INTERVIU | Înghețul din primăvară poate compromite livezile. Cei mai afectați sunt piersicul, migdalul și caisul

Publicat de Adina Sîrbu, 10 aprilie 2023, 12:35

Perioadele cu temperaturi negative din primăvară pot crea pagube importante în plantațiile de pomi fructiferi. În ultimii ani sunt tot mai dese situațiile în care plantații pomicole întregi sunt compromise, neexistând soluții viabile de protejare a pomilor. Această stare de fapt poate anticipa, și în acest an, lipsa de pe piață a unor soiuri de fructe românești foarte apreciate. Nicu Ispas a discutat subiectul cu Ion Trofim, specialist în pomicultură, din localitatea tulceană Nalbant.

Domnule Trofim, cum ne dăm seama dacă un pom fructifer a fost afectat de temperaturile negative?

Ion Trofim: Temperaturile negative venite târziu, în primăvară, afectează mult piersicul, migdalul și caisul. Dar dacă temperatura este până la -3° să spunem,  -1 … -2°, șansele de a scăpa cu fructe sunt mai mari. În schimb, dacă vine un ger de -3… -4°, atunci nu mai avem șanse, indiferent cu ce soluție venim și mai încercăm să rezolvăm anumite lucruri. De obicei se confundă atacul infecției de monilioză (brunificarea florilor și frunzelor și mumificarea fructelor n.red.) cu atacul produs de temperaturile scăzute. Prunul nu poate fi afectat acum. El înflorește peste o săptămână – două, deci 2-3 săptămâni este diferența ca perioadă de înflorire între celelalte specii. Cine a pus în Constanța, în sudul Constanței, de exemplu în zona Eforie-Agigea, toată linia în jos, în Mangalia, acolo e mama pierticului, caisului și a migdalului. Deci acolo sunt mai multe șanse de a avea fructe în fiecare an. Cu cât urcăm mai spre centrul țării, mai spre nord, șansele scad până la zero.

Există și metoda de a proteja plantația de frig prin focuri. Ce părere aveți despre această modalitate?

Ion Trofim: Nu dă rezultate în momentul în care se lasă ger! Gerul se instalează atunci când cerul este liber, nu avem nori deasupra. Se face inversiunea termică și, în momentul când facem foc, flacara și fumul pleacă cu o viteză extraordinară în sus, iar în stânga, în dreapta, la câțiva metri, temperatura este aceeași. Nu putem să ajutăm cu nimic livada respectivă. Doar dacă în curți sunt câțiva pomi se pune o plasă de umbrire și mai rezolvă cu un grad temperatura.

Redactor: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: unsplash.com

CONSTANȚA: Pomii fructiferi, afectați în mai multe livezi din județ

Publicat de Doina Sirbu, 5 iunie 2019, 10:56

Cireșele, piersicile, nectarinele, caisele din Dobrogea, sunt așteptate cu nerăbdare. Vom găsi aceste fructe în piețele din Constanța? În aprilie 2019, informațiile erau că în cele aproximativ 60 de livezi din județul Constanța au fost afectați parțial sau total, pomii fructiferi. La Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă (SCDP) din Valu Traian,  se preconiza că pierderile la cais vor fi de 100%, iar la piersic de 80%. SCDP a anunțat situația de urgență la Primărie, pentru a primi ajutor din partea Ministerului Agriculturii. Cu detalii a venit directorul Stațiunii  de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură Constanța, Ion Caplan.

Liliana Moldