Calendarul zilei – 1 februarie
Publicat de Codrin RAITA, 1 februarie 2024, 07:00 / actualizat: 1 februarie 2024, 14:36
S-a întâmplat într-o zi de 1 februarie
* Acum 201 ani (1823) vornicul Mihail Sturdza, reprezentant al marii boierimi moldovene, folosea într-un „Memoriu”, pentru prima dată în viaţa politică a Ţărilor Române, noţiunea de „conservator”, pentru a desemna tendinţele marii boierimi de a păstra vechile stări de lucruri (1/13)
* Cu 177 de ani în urmă (1847) avea loc inaugurarea Teatrului de la Copou din Iaşi, cu lucrarea dramatică „Bătălia moldovenilor cu cavalerii teutoni la Marienburg”, tablou vivant de Gheorghe Asachi şi cu „Vicontele de Letorier”, vodevil de Bayard şi Dumanoir (1/13)
* În urmă cu 163 de ani (1861) începeau să funcţioneze, la Bucureşti, mici ateliere pentru fabricarea muniţiilor şi materialelor de artilerie, care vor forma Arsenalul Armatei. Primul avion militar de concepţie şi construcţie românească a fost proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu şi realizat la Arsenalul Armatei (1/13)
* În urmă cu 144 de ani (1880) Ion Luca Caragiale publica, în „Convorbiri literare”, farsa într-un act „Conu Leonida faţă cu reacţiunea” (1/13)
* Se împlinesc 140 de ani (1884) de când era publicată prima ediţie a Oxford English Dictionary. Acesta oferea toate definiţiile imaginabile în contexte diferite pentru limba engleză şi cuprindea mai mult de 100.000 de intrări. În prezent este editat de Oxford University Press şi conţine aproximativ 600.000 de cuvinte, fiind astfel cel mai lung dicţionar oficial, fapt notat în Cartea Recordurilor. Este un dicţionar de referinţă al limbii engleze
* Acum 128 de ani (1896), la „Teatrul Regio” din Torino (Italia), avea loc premiera mondială a operei în patru acte „La Bohème” („Boema”), de Giacomo Puccini, sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini. Libretul este semnat de Giuseppe Giacosa și Luigi Illica, după romanul „Scènes de la vie de bohème” al scriitorului francez Henri Murger. Opera avea să se impună, totuşi, mai târziu după o reprezentaţie la teatrul din Palermo şi apoi pe scenele principalelor teatre de operă din Italia
* Sunt marcaţi 120 de ani (1904) de când apărea, la Bucureşti, cu întreruperi până în 1938, ziarul „Adevărul de dimineaţă”. La 15/28 noiembrie 1904 apare cu titulatura distinctă „Dimineaţa”, iar la 7/20 decembrie 1904 „Dimineaţa” se separă total de „Adevărul”, impunându-se rapid ca unul dintre cele mai importante ziare ale vremii (1/14). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a apariţiei 2/15 februarie 1904
* Se marchează 110 ani (1914) de la intrarea în funcţiune a primei instalaţii centralizate feroviare din România, pe linia Bucureşti-Ploieşti
* Se împlinesc 105 ani (1919) de când era desemnată prima Miss America. Pe numele ei Edith Hyde Robbins, aceasta se autointitulase „model al artiştilor”. Evenimentul a avut loc la Hotel des Artistee în Manhattan, iar premiul a constat într-un măr de aur
* În urmă cu 104 ani (1920) era înfiinţat Institutul de Istorie Naţională din Cluj-Napoca. Fondat din iniţiativa şi cu sprijinul material al regelui Ferdinand I, institutul a funcţionat în cadrul Universităţii din Cluj, fiind condus de Ioan Lupaş şi Alexandru Lapedatu. În 1949 a primit denumirea de „Institutul de Istorie și Arheologie din Cluj al Academiei Române”, iar în 1990 s-a divizat în Institutul de Istorie și Institutul de Arheologie și Istoria Artei. Din 2002, prin fuziune cu Centrul de cercetări socio-umane, s-a înființat Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, cu departamentele Istorie și Socio-Umane
* Acum 78 de ani (1946) norvegianul Trygve Lie (1896-1968) devenea primul secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) (până în 1953). În prezent, forul internațional este condus de António Manuel de Oliveira Guterres, om politic și diplomat portughez. Începând cu 1 ianuarie 2017 este Secretar General al Organizației Națiunilor Unite, fiind a noua persoană care ocupă această funcție
* Tot 78 de ani se marchează şi de la proclamarea Ungariei ca republică, avându-i ca preşedinte pe Tildy Zoltán (1889 – 1961) şi ca şef al guvernului pe Nagy Ferenc (1903 – 1979)
* Se împlinesc 50 de ani (1974) de când Ilie Năstase (n. 1946) era declarat, la New York, drept cel mai bun jucător de tenis al anului 1973, fiind distins cu „Racheta de aur”. Legat de acest moment tenismenul român declara: „Din 1968 a început să fie decernat anual acest trofeu, dedicat celui mai valoros jucător al lumii. Țin minte că, imediat cum am ajuns la New York, am fost invitat într-un restaurant, unde mi-a fost înmânat acest trofeu. A fost un moment deosebit pentru mine și, cred eu, pentru întreg sportul românesc. Am fost aplaudat în picioare de o sală întreagă plină de personalități”
* Sunt marcați 45 de ani (1979) de când sosea, la Teheran, ayatollahul Khomeini (1902 – 1989), liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris (după plecarea din Iran a şahului Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, la 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii). Puterea a fost preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeini, care, la 1 aprilie 1979, a proclamat Iranul republică islamică
* Cu 34 de ani în urmă (1990) reprezentanţii partidelor politice şi ai CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) conveneau asupra constituirii CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională) prin restructurarea CFSN, ca organ legislativ ce a funcţionat până la alegerile din 20.V.1990 (CPUN s-a constituit efectiv la 9.V.1990) şi asupra transformării FSN (Frontul Salvării Naţionale) în partid politic, urmând să participe la alegerile din 20 mai de pe poziţii egale cu celelalte forţe politice (hotărârea acestei transformări fusese luată de CFSN la 23.I.1990). FSN a fost înregistrat ca partid la Tribunalul Municipiului Bucureşti prin Decizia nr. 27 din 6.II.1990, la 7 februarie fiind dată publicităţii platforma-program a noii formaţiuni politice
* Tot acum 34 de ani (1990) era înființată editura „Humanitas”, prin preluarea patrimoniului Editurii Politice a PCR care și-a încetat activitatea. Director a fost numit filosoful și scriitorul Gabriel Liiceanu. Editura Humanitas a devenit în decurs de douăzeci de ani Grupul Humanitas, un holding cultural care reuneşte firme independente juridic, însă având evidente legături între ele – Editura Humanitas, Editura Humanitas Fiction, Societatea de difuzare Librăriile Humanitas. Împreună, Humanitas și Humanitas Fiction au publicat peste 6000 de titluri
* În urmă cu 33 de ani (1991) România a obţinut statutul de „invitat special” la Consiliul Europei. La 7.X.1993 a avut loc ceremonia de aderare a României ca membru cu drepturi depline
* Acum 33 de ani (1991) preşedintele Republicii Africa de Sud, Frederik de Klerk (1936 – 2021), anunţa abrogarea tuturor legilor legate de regimul de discriminare rasială. În aprilie 1994 au avut loc primele alegeri multirasiale din R. Africa de Sud, iar Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare al ţării
* Cu 32 de ani în urmă (1992) România stabilea relaţii diplomatice cu Ucraina. Imediat după aceasta s-a înfiinţat Ambasada României la Kiev, în locul Consulatului General, care funcţiona în capitala ucraineană din 1971
* Acum 31 de ani (1993) era înfiinţată Secţia de Istorie Orală din cadrul Departamentului Ştiinţă, Învăţământ, Educaţie al Radiodifuziunii Române. Pe data de 2 iunie 2000, aceasta s-a transformat în Centrul de Istorie Orală „Gheorghe I. Brătianu”. La Radioul public istoria orală a apărut în formă instituṭionalizată la începutul lui 1993 şi a fost prima formă de acest fel din ṭară. A fost ideea jurnalistului doctor în istorie Eugen Preda, pe atunci vicepreşedinte al Radioteleviziunii Române. Urmarea a fost că la 21 ianuarie 1993, în şedinṭa Consiliului de Administraṭie s-a hotărât înfiinṭarea Secṭiei de istorie orală care urma să funcṭioneze de la 1 februarie. La 19 martie s-a aprobat Regulamentul de funcṭionare a Centrului de istorie orală din cadrul Departamentului Ştiinṭă, Învăṭământ, Educaṭie. Centrul avea un consiliu ştiinṭific care îi coordona activitatea, format din istorici de prestigiu: acad. Dinu C. Giurescu, acad. Dan Berindei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu, prof. univ. dr. Zoe Petre, dr. Nicolae Fotino, Cristian Popişteanu – directorul revistei Magazin istoric -, prof. univ. Ion Stoica. În prezent, Centrul de Istorie Orală face parte din Agenția de Presă RADOR
* Tot cu 31 de ani în urmă (1993) România a semnat Acordul European, ce instituia o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele lor membre, pe de altă parte
* Cu 29 de ani în urmă (1995) intra în vigoare Acordul de asociere a României la Uniunea Europeană (semnat la 1.II.1993). Pe data de 23 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfăşurate la Abaţia de Neumunster din Luxemburg, preşedintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană. De la 1.I.2007 România este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. În perioada ianuarie – iunie 2019, România a deținut, pentru prima dată, Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene
* Tot acum 29 de ani România semna, la Strasbourg, alături de reprezentanţii altor 20 de state, Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei. Adoptată la 10.XI.1994, Convenţia a intrat în vigoare la 1.II.1998
* În urmă cu 26 de ani (1998) intra în vigoare Convenţia pentru protecţia minorităţilor naţionale a Consiliului Europei (adoptată la 10.XI.1994 şi deschisă spre semnare, la Strasbourg, la 1.II.1995). România a semnat Convenţia chiar în prima zi, alături de reprezentanţii altor 20 de state, fiind primul stat care a ratificat documentul, la data de 29.IV.1995, depunând instrumentul de ratificare la data de 11.V.1995
* Cu 21 de ani în urmă (2003) intra în vigoare Tratatul de la Nisa, care modifica Tratatul privind Uniunea Europeană, tratatele de instituire a Comunităţilor Europene precum şi anumite acte conexe. Actul a fost semnat de şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE la 26 februarie 2001, în cadrul Consiliului European de la Nisa (Franţa)
* Sunt marcați 21 de ani de la dezastrul navetei spațiale Columbia, care a avut loc la 1 februarie 2003, când naveta s-a dezintegrat deasupra Texasului în timpul reintrării în atmosfera Pământului, toți cei șapte membri ai echipajului pierzându-și viața. Accidentul s-a petrecut cu puțin timp înainte de terminarea celei de-a 28-a misiuni a navetei, STS-107. Pierderea navetei Columbia a fost rezultatul avariilor suferite în timpul lansării, când o parte din izolație, de mărimea unei serviete mici, s-a desprins din rezervorul principal exterior al navetei sub acțiunea forțelor aerodinamice. Resturile au lovit muchia frontală a aripii stângi, avariind sistemul de protecție termică (TPS), care o protejează de căldura generată de frecarea cu atmosfera la reintrarea în aceasta. Columbia a fost prima navetă spaţială a flotei NASA şi se afla la a 28-a misiune. Acesta a fost cel de-al doilea mare dezastru din istoria misiunilor spaţiale americane, după cel al navetei Challenger, de la explozia căreia s-au marcat 37 de ani, cu doar cinci zile în urmă
* Cu 7 ani în urmă (2017) intra în vigoare OUG 13/2017, adoptată de Guvernul Grindeanu, pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Codului de procedură penală (privind graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate), prin care „independenţa justiţiei a fost încălcată grav”. Ordonanţa a scandalizat România, generând ample proteste de stradă. Camera Deputaţilor a aprobat, la 21.II.2017, Legea de respingere a acestei ordonanţe de urgenţă, lege semnată la 24.II.2017 de preşedintele României, Klaus Iohannis
* Cu doar 4 ani în urmă (2020) a intrat în vigoare Legea privind înfiinţarea Muzeului Naţional „Brătianu”, ca instituţie publică de importanţă naţională cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Culturii, cu sediul în imobilul Vila Florica (ansamblul conacului Brătianu-Florica), situat în localitatea Ştefăneşti, judeţul Argeş. Prin acest muzeu este făcută cunoscută importanţa familiei Brătianu în dezvoltarea României
* O lovitură de stat în Myanmar a început în dimineața zilei de 1 februarie 2021, acum 3 ani, când membri aleși în mod democratic ai partidului de guvernământ al țării, Liga Națională pentru Democrație (NLD), au fost destituiți de către Tatmadaw – armata Myanmar – care a conferit apoi puterea unei junte militare. Președintele interimar Myint Swe a proclamat starea de urgență de un an și a declarat că puterea a fost transferată comandantului șef al serviciilor de apărare, Min Aung Hlaing. Acesta a declarat invalide rezultatele alegerilor generale din noiembrie 2020 și și-a declarat intenția de a organiza noi alegeri la sfârșitul stării de urgență. Lovitura de stat a avut loc cu o zi înainte ca Parlamentul Myanmar să depună jurământ pe membrii aleși la alegerile din 2020, împiedicând astfel să se întâmple acest lucru. Președintele Win Myint și consilierul de stat Aung San Suu Kyi au fost reținuți, împreună cu miniștri, adjuncții acestora și membri ai Parlamentului. La 3 februarie 2021, Win Myint și Aung San Suu Kyi au fost arestați sub acuzații pe care analiștii independenți le-au considerat parte a unei încercări de a legitima preluarea puterii de către armată. Între 16 februarie și 1 aprilie, cinci acuzații suplimentare au fost formulate împotriva lui Aung San Suu Kyi
* Se marchează 2 ani (2022), de când, între 1 februarie și 31 iulie, s-a desfășurat Recensământul Populației 2021 (RPL2021), al 13-lea recensământ din istorie, al patrulea după Revoluţia din 1989 și primul recensământ din România organizat integral în format digital. La acest recensământ s-a înregistrat 95,4% din populaţia rezidentă ţintă estimată a României la 1 decembrie 2021. Prima înregistrare a populaţiei în care se regăsesc elemente ale unui „recensământ modern” a avut loc în anul 1838, în timpul Regulamentului organic. Însă primul recensământ modern din România este considerat cel desfăşurat în perioada decembrie 1859 – martie 1860; după această dată, cronologia recensămintelor consemnează următoarele: al 2-lea recensamânt s-a desfășurat în decembrie 1899; al 3-lea, la 19 decembrie 1912; al 4-lea, la 29 decembrie 1930; al 5-lea, la 6 aprilie 1941; al 6-lea, la 25 ianuarie 1948; al 7-lea, la 21 februarie 1956; al 8-lea, la 15 martie 1966; al 9-lea, la 5 ianuarie 1977; al 10-lea, între 7 şi 14 ianuarie 1992, al 11-lea, între 18 şi 27 martie 2002 şi al 12-lea între 20 şi 31 octombrie 2011
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Intendenţei Militare”; prin Înaltul Ordin nr. 29, emis la 1.II.1861, s-a consfinţit înfiinţarea intendenţei militare; pe baza acestuia s-a format corpul ofiţerilor de intendenţă militară, condus de intendentul general al Armatei (asimilat cu gradul de general de brigadă) şi subordonat Ministerului de Război
– 1838: S-a născut Nicolae Gane, prozator şi memorialist din cercul „Junimii”; membru titular al Academiei Române din 1908, vicepreşedinte al acestui for (1912-1913) (m. 1916)
– 1848: S-a născut Sava Henţia, pictor realist, grafician, muralist, ilustrator de carte şi profesor; participant la Războiul de independenţă (1877-1878), a pictat, ca un veritabil corespondent de război, numeroase scene de campanie (m. 1904)
– 1868: S-a născut pictorul Ştefan Luchian; supranumit „poetul plastic al florilor”; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1916)
– 1876: S-a născut Octavian C. Tăslăuanu, critic literar, memorialist, publicist şi om politic; aflat la conducerea „Luceafărului” între anii 1903 şi 1919, a jucat, prin poziţia deţinută la cea mai de seamă revistă culturală a românilor transilvăneni, un rol deosebit de important în lupta dusă pe tărâm cultural pentru realizarea dezideratului de desăvârşire a unităţii naţionale (m. 1942)
– 1894: S-a născut pictorul postimpresionist Lucian Grigorescu; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1965) – 130 de ani
– 1897: A murit ofiţerul Pavel Zăgănescu, comandant al detaşamentului de pompieri care a luptat, la 13/25.IX.1848, la cazarma de pe Dealul Spirii din Bucureşti, împotriva trupelor turceşti sosite în Ţara Românească să înfrângă Revoluţia de la 1848 (n. 1815)
– 1907: S-a născut prozatorul, traducătorul şi publicistul T. C. Stan; a fost, printre altele, redactor la Agenţia de presă RADOR, din cadrul Societății Române de Radiodifuziune (m. 1940)
– 1907: S-a născut Oscar Lemnaru (nume la naştere: Oscar Holtzman), prozator, traducător (din literaturile rusă şi franceză) şi jurnalist (m. 1968)
– 1907: S-a născut silvicultorul Ion Gh. Popescu-Zeletin; contribuţii în biometria forestieră şi în amenajarea pădurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1974)
– 1912: S-a născut pictorul, sculptorul şi poetul Ion Mirea, stabilit la Paris în 1965 (m. 1987). NOTĂ: Alte surse menționează nașterea la 2.II.1912
– 1912: S-a născut Vasile Netea, istoric (specialist în istoria modernă a României – îndeosebi în istoria Transilvaniei, a scris cărţi în care a argumentat ideea de unitate a poporului român, insistând asupra legăturii dintre provinciile locuite de români), critic literar, folclorist, gazetar şi analist politic (m. 1989)
– 1913: S-a născut violoncelistul Serafim Antropov – Manu (m. 1988)
– 1922: S-a născut I. M. Ştefan (pseudonimul lui Alexandru Sergiu Sragher), prozator şi traducător; coautor, alături de Radu Nor, al primului roman ştiinţifico-fantastic scris în România în perioada postbelică, „Drum printre aştri” (1954) (m. 1992)
– 1926: S-a născut istoricul, arheologul şi profesorul Dumitru Protase; în activitatea de cercetare s-a aplecat îndeosebi asupra istoriei Daciei romane şi postromane; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (m. 2022)
– 1928: S-a născut Octavian Sava (nume real: Octavian Segall), scenarist, dramaturg, autor de texte umoristice; redactor la Radio (1949-1964) şi apoi la Televiziune (m. 2013)
– 1932: S-a născut lingvistul italian de origine română Sorin Stati; stabilit în Italia din 1971; lucrări de lingvistică generală aplicată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2008)
– 1933: S-a născut Victor Mihai Botez, doctor în filosofie, jurnalist și eseist (m. 2018)
– 1934: S-a născut Nicolae Breban (nume complet: Nicolae Alexandru Breban), romancier, eseist, dramaturg, publicist, poet şi traducător; membru titular al Academiei Române din 2009 – 90 de ani
– 1935: S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Nicolae Motoc (m. 2013)
– 1935: S-a născut juristul şi profesorul Ion Dogaru; studii privind dreptul civil, dreptul comerţului internaţional, dreptul familiei, teoria generală a dreptului şi filosofia dreptului; fondatorul Facultății de Drept din Craiova; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (m. 2018)
– 1938: S-a născut sculptorul Constantin Popovici (m. 1995)
– 1938: S-a născut pictorul Niculiţă Secrieru (m. 2002)
– 1944: S-a născut Lucian Boia, unul dintre cei mai prolifici istorici români contemporani, preocupat, îndeosebi, de istoria ideilor şi a imaginarului; a revoluţionat, după 1989, istoriografia românească, propunând o perspectivă demitizantă asupra istoriei – 80 de ani
– 1944: S-a născut Petru Popescu, poet, prozator, scenarist şi regizor de film; stabilit în SUA (din 1975) – 80 de ani
– 1944: S-a născut Ion-Tudor Berza, geolog; contribuții în domeniile mineralogiei, petrografiei magmatice, petrografiei metamorfice etc; a contribuit la elaborarea de hărţi geologice ale României la scara 1:50.000 în masivele Vulcan, Parâng, Retezat, Ţarcu ceea ce l-a condus la elaborarea unui model structural nou pentru Autohtonul Danubian, unitate redefinită ca Duplexul pânzelor danubiene superioare; membru corespondent al Academiei Române din 2016 (m. 2022) – 80 de ani
– 1945: S-a născut interpreta de muzică populară Elena Roizen (m. 2007)
– 1949: A murit N.[icolae] D.[imitrie] Cocea, prozator, publicist, dramaturg şi traducător (n. 1880) – 75 de ani
– 1954: S-a născut prozatorul şi jurnalistul Tudor Dumitru Savu (m. 2000) – 70 de ani
– 1955: S-a născut violoncelista Anca Vartolomei
– 1970: S-a născut interpreta de muzică pop Nico (Nicoleta Matei)
– 1970: A murit botanista Alice Săvulescu; cercetări în domeniile microbiologiei şi patologiei vegetale; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1905)
– 1982: A murit prozatorul Radu Petrescu; considerat unul dintre precursorii şcolii postmoderniste româneşti, precum şi unul dintre cei mai mari autori români de jurnale (n. 1927)
– 1996: A murit părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (n. 1914)
– 1999: A murit poetul şi prozatorul Dimitrie Rachici (n. 1934) – 25 de ani
– 2016: A murit sculptorul Sergiu Dumitrescu (n. 1954)
– 2017: A murit Alma Redlinger, pictoriţă, desenatoare, graficiană şi gravoare (n. 1924)
– 2020: A murit fotbalistul Ilie Bărbulescu, câștigător al Cupei Campionilor Europeni cu Steaua, în 1986 (n. 1957)
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Summit european special privind ajutorul UE pentru Ucraina
– Viena: Intrarea în vigoare a legii care permite statului să despăgubească victimele LGBTQ urmărite în instanță
– Haga: Armenia se alătură oficial Curții Penale Internaționale (CPI)
– Luxemburg: Eurostat publică date despre șomajul în decembrie în Zona euro și inflația din ianuarie (prima estimare)
– Londra: Procesul Gretei Thunberg pentru încălcarea ordinii publice (1 – 2 feb.)
