul O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Acum 81 de ani (1941) Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra țării noastre măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Se împlinesc 80 de ani (1942) de la decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1,2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în toate genurile de muzică din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941, iar astfel de premii se acordă, de regulă, pentru realizările din anul precedent

* Se împlinesc 75 de ani (1947) de când delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Se împlinesc 65 de ani (1957) de când apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Acum 64 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* Cu 54 de ani în urmă (1968) era înfiinţată Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice. În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate astfel: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), iar în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* În urmă cu 26 de ani (1996) computerul IBM pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

* Acum 13 ani (2009) a avut loc prima ciocnire majoră neintenționată dintre doi sateliți artificiali care orbitau în jurul Pământului. Coliziunea s-a produs pe 10 februarie 2009 la 789 km deasupra Peninsulei Taimîr, în Siberia. Viteza sateliților în timpul coliziunii a fost estimată la 11,7 km/s. Ciocnirea a implicat sateliții Iridium 33 și Kosmos-2251, deținuți de Iridium Satellite LLC și de Forțele Aeriene Ruse, aceștia fiind distruși în totalitate. În timp ce satelitul Iridium a fost operațional până la momentul impactului, satelitul rus era scos din uz de mai mulți ani. Kosmos-2251 a fost lansat în 1993, iar funcționarea sa a încetat doi ani mai târziu. Administrația Națională Aeronautică și Spațială – NASA a raportat că în urma evenimentului a rezultat o mare cantitate de deșeuri

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2022; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2022)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2022)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

– 1850: S-a născut Nicolae Manolescu-Strunga, medic oftalmolog și profesor, întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (m. 1910)

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919) – 165 de ani

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929) – 155 de ani

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920)

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot, profesor şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular  al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963)

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (m. 1961)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937) – 120 de ani

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1910: A murit Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; ctitorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politcii economice liberale pentru a scoate țara din criză (n. 1836)

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

– 1919: S-a născut părintele Iustin (sau Justin) Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, prima mânăstire din România dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1918, însă potrivit site-ului Mănăstirii Petru Vodă: „Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919”

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1937: S-a născut scriitorul, regizorul, actorul, traducătorul și jurnalistul Carol Feldman; stabilit în Israel din 1965 (m. 2019) – 85 de ani

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (m. 2018)

– 1942: S-a născut Mihai Dăncuş, muzeograf, etnograf, etnolog, cercetător, autor și profesor; director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani; membru fondator și președinte al Asociației Naționale a Muzeelor în Aer Liber din România (m. 2020) – 80 de ani

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869) – 80 de ani

– 1952: S-a născut Corneliu Ionel Ciubotaru, diplomat, traducător și translator de limbile bulgară, rusă și ucraineană, realizator la Radio România Internațional (1995-2004) și la Agenţia de presă Rador (2014-2017) (m. 2018) – 70 de ani

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003)

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907) – 25 de ani

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

– 2018: A murit lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (n. 1930)

– 2021: A murit Dan Dascălu, electronist și profesor universitar; fondator și director (1993-2011) al Institutului Național de Microtehnologie din București (IMT), primul institut dedicat microtehnologiilor din estul Europei; în momentul încetării mandatului de director general (iunie 2011), IMT era cel mai performant institut național de cercetare-dezvoltare din România în programele europene și finalizase cu succes studiul prospectiv privind nanotehnologiile în România. Dan Dascălu a coordonat elaborarea unui plan pentru dezvoltarea în România a Societății Informaționale; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1942) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Cape Town, Africa de Sud: Discurs către națiune al președintelui Cyril Ramaphosa

– India: Alegeri în cinci state (10 feb. – 10 mar.)

– Dubai: Nepotul Reginei Elisabeta a II-a, Prințul William, vizitează Emiratele Arabe Unite într-o călătorie care coincide cu Ziua Națională a Marii Britanii, organizată la Expo 2020 Dubai

– Filipine: Redeschiderea granițelor pentru turiștii vaccinați cu sfârșitul obligației de carantină

– Paris: Crédit Agricole – rezultate anuale 2021 (înainte de Bursă)

– München: Siemens – rezultatele trimestrului I și Adunarea generală a acționarilor

– Paris: Société Générale – rezultate anuale 2021 (înainte de Bursă)

– Paris: TotalEnergies – rezultate anuale 2021

– Londra: Easyjet – Adunarea generală a acționarilor

– Londra: AstraZeneca – rezultate anuale și cele pe trimestrul IV

– Londra: Unilever- rezultate anuale și cele pe trimestrul IV

– Berlin: Delivery Hero – rezultate anuale 2021

– Montréal: Bombardier – rezultate anuale și cele pe trimestrul IV

-Taipei, Taiwan: Târgul de film de animație și benzi desenate din Taipei (10 – 14 feb.)

– Berlin: A 72-a ediție a Festivalului internațional de film Berlinale (10 – 20 feb.)

– New York: Săptămâna Modei (10 – 14 feb.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Leguminoaselor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2019, este o nouă oportunitate de a spori gradul de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriționale ale consumului de leguminoase

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del Ricordo”); sărbătoarea, istituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti a lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1796: S-a născut Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog britanic (m. 1855)

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985) – 125 de ani

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987) – 120 de ani

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016)

– 1915: S-a născut actorul rus Vladimir Zeldin; a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (m. 2016)

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015) – 100 de ani

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: S-a născut actorul şi regizorul francez de teatru şi film Pierre Mondy; cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price – 95 de ani

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk – 85 de ani

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1941: S-a născut Michael Apted, regizor britanic, în special de televiziune, cunoscut pentru seria documentară „Up” şi pentru filmul din seria James Bond „The World Is Not Enough” (1999) (m. 2021)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897) – 60 de ani

– 1975: A murit poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958) – 10 ani

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al „diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2014: A murit Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

– 2018: A murit chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (n. 1925)

– 2021: A murit fotbalistul spaniol Enrique Perez Diaz („Pachin”), fundaş al echipei „Real Madrid” (n. 1938) – 1 an

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2021, 05:00 / actualizat: 11 februarie 2021, 7:18

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 11:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

* Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 8:30 – şedinţa în plen –  prezență fizică și online

* Activitate în cadrul Comisiile parlamentare:

• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale – sala: online
• ora 15:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: 29, Corp B4, etaj 1

-Juridic

* Dezbaterea cu tema „Actul legislativ privind serviciile digitale și piețele digitale: cuvinte ce antamează acțiuni?” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Înregistrarea video este rezervată membrilor.Invitați: Dr. Costin Burdun, Expert digitalizare, ANSSI, av. Diana Anda Buzoianu, Deputat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, av. Diana Ghinculov, Fondator al Cabinetului de Avocat ”Diana Ghinculov”, av. dr. Dragoș Lucian Ivan, Cabinet avocat Dragoș Lucian Ivan, Consilier parlamentar, av. Cosmina Simion, Partner Simion & Baciu, av. Radu Voloagă, VOLOAGĂ Law Firm. Moderator:Av. Silvia Axinescu, Senior Managing Associate REFF & ASSOCIATES

– Sindicate, Patronate

* CNS Cartel ALFA organizează acțiuni de protest în perioada 14 ianuarie – 28 februarie, sub sloganul „Muncă decentă – justiție socială – dialog social”. Din program:

• Manifestațiile continuă până la sfârșitul lunii februarie cu acțiuni zilnice de pichetare la nivelul prefecturilor județene, în cascadă, și a sediiilor partidelor de guvernare: PNL, USR+Plus, UDMR (10, 17 și 24 februarie) în București

* București/ Giurgiu/ Brăila/ Râmnicu Vâlcea: Protest al Federaţiei PUBLISIND, afiliată la Blocul Naţional Sindical, faţă de adoptarea OUG nr. 226/2020 prin care este suspendată aplicarea Legii 153/2017 – miting cu 100 de persoane la Parlamentul României și mitinguri cu câte 100 de persoane la sediile prefecturilor din Giurgiu, Brăila, Vâlcea – ora 10:00

-Economic

* Conferința de presă privind rezultatele financiare ale BRD în anul 2020 – ora 10:00.Conferința va fi organizata online, prin intermediul platformei Zoom

-Cultură

* Muzeul Național al Țăranului Român organizează conferința de presă și vernisajul expozitiei din cadrul proiectului “Mirrors of Brâncuși”, la care va fi prezentă echipa de creație a proiectului formată din Silvana Dulamă-Popa (curator), Diana Miroșu (scenograf), Alin Popa (design lumină), Zoli Toth (muzică), Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie (video), Iulian Dinu (foto) – ora 17:00. “Mirrors of Brâncuși” este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și al Muzeului Național al Țăranului Român. Expoziţia multimedia “Mirrors of Brâncuşi”, un proiect care urmăreşte să surprindă esenţa marelui sculptor, printr-o serie de instalaţii şi de experienţe bazate pe opera acestuia, va putea fi vizitată, în perioada 10 – 24 februarie, de marți până duminică în intervalul 10:00 – 18:00,  la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Expoziţia este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viaţa artistului, a relaţiilor sale cu alţi artişti, precum şi a unor trăsături de caracter despre care se vorbeşte prea puţin

– S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Cu 633 de ani în urmă (1388) avea loc prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Se împlinesc 155 de ani (1866) de când Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866), a fost silit să abdice, ca urmare a complotului organizat de conservatori şi liberalii radicali, fiind exilat. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin, precum prevedea una din dorințele divanelor ad-hoc din 1857. Pe actul iscălit de Cuza scria: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi, 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.” Două zile mai târziu, Cuza a părăsit Bucureștiul spre Brașov. Alexandru Ioan Cuza a murit la Heidelberg (Germania), la data de 15 mai 1873

* Acum 154 de ani (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* În urmă cu 83 de ani (1938) era înlăturat guvernul O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Se împlinesc 80 de ani (1941) de când Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra țării noastre măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Cu 79 de ani în urmă (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1,2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în toate genurile de muzică din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941, iar astfel de premii se acordă, de regulă, pentru realizările din anul precedent

* Acum 74 de ani (1947), delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 64 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Acum 63 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* Cu 53 de ani în urmă (1968) era înfiinţată Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice. În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate astfel: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), iar în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de când computerul IBM pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

* Acum 12 ani (2009) a avut loc prima ciocnire majoră neintenționată dintre doi sateliți artificiali care orbitau în jurul Pământului. Coliziunea s-a produs pe 10 februarie 2009 la 789 km deasupra Peninsulei Taimîr, în Siberia. Viteza sateliților în timpul coliziunii a fost estimată la 11,7 km/s. Ciocnirea a implicat sateliții Iridium 33 și Kosmos-2251, deținuți de Iridium Satellite LLC și de Forțele Aeriene Ruse, aceștia fiind distruși în totalitate. În timp ce satelitul Iridium a fost operațional până la momentul impactului, satelitul rus era scos din uz de mai mulți ani. Kosmos-2251 a fost lansat în 1993, iar funcționarea sa a încetat doi ani mai târziu. Administrația Națională Aeronautică și Spațială – NASA a raportat că în urma evenimentului a rezultat o mare cantitate de deșeuri

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911) – 185 de ani

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908) – 185 de ani

– 1850: S-a născut Nicolae Manolescu (Strunga), medic oftalmolog și profesor, întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (m. 1910). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1851

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920). NOTĂ: Unele surse (http://www.tititudorancea.ro/z/biografie_haralamb_lecca.htm) menţionează ca dată a naşterii 20 februarie 1873

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot, profesor şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular  al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963) – 140 de ani

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (m. 1961)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1910: A murit Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; ctitorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politcii economice liberale pentru a scoate țara din criză (n. 1836)

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 12.II.1912

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972) – 105 ani

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996) – 105 ani

– 1919: S-a născut părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1918, însă potrivit site-ului Mănăstirii Petru Vodă: „Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919”

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (m. 2018) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Mihai Dăncuş, istoric, profesor, etnograf, etnolog, autor și cercetător, director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani (m. 2020)