– Paris: BNP Paribas – rezultate anuale
– Londra: Shell – rezultate din al IV-lea trimestru și rezultate anuale
– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei, Raport de politică monetară
– Myanmar: Expirarea stării de urgență decretată de junta militară
– San Francisco: Apple – rezultate din primul trimestru
– Havana, Cuba: Creșterea cu 500% a prețurilor la carburanți odată cu intrarea în vigoare a noilor măsuri economice
– Riad, Arabia Saudită: Fotbal – meciul amical dintre Al Nassr – Inter Miami
Aniversări – Comemorări
– 1 – 7.II: „Săptămâna Mondială a Armoniei Interconfesionale”, eveniment anual organizat, din 2012, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), în prima săptămână din luna februarie, are drept scop principal „recunoaşterea necesităţii imperioase de instaurare a unui dialog între religiile majoritare, în vederea unei înţelegeri mutuale, a armoniei şi cooperării între fiinţele umane”. Propunerea pentru marcarea acestei săptămâni a aparţinut regelui Abdullah al II-lea al Iordaniei, fiind adoptată de Adunarea Generală a ONU la 23 noiembrie 2010
– „Ziua Mondială a Alegerilor” este sărbătorită la nivel global în prima zi de joi a lunii februarie, în jurul acestei date fiind semnate, de-a lungul timpului, majoritatea acordurilor internaţionale din domeniul electoral; ziua a fost instituită în cadrul Conferinţei Oficialilor Electorali din întreaga lume, desfăşurată în Ungaria, în perioada 14-17 septembrie 2005, la care a fost transmis un mesaj puternic cu privire la necesitatea de a consolida procesul de dezvoltare democratică la nivel global, pilonul principal al democraţiei fiind acela de a avea alegeri libere şi corecte
– 1690: S-a născut compozitorul italian Francesco Maria Veracini (m. 1768)
– 1851: A murit scriitoarea britanică Mary Shelley, considerată drept precursoarea scrierilor ştiintifico-fantastice moderne; cunoscută mai ales pentru romanul „Frankenstein” (1818) (n. 1797)
– 1860: S-a născut filologul german Gustav Weigand; în 1893 a înfiinţat, la Leipzig, Institutul pentru Studiul Limbii Române, care a fost, până la izbucnirea Primului Război Mondial, cel mai important centru ştiinţific din străinătate pentru studiul limbii române; Weigand a fost şi primul lingvist care a cercetat, la faţa locului, dialectele şi graiurile limbii române, călătorind, în anii 1887 şi 1909, în toate ţinuturile locuite de români; el a impus în lumea ştiinţifică şi folosirea denumirii de „aromân”, care a înlocuit-o pe cea limitativă de „macedonean”; membru corespondent străin al Academiei Române (1892) (m. 1930)
– 1901: S-a născut actorul american de film Clark Gable (m. 1960)
– 1907: S-a născut Camargo Guarnieri, compozitor brazilian (m. 1993)
– 1909: S-a născut (în Canada) George Beverly Shea, cântăreţ american de muzică gospel, care a colaborat cu evanghelistul Billy Graham vreme de peste 60 de ani (m. 2013) – 115 ani
– 1913: S-a născut (la Chişinău, Rep. Moldova) violoncelistul, compozitorul şi profesorul Serafim Antropov – Manu (m. 1988)
– 1914: S-a născut actorul indian de film A. K. Hangal (numele real Avtar Kishan Hangal), supranumit „bunicul Bollywoodului” (m. 2012) – 110 ani
– 1915: S-a născut actriţa și pictorița americană Alicia Rhett; cunoscută pentru rolul Indiei Wilkes din filmul „Pe aripile vântului” (m. 2014)
– 1921, 1/13: S-a născut Zao Wou-Ki, pictor chinez naturalizat francez, maestru al abstracţiei lirice (m. 2013)
– 1922: S-a născut cântăreaţa italiană de operă (soprană) Renata Tebaldi (m. 2004)