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: A murit poetul Constant Tonegaru; a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești (n. 1919)

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003) – 65 de ani

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930) – 10 ani

– 2018: A murit lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Premierul britanic Boris Johnson răspunde la întrebările săptămânale din Parlament

-Berlin: Întâlnirea dintre cancelarul german Angela Merkel cu președinții landurilor germane cu privire la situația pandemiei de Covid-19

-Moscova, Rusia: Audierea în procesul de apel al unui fost puşcaş marin, Trevor Reed, în vârstă de 29 de ani, originar din Texas, găsit vinovat de agresarea a doi poliţişti

-Nanterre, Franța: Procesul în care sunt implicați lidera partidului francez de extremă dreapta Adunarea Naţională (RN, fostul Front Naţional-FN), Marine Le Pen, și un membru al Parlamentului European, Gilbert Collard, trimiși în faţa justiţiei pentru că au difuzat pe conturile lor de Twitter, în decembrie 2015, fotografii ale unor atrocităţi comise de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI)

– Beijing: Publicarea cifrelor lunare pentru producția industrială și prețurile de consum

– Tokyo: Compania japoneză de automobile Toyota prezintă rezultatele trimestrului III 2020/21

– Paris: Bursa pan-europeană Euronext publică rezultatele financiare anuale pe 2020

– Copenhaga: Compania daneză Maersk prezintă rezultatele pe 2020

– Berlin: Rezultatele primului trimestru sunt publicate de concernul industrial german Thyssenkrupp

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Procesul a doi preoți în cazul presupusului viol al unui minor într-o reședință a Vaticanului

– New York: Coca-Cola prezintă rezultatele celui de-al patrulea trimestru și rezultatele din 2020

– Pokljuka, Slovenia: Campionatul Mondial de Biatlon (10 – 21 feb.)

– Spațiu: Sonda spațială chineză Tianwen-1 urmează să intre pe orbita planetei Marte

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Leguminoaselor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2019, este o nouă oportunitate de a spori gradul de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriționale ale consumului de leguminoase

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”); sărbătoarea, istituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti a lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1796: S-a născut Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog britanic (m. 1855) – 225 de ani

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016)

– 1915: S-a născut actorul rus Vladimir Zeldin; a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (m. 2016)

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducând în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: S-a născut actorul şi regizorul francez de teatru şi film Pierre Mondy; cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1939

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2013: A murit filosoful polonez Krzysztof Michalski (n. 1948)

– 2014: A murit Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

– 2018: A murit chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (n. 1925)

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2020, 05:00 / actualizat: 10 februarie 2020, 8:51

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 12:30 – Şedinţa pregătitoare a Biroului permanent

* ora 13:00 – Şedinţa Biroului permanent şi şedința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 14:00 – Lucrări în grupurile parlamentare

* ora 16:00 – Lucrări în plen

– Camera Deputaţilor

* ora 13:00 – Şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare

* ora 15:00 – Activitate în cadrul grupurilor parlamentare

* ora 16:00 – Activităţi în Comisiile parlamentare:

• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

– Ministere

* Groupama Asigurări şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), cu sprijinul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, organizează evenimentul de lansare a celei de-a doua ediţii a studiului „Carta Alba a Turismului din România”, barometrul turismului din ţara noastră – ora 14:00, la sediul Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Calea Victoriei, nr. 152, sector 1, sala 227. Vor lua cuvântul Florin Jianu – preşedintele CNIPMMR, Răzvan E. Pîrjol – secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediul de Afaceri, Francois Coste – CEO Groupama Asigurari, Dragoş Anastasiu – AHK şi Călin Ile – preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România

– Ambasade

* Cu ocazia Zilei Diplomatului Rus (10 feb.), are loc conferința de presă a Ambasadorului Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, V.I. Kuzmin – ora 17:00, la sediul Ambasadei Federaţiei Ruse la București, Şos. Kiseleff nr. 6. În cadrul conferinței oficialul va face bilanțul anului diplomatic 2019 și va răspunde la întrebările reprezentanților mass-media

– Minorităţi

* Uniunea Elenă din România şi Ambasada Republicii Elene în România organizează cea de-a II-a ediţie a proiectului cu titlul „Ziua Limbii Elene”, sărbătoare legiferată ca zi festivă în România prin Legea nr. 204/20.07.2018 – ora 9:00, în Aula Academiei Române. Din program:

• Ceremonia de prezentare publică a bustului lui Evanghelie Zappa, mare everghet ce a sprijinit financiar înfiinţarea Academiei Române. Statuia este donaţie a Uniunii Elene din România – ora 9:30

* Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti prezintă conferinţa cu tema „Schimbarea relațiilor de proprietate asupra imobilelor deținute de culte în România” – ora 18:00, Str. Gina Patrichi nr. 8. Moderator: Csendes László (CNSAS). Participă: Marchut Réka – Centrul de Cercetări Sociologice – Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor, Valeriu Median – Episcopia Română Unită cu Roma, Sfântul Vasile cel Mare, de București, Camelia Moldoveanu – Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, Adrian Nicolae Petcu – CNSAS – Serviciul Cercetare, Editare şi Veress Emőd – Institutul de Drept Comparativ „Mádl Ferenc”

– Administraţie

* Primăria Sectorului 2 organizează o dezbatere privind proiectul de amenajare a Grădinei Icoanei, parc care este monument istoric – ora 17:00

* Iaşi: Şedinţă extraordinară a Consiliului Local al Municipiului Iaşi – ora 10:00, în sala „Vasile Pogor” din cadrul Primăriei Municipiului Iaşi

* Mediaş: Şedinţă extraordinară la Primăria Mediaș, pe tema bugetului local – ora 16:00, în Sala mare de ședințe a primăriei

– Învăţământ, Cercetare

* Ziua Porţilor Deschise „Kogaion Gifted Academy” cu privire la Taberele şcolare la Păltiniş (jud. Sibiu) pentru copii – ora 18:30, la sediul Kogaion, Şos. Nordului nr. 94F

– S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Cu 632 de ani în urmă (1388) avea loc prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Acum 153 de ani (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* În urmă cu 82 de ani (1938) era înlăturat guvernul O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Acum 79 de ani (1941) Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra ei măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Cu 78 de ani în urmă (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1, 2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în muzica de toate tipurile din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941

* Acum 73 de ani (1947), delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-au impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 63 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Acum 62 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* Cu 52 de ani în urmă (1968) era înfiinţată Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice

* Acum 24 de ani (1996) un computer IBM, pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– Tu Bişvat – sărbătoare mozaică (a început după asfinţitul soarelui în ziua precedentă, 9 februarie)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898) – 210 ani

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882) – 205 ani

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii Filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908)

– 1850: S-a născut Nicolae Manolescu-Strunga, medic oftalmolog și profesor, întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (m. 1910) – 170 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1851

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920). NOTĂ: Unele surse (http://www.tititudorancea.ro/z/biografie_haralamb_lecca.htm) menţionează ca dată a naşterii 20 februarie 1873

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963)

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960) – 135 de ani

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (m. 1961) – 135 de ani

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1910: A murit Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; ctitorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politcii economice liberale pentru a scoate țara din criză (n. 1836) – 110 ani

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 12.II.1912 (http://www.primariacampulung.ro/fisiere/file/Scrinul%20cu%20aminitiri(1).pdf)

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

– 1919: S-a născut părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013)

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007) – 90 de ani

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; are o importantă contribuţie la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (m. 2018)

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: A murit poetul Constant Tonegaru; a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești (n. 1919)

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892) – 65 de ani

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003)

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

– 2018: A murit lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Kiev: Vizita comisarului european pentru politica de vecinătate şi extindere, Oliver Varhelyi, în Ucraina (10 – 12 feb.)

– Bruxelles: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va susţine o conferinţă de presă înaintea reuniunii miniştrilor apărării din cadrul alianţei militare

– Berlin: Întrevedere a cancelarului german, Angela Merkel cu premierul ungar, Viktor Orban, precedată de o conferinţă de presă a celor doi oficiali

– Roma: Ministrul ucrainean de externe, Vadim Pristaiko, va susţine o conferinţă de presă în capitala Italiei

– Mombasa, Kenya: Vizita prinţului moştenitor al Norvegiei, Haakon

– Addis Abeba, Etiopia: Vizita premierului canadian, Justin Trudeau

– Manchester: Reuniune politică a preşedintelui american, Donald Trump, înaintea alegerilor primare din New Hampshire

– Paris: Cea de-a II-a ediţie a Salonului profesional francez al vinurilor (rezultat în urma fuziunii saloanelor Wine Paris şi Vinexpo-Paris) (10 – 12 feb.)

– Ramat Gan, Israel: Săptămâna Internaţională a Diamantelor (10 – 12 feb.)

– Cape Canaveral, SUA: Lansarea misiunii comune ESA/NASA – Solar Orbiter

Aniversări – Comemorări

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”); sărbătoarea, istituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti a lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689) – 265 de ani

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924) – 185 de ani

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena) – 110 ani

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016)

– 1915: S-a născut actorul rus Vladimir Zeldin; a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (m. 2016) – 105 ani

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducând în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: S-a născut actorul şi regizorul francez de teatru şi film Pierre Mondy; cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012) – 95 de ani

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1939

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing) – 70 de ani

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (n. 1910) – 45 de ani

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915) – 15 ani

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2013: A murit filosoful polonez Krzysztof Michalski (n. 1948)

– 2014: A murit Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

– 2018: A murit chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (n. 1925)

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2019, 06:00 / actualizat: 10 februarie 2019, 16:40

EVENIMENTE INTERNE

 – Cultură

* Actorul american, David Duchovny, cunoscut publicului în special pentru rolurile din „Dosarele X” şi „Californication”, va concerta în premieră în România – ora 20:00, la Sala Radio din Str. Gen. H. M. Berthelot nr. 60-64. Evenimentul face parte din turneul european „Every Third Thought Tour”, care a început pe 7 februarie la Moscova. Starul îşi promovează cel de-al doilea album, lansat pe 9 februarie 2018

* Arad: Sub sloganul „Împlineşte visul!”, seria selecţiei naţionale a concursului Eurovision va continua la Sala Sporturilor „Victoria”. Marea finală în care se va decide reprezentantul României la concursul Eurovision 2019 de la Tel Aviv va avea loc pe 17 februarie. Eurovision Song Contest 2019 va avea loc la Tel Aviv, cu semifinalele pe 14 şi 16 mai şi finala pe 18 mai

– S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Cu 631 de ani în urmă (1388) avea loc prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Acum 152 de ani (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* În urmă cu 81 de ani (1938) era înlăturat guvernul O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Acum 78 de ani (1941) Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra ei măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Cu 77 de ani în urmă (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1, 2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în muzica de toate tipurile din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941

* Acum 72 de ani (1947), delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-au impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 62 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Acum 61 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* Cu 51 de ani în urmă (1968) era înfiinţată Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice

* Acum 23 de ani (1996) un computer IBM, pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2019)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908)

– 1851: S-a născut medicul Nicolae Manolescu, unul dintre fondatorii oftalmologiei moderne româneşti (m. 1910). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1850

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920). NOTĂ: Unele surse (http://www.tititudorancea.ro/z/biografie_haralamb_lecca.htm) menţionează ca dată a naşterii 20 februarie 1873

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (născută Steriadi), scriitoare, eseistă, profesoară universitară, cronicar dramatic şi traducătoare (a tradus din Kleist, Dickens, Th. Mann); a fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). În 1948 a fost pensionată de la catedră şi a petrecut un an şi şapte luni de închisoare la Jilava şi la Ghencea. După detenţie, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costeşti de lângă Târgu-Frumos până în 1954 (m. 1961). NOTĂ: Unele surse dau ca zi a naşterii 12 februarie

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976) – 115 ani

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 12.II.1912 (http://www.primariacampulung.ro/fisiere/file/Scrinul%20cu%20aminitiri(1).pdf)

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

– 1919: S-a născut părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013) – 100 de ani

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstire Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862) – 85 de ani

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (m. 2013) – 80 de ani

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (m. 2018)

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: A murit poetul Constant Tonegaru; a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești (n. 1919)

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003)

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962) – 15 ani

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

– 2018: A murit lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (n. 1930) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Addis Abeba, Etiopia: Cel de-al 32-lea summit al Uniunii Africane (10 – 11 feb.)