– 1928: S-a născut actorul american de film și televiziune Stuart Maxwell Whitman (m. 2020)
– 1931: S-a născut Boris Elţîn, om politic rus, primul preşedinte al Federaţiei Ruse (12.VI.1991 – 31.XII.1999) şi primul conducător din istoria acestei țări ales în mod direct (m. 2007)
– 1935: S-a născut Dieter Kühn, dramaturg şi eseist german (m. 2015)
– 1937: S-a născut muzicianul american Don Everly, unul dintre cei doi membri ai formaţiei rock’n’roll The Everly Brothers (m. 2021)
– 1940: A murit Gheorghe Botezatu (cunoscut mai ales sub numele de Georges de Bothezat), inginer mecanic, matematician și om de afaceri american; contribuții de pionierat în domeniul elicopterelor; a făcut primul calcul al traiectoriei pământ-lună (n. 1882, în Basarabia)
– 1942: S-a născut actorul, scenaristul, regizorul şi istoricul galez Terry Jones, membru al grupului umoristic „Monty Python” (m. 2020)
– 1944: S-a născut scriitorul, editorul și jurnalistul francez Michel Le Bris; autorul unor cărţi de călătorii de succes; fondator al Festivalului de literatură „Étonnants voyageurs” de la Saint-Malo (m. 2021) – 80 de ani
– 1944: A murit pictorul olandez Piet Mondrian; unul dintre întemeietorii şi teoreticienii neoplasticismului (n. 1872) – 80 de ani
– 1945: A murit Johan Huizinga, eseist, istoric de artă şi profesor olandez (n. 1872)
– 1946: S-a născut actriţa britanică Elisabeth Sladen (m. 2011)
– 1952: S-a născut Roger Tsien, biochimist şi profesor american; Premiul Nobel pentru Chimie în 2008, împreună cu Osamu Shimomura (Japonia) şi Martin Chalfie (SUA), pentru cercetările lor asupra proteinelor fluorescente a căror aplicaţie permit detectarea tumorilor canceroase (m. 2016)
– 1958: A murit fizicianul american Clinton Joseph Davisson; împreună cu Lester H. Germer, a descoperit, în 1927, fenomenul de difracţie a electronilor în cristale; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1937, împreună cu englezul George Paget Thomson (n. 1881)
– 1965: S-a născut actorul american Brandon Lee, fiul lui Bruce Lee (m. 1993)
– 1966: A murit actorul american de film Buster Keaton (n. 1895)
– 1976: A murit fizicianul german Werner Heisenberg, unul dintre întemeietorii fizicii cuantice; Premiul Nobel pentru fizică în 1932; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (n. 1901)
– 1986: A murit Alva Myrdal, sociolog şi politician suedez; prima suedeză ambasador (India, 1954); a condus delegaţia Suediei la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva (1961-1973); militantă pentru pace, dezarmare şi pentru soluţionarea problemelor Lumii a Treia; Premiul Nobel pentru Pace în 1982 (n. 1902)
– 2007: A murit Gian-Carlo Menotti, compozitor american de origine italiană (n. 1911)
– 2012: A murit Wisława Szymborska-Włodek, poetă, eseistă, ilustratoare de carte şi traducătoare poloneză; Premiul Nobel pentru literatură în 1996 (n. 1923)
– 2013: A murit muzicianul american Cecil Womack (n. 1947)
– 2013: A murit actorul britanic Robin Sachs (n. 1951)
– 2014: A murit Maximilian Schell, actor, producător, regizor și scenarist austriac (n. 1930) – 10 ani
– 2015: A murit pianistul francez de origine italiană Aldo Ciccolini (n. 1925)
– 2018: A murit Dennis Edwards, cântăreț american de muzică soul și R&B; cunoscut îndeosebi ca unul dintre soliștii vocali ai trupei „The Temptations” (n. 1943)
– 2020: A murit Leons Briedis poet, eseist, critic literar, publicist și traducător leton (n. 1949)
– 2021: A murit Dustin Diamond, actor, regizor, comediant și muzician american (n. 1977)
Sursa: RADOR