– Londra: Premiile Academiei Britanice de Film (BAFTA) 2019

– Los Angeles: Cea de-a 61-a ediţie a galei de decernare a Premiilor anuale Grammy

Aniversări – Comemorări

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”); sărbătoarea, istituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti a lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni (www.napocanews.ro)

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350) – 600 de ani

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808) – 140 de ani

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016)

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducând în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: A murit actorul şi regizorul francez Pierre Mondy (pe numele real Pierre Cuq), cunoscut în toată lumea datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1939

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia) – 80 de ani

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul Nikos Kavvadias, unul dintre cei mai populari poeţi ai Greciei (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2013: A murit filosoful polonez Krzysztof Michalski (n. 1948)

– 2014: A murit Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928) – 5 ani

– 2018: A murit chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (n. 1925) – 1 an

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2018, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Sport

* În zilele de 10 și 11 februarie, micii spectatori sunt așteptați la premiera spectacolului de teatru „Caragiale pentru copii”, creat de regizoarea Gabriela Dumitru  în organizarea Primăriei Capitalei, prin Opera Comică pentru Copii

* Cluj – Napoca: Echipa naţională feminină de tenis a României va întâlni Canada, în Grupa Mondială II a Fed Cup, ediția 2018 – la Sala Polivalentă (10 – 11 feb.)

– S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Se împlinesc 630 de ani (1388) de la prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Acum 151 de ani (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* Se împlinesc 80 de ani (1938) de la înlăturarea guvernului O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Acum 77 de ani (1941) Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra ei măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Cu 76 de ani în urmă (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1, 2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în muzica de toate tipurile din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941

* Acum 71 de ani (1947), delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-au impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 61 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Se împlinesc 60 de ani (1958) de la premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* Se împlinesc 50 de ani (1968) de la înfiinţarea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice

* Acum 22 de ani (1996) un computer IBM, pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Sfinţit Mucenic Haralambie; Sâmbăta morţilor – Moşii de iarnă (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2018)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908)

– 1851: S-a născut medicul Nicolae Manolescu, unul dintre fondatorii oftalmologiei moderne româneşti (m. 1910). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1850

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919). NOTĂ: Unele surse (Jurnalul de sănătate 7.III.2006) dau moartea la 16.XI.1919

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920) – 145 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.tititudorancea.ro/z/biografie_haralamb_lecca.htm) menţionează ca dată a naşterii 20 februarie 1873

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (născută Steriadi), scriitoare, eseistă, profesoară universitară, cronicar dramatic şi traducătoare (a tradus din Kleist, Dickens, Th. Mann); a fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). În 1948 a fost pensionată de la catedră şi a petrecut un an şi şapte luni de închisoare la Jilava şi la Ghencea. După detenţie, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costeşti de lângă Târgu-Frumos până în 1954 (m. 1961). NOTĂ: Unele surse dau ca zi a naşterii 12 februarie

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 12.II.1912 (http://www.primariacampulung.ro/fisiere/file/Scrinul%20cu%20aminitiri(1).pdf)

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

– 1919: S-a născut părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti (m. 2013). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1918

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstire Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti – 85 de ani

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: A murit poetul Constant Tonegaru; a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești (n. 1919)

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003)

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”); sărbătoarea, instituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti ai lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinând odată Republicii Veneţiene şi, din acest considerent, impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813) – 140 de ani

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956) – 120 de ani

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016) – 105 ani

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845) – 95 de ani

– 1925: A murit actorul şi regizorul francez Pierre Mondy (pe numele real Pierre Cuq), cunoscut în toată lumea datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1939

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul Nikos Kavvadias, unul dintre cei mai populari poeţi ai Greciei (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947) – 10 ani

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916) – 5 ani

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940) – 5 ani

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942) – 5 ani

– 2013: A murit filosoful polonez Krzysztof Michalski (n. 1948) – 5 ani

– 2014: A murit actriţa americană Shirley Temple; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Are loc opera în concert „Simone Boccanegra”, de Giuseppe Verdi, cu baritonul George Petean în rolul titular, eveniment susţinut de Orchestra Naţională Radio, sub bagheta dirijorului David Crescenzi, alături de Corul Academic Radio (dirijor Ciprian Ţuţu) – ora 19:00, la Sala Radio. Solişti: Cellia Costea – soprană, Cosmin Ifrim – tenor, Gelu Dobrea – bas, Daniel Pascariu – bas, Florin Simionca – bariton şi Nicolae Simonov – tenor

– S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Acum 629 de ani (1388) avea loc prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Se împlinesc 150 de ani (1867), de la premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* În urmă cu 79 de ani (1938) avea loc înlăturarea guvernului O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Acum 76 de ani (1941) Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra ei măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Se împlinesc 75 de ani (1942) de la decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1, 2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în muzica de toate tipurile din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941

* Se împlinesc 70 de ani (1947), de când delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-au impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Se împlinesc 60 de ani (1957) de la apariţia săptămânală, la Cluj, a revistei de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Acum 59 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* Cu 49 de ani în urmă (1968) s-a înfiinţat Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice

* Acum 21 de ani (1996) un computer IBM, pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– Începe, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Tu Bişvat (10-11)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908)

– 1851: S-a născut medicul Nicolae Manolescu, unul dintre fondatorii oftalmologiei moderne româneşti (m. 1910). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1850

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919) – 160 de ani. NOTĂ: Unele surse (Jurnalul de sănătate 7.III.2006) dau moartea la 16.XI.1919

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929) – 150 de ani

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920). NOTĂ: Unele surse (http://www.tititudorancea.ro/z/biografie_haralamb_lecca.htm) menţionează ca dată a naşterii 20 februarie 1873

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (născută Steriadi), scriitoare, eseistă, profesoară universitară, cronicar dramatic şi traducătoare (a tradus din Kleist, Dickens, Th. Mann); a fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). În 1948 a fost pensionată de la catedră şi a petrecut un an şi şapte luni de închisoare la Jilava şi la Ghencea. După detenţie, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costeşti de lângă Târgu-Frumos până în 1954 (m. 1961). NOTĂ: Unele surse dau ca zi a naşterii 12 februarie

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937) – 115 ani

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995) – 105 ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 12.II.1912 (http://www.primariacampulung.ro/fisiere/file/Scrinul%20cu%20aminitiri(1).pdf)

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

– 1918: S-a născut părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti (m. 2013). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1919

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstire Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869) – 75 de ani

– 1952: A murit poetul Constant Tonegaru; a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești (n. 1919) – 65 de ani

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003)

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907) – 20 de ani

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Madrid: Congres al Partidului Popular (conservator), aflat la putere (10 – 12 feb.)

– Tallinn, Estonia: Târgul internaţional de turism „Tourest 2017”, organizat anual de Asociaţia de Turism din Estonia şi considerat cel mai important târg specializat din ţările baltice (10 – 12 feb.)

Aniversări – Comemorări

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985) – 120 de ani

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987) – 115 ani

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015) – 95 de ani

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: A murit actorul şi regizorul francez Pierre Mondy (pe numele real Pierre Cuq), cunoscut în toată lumea datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price – 90 de ani

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk – 80 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1939

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897) – 55 de ani

– 1975: A murit poetul şi prozatorul Nikos Kavvadias, unul dintre cei mai populari poeţi ai Greciei (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958) – 5 ani

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului al XX-lea (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2013: A murit filosoful polonez Krzysztof Michalski (n. 1948)

– 2014: A murit actriţa americană Shirley Temple; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie
* Acum 628 de ani (1388) avea loc prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei
* Cu 149 de ani în urmă (1867), la Teatrul Naţional din Iaşi, a avut loc premiera piesei „Răzvan Vodă”, de B. P. Hasdeu. Apărută în volum în acelaşi an, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra”, în 1869
* În urmă cu 78 de ani (1938) avea loc înlăturarea guvernului O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea
* Se împlinesc 75 de ani (1941) de când Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra ei măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă
* Acum 74 de ani (1942) era decernat, de Compania RCA Victor, primul Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1, 2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în muzica de toate tipurile din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941
* Tot într-o zi de 10 februarie, acum 69 de ani (1947), delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-au impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război
* În urmă cu 59 de ani (1957) apărea, la Cluj, săptămânal, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu
* Acum 58 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru
* Cu 48 de ani în urmă (1968) s-a înfiinţat Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice
* Se împlinesc 20 de ani (1996) de când un computer IBM, pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă repriză, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 reprize, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2016; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2016)

– Miercurea Cenuşii (post şi abstinenţă) (Calendarul Romano-Catolic 2016)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911) – 180 de ani

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908) – 180 de ani

– 1851: S-a născut medicul Nicolae Manolescu, unul dintre fondatorii oftalmologiei moderne româneşti (m. 1910) – 155 de ani. NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1850

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963) – 135 de ani

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

– 1867: S-a născut omul politic Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1990 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920). NOTĂ: Unele surse (http://www.tititudorancea.ro/z/biografie_haralamb_lecca.htm) menţionează ca dată a naşterii 20 februarie 1873

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (născută Steriadi), scriitoare, eseistă, profesoară universitară, cronicar dramatic şi traducătoare (a tradus din Kleist, Dickens, Th. Mann); a fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). În 1948 a fost pensionată de la catedră şi a petrecut un an şi şapte luni de închisoare la Jilava şi la Ghencea. După detenţie, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costeşti de lângă Târgu-Frumos până în 1954 (m. 1961). NOTĂ: Unele surse dau ca zi a naşterii 12 februarie

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1902: S-a născut prozatorul, eseistul şi romancierul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995). NOTĂ: Site-ul http://www.memoria.ro/carti/capitolul_saptamanii/profesorul_aurel__rau%C5%A3a menţionează ca zi a naşterii 12 februarie

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972) – 100 de ani

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996) – 100 de ani

– 1918: S-a născut părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013)

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstire Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist – 75 de ani

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: A murit poetul Constant Tonegaru; a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești (n. 1919)

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003) – 60 de ani

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru al Academiei Române (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO (10 şi 11 feb.)

– Viena: Raportul lunar al Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC)

– Cetatea Vaticanului: Celebrarea Miercurii Cenuşii şi trimiterea Misionarilor milostivirii – în Bazilica Sf. Petru

Aniversări – Comemorări

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: A murit actorul şi regizorul francez Pierre Mondy (pe numele real Pierre Cuq), cunoscut în toată lumea datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1932: A murit Edgar Wallace, scriitor şi jurnalist, unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1939

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul Nikos Kavvadias, unul dintre cei mai populari poeţi ai Greciei (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului al XX-lea (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2013: A murit filosoful polonez Krzysztof Michalski (n. 1948)

– 2014: A murit actriţa americană Shirley Temple; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2015, 09:36

EVENIMENTE INTERNE

– Preşedinţie

* Paris: Vizita oficială a preşedintelui Klaus Iohannis (10 şi 11 feb.).

– Parlament

* Conducerea executivă a BNR este audiată de Comisiile de buget, finanţe ale Parlamentului cu privire la situaţia creditelor acordate în franci elveţieni, pentru ca parlamentarii să ia, mai apoi, o decizie privind o soluţie cât mai potrivită la această problemă – ora 15:00, sala 6115, etaj VI

– Senat

* Programul preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu:

• ora 11:00 – are o întrevedere cu Grigorios Vassiloconstandakis, ambasadorul Republicii Elene în România – la cabinet
• ora 11:30 – are o întrevedere cu Saker Malkawi, ambasadorul Regatului Haşemit al Iordaniei în România – la cabinet

* Lucrări în Comisiile permanente.

– Camera Deputaţilor

* Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, în colaborare cu Centrul de Resurse, Documentare şi Cercetare cu privire la Problematica Romilor din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, şi cu sprijinul Consiliului Europei – European Academic Network for Romani Studies, organizează conferinţa internaţională cu tema: „Romii ca subiect politic: între statutul de cetăţean, minoritate naţională şi grup vulnerabil” – ora 9:00, la sala „Nicolae Bălcescu”

* Activităţi în Comisiile parlamentare.

– Guvern

* Şedinţă săptămânală de guvern – ora 11:00. Participă premierul Victor Ponta

– Ministere

* Asociaţia „Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989” acordă Medalia aniversară a Revoluției Române din Decembrie 1989, viceprim-ministrului pentru securitate națională, ministrului afacerilor interne, Gabriel Oprea, la 25 de ani de la momentul istoric – ora 10:00, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, Piaţa Revoluţiei nr. 1A. În cadrul evenimentului, Traian Orban, președintele Asociaţiei Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989 primeşte din partea vicepremierului Gabriel Oprea, Placheta de Onoare a Ministerului Afacerilor Interne

* Ministrul transporturilor, Ioan Rus, prezintă în Comisiile parlamentare draftul final al Master Planului General de Transport – ora 10:00, la sediul MT

* Ministrul delegat pentru dialog social, Liviu Pop, se întâlneşte cu conducerea ROMATSA, pentru clarificarea anumitor aspecte legate de punerea în aplicare a Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate

* Ministerul Finanţelor Publice organizează licitaţie pentru o emisiune suplimentară de titluri de stat în sumă de 90 milioane lei

– Justiţie

* Are loc şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (plen) – ora 8:30

– Organizaţii

* „Platforma Unionistă Acţiunea 2012” lansează grupul „Prietenii Unirii” în Parlamentul României; conferinţă de presă – ora 13:00, Palatul Parlamentului, sala „Spiru Haret”, nivelul P

* Tulcea: Asociaţia „Ivan Patzaichin-Mila 23” inaugurează Centrul de Informare şi Promovare a Destinaţiei Eco Delta Dunării – ora 13:00, pe Faleza oraşului

– Social

* Are loc evenimentul de lansare a celei de-a III-a ediţii a campaniei „Grija pentru Copii”, parteneriat dezvoltat de compania „Dorna” şi organizaţia „Salvaţi Copiii România”, cu scopul de a veni în ajutorul copiilor născuţi prematur – ora 12:45, în Sala Atlas 1, Hotel Radisson Blu. La eveniment, începând cu acest an se alătură şi Simona Halep, cea mai bună jucătoare profesionistă de tenis din Romania

– Economic

* Are loc deschiderea oficială a şedinţei de tranzacţionare a Bursei de Valori Bucureşti şi dezbatere cu administratorii de fonduri pe tema „Investiţia în unităţi de fond ale fondurilor cu plasamente în acţiuni” – ora 9:30, la sediul BVB, etaj 14

– Medicină, Sănătate

* Constanţa: Conferinţă de presă organizată de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din municipiul constănţean – ora 12:00

– Învăţământ, Cercetare

* Reprezentanța Comisiei Europene în România – Agenda Digitală 2020 şi Ciprian Grădinaru, sociolog în cadrul Organizaţiei „Salvaţi Copiii”, prezintă studiul național privind utilizarea Internetului în familie (copii şi părinţi) cu tema „Resursele digitale în procesul educaţional. Implicații pentru elevi și profesori”, cu ocazia Zilei Internaţionale a Siguranţei pe Internet pentru copii 2015, ediția a XII-a, care se celebrează astăzi, în întreaga lume – ora 10:30

– Mass-Media

* Are loc şedinţa Consiliului Naţional al Audiovizualului (C.N.A.) – ora 10:00, la sediul C.N.A.

 – Cultură

* Are loc vernisajul expoziţiei „Comori ale artei decorative persane” – ora 11:00, în Biblioteca Academiei Române, sala „Theodor Pallady”, Calea Victoriei nr. 125

* Violoncelistul Ştefan Cazacu susţine un recital în cadrul „Stagiunea de marţi seara” pe scena din Sala mică a Ateneului Român, alături de alţi doi tineri muzicieni, pianistul Daniel Dascălu şi violonistul Caius Daniel Hiticaş – Moldovan – ora 19:00. Coproducători: Radio România Cultural, Radio România Muzical

* Horia-Roman Patapievici, Constantin Geambaşu şi Maja Wawrzyk, directorul Institutului Polonez din Bucureşti, se vor întâlni, începând cu ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu, pentru o discuţie pornind de la volumul lui Aleksander Wat, „Secolul meu. Confesiunile unui intelectual european. Convorbiri cu Czesław Miłosz”, o radiografie a sistemului totalitar comunist

– Sport

* Echipa feminină de tenis a României îşi află adversara din barajul pentru Grupa Mondială a Fed Cup – ora 12:00, la sediul ITF, Londra

* Liga Profesionistă de Fotbal organizează o conferinţă de presă cu ocazia lansării albumului „Panini Liga I în România” – ora 15:30, la sediul LPF

* Arad: Echipa Universitatea Goldiş ICIM Arad primeşte vizita formaţiei SBS Ostrava (Cehia), în cadrul Grupei B a Ligii Europei Centrale la baschet feminin – ora 18:15

* Belgia: Energia Tg Jiu evoluează pe terenul formaţiei belgiene Okapi Aalstar, într-o partidă contând pentru Grupa I a FIBA EuroChallenge la baschet masculin – ora 21:15

* Londra: Echipa feminină de tenis a României îşi află adversara din barajul pentru Grupa Mondială a Fed Cup – ora 12:00, la sediul ITF

* Turcia: Selecţionata divizionară de fotbal a României întâlneşte echipa georgiană de primă ligă Sioni Bolnisi, într-o partidă de pregătire programată în Antalya – ora 19:00, la Mardan Sport Complex

* Ungaria:ASC Corona Braşov joacă în deplasare cu echipa ungară Debreceni HK, în cadrul playoff-ului Ligii MOL la hochei pe gheaţă – ora 19:00

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2015; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– 1388: Prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898) – 205 ani

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882) – 200 de ani

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911)

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

– 1867: La Teatrul Naţional din Iaşi a avut loc premiera piesei „Răzvan Vodă”, de B. P. Hasdeu; apărută în volum tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra”, în 1869

– 1867: S-a născut omul politic Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1990 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920). NOTĂ: Unele surse (http://www.tititudorancea.ro/z/biografie_haralamb_lecca.htm) menţionează ca dată a naşterii 20 februarie 1873

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (născută Steriadi), scriitoare, eseistă, profesoară universitară, cronicar dramatic şi traducătoare (a tradus din Kleist, Dickens, Th. Mann); a fost prima româncă doctor în filosofie (Sorbona, Paris, 1913). În 1948 a fost pensionată de la catedră şi a petrecut un an şi şapte luni de închisoare la Jilava şi la Ghencea. După detenţie, a avut domiciliul obligatoriu în comuna Costeşti de lângă Târgu-Frumos până în 1954 (m. 1961) – 130 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca zi a naşterii 12 februarie

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960) – 130 de ani

– 1902: S-a născut prozatorul, eseistul şi romancierul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995). NOTĂ: Site-ul http://www.memoria.ro/ menţionează ca zi a naşterii 12 februarie

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972)

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996)

– 1919: S-a născut părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013)

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan), de la Mănăstire Sihăstria (Neamţ); mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007) – 85 de ani

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1938: Înlăturarea guvernului O. Goga – A. C. Cuza; printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) dizolvă Parlamentul şi desfiinţează partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940), şi numeşte în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic (m. 2013)

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1947: Delegaţia României (Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămaceanu) semnează, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic al doilea război mondial; României i se recunosc drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i se impune plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

– 1952: A murit poetul Constant Tonegaru; a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești (n. 1919)

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892) – 60 de ani

– 1957: Apare, la Cluj, săptămânal, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef: Ioanichie Olteanu

– 1958: Premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

– 1968: Crearea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi; de la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru al Academiei Române (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Făgădău, caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European având ca teme: dezbaterea privind folosirea torturii de către CIA şi rolul ţărilor UE, precum şi dezbaterea privind criza umanitară din Siria şi Irak (10 – 12 feb.)

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Generale (CAG)

– Strasbourg: Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, se va întâlni cu vicepreședintele Comisiei Europene și comisar pentru dialog social și euro, Valdis Dombrovskis

– Strasbourg: Curtea Europeană a Drepturilor Omului va notifica în scris 13 hotărâri cu privire la Bulgaria, Finlanda, Ungaria, Republica Moldova, România, Turcia și Marea Britanie

– Stockholm: Vizita președintelui palestinian, Mahmoud Abbas, la trei luni după recunoașterea de către Suedia a Statului Palestinian; întrevedere cu premierul social-democrat suedez, Stefan Lofven

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Siguranţei pe Internet” (Safer Internet Day) are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur şi responsabil a tehnologiei on-line şi a telefoanelor mobile, mai ales de către copii şi adolescenţi, precum şi conştientizarea şi educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe internet; evenimentul, care se desfăşoară anual în luna februarie, sub egida reţelei europene „INSAFE” – European Safer Internet Network în cadrul programului Safer Internet Plus al Comisiei Europene, a ajuns la ediţia a XII-a. Tema acestei ediţii este: „Împreună facem internetul mai bun!” şi vizează necesitatea colaborării între toţi utilizatorii de Internet, de la copii, părinţi, profesori, reprezentanţi ai industriei, politicieni sau formatori de opinie, pentru a face mediul online unul mai bun şi mai sigur

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689) – 260 de ani

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924) – 180 de ani

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena) – 105 ani

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducâd în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: A murit actorul şi regizorul francez Pierre Mondy (pe numele real Pierre Cuq), cunoscut în toată lumea datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012) – 90 de ani

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1932: A murit Edgar Wallace, scriitor şi jurnalist, unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1939: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R & B şi folk. NOTĂ: Site-urile http://www.biography.com/people/roberta-flack-9542568 şi http://www.blackpast.org/aah/flack-roberta-1937 menţionează ca an al naşterii 1937

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1942: Era decernat, de Compania RCA Victor, primul Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1, 2 milioane de copii); evenimentul a deschis o pagină nouă în muzica de toate tipurile din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing) – 65 de ani

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul Nikos Kavvadias, unul dintre cei mai populari poeţi ai Greciei (n. 1910) – 40 de ani

– 1979: A fost răsturnată monarhia Pahlavi, luând fiinţă Republica Islamică Iran, care a fost aprobată o lună mai târziu, printr-un referendum universal. Ayatollahul Khomeiny s-a impus ca lider incontestabil, guvernarea mullahului continuând până la sfârşitul secolului. Primele demonstraţii majore împotriva regimului lui Mohammad Rezā Shāh Pahlavī au început în ianuarie 1978. În acest context, la jumătatea lunii ianuarie 1979, Shāh a părăsit Iranul, iar puterea a fost preluată două săptămâni mai târziu de Ayatollah Khomeiny. Regimul regal s-a prăbuşit la scurt timp, pe 11 februarie, iar după un referendum naţional Iranul a votat să devină Republică Islamică la 1 aprilie 1979. Mai târziu a fost aprobată o constituţie teocratică prin care Khomeiny a devenit Liderul Suprem al ţării în decembrie 1979

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915) – 10 ani

– 2008: A murit Ron Leavitt, creatorul, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit, într-un accident de maşină, Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului al XX-lea (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2013: A murit filosoful polonez Krzysztof Michalski (n. 1948)

– 2014: A murit actriţa americană Shirley Temple; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928) – 1 an

Sursa: RADOR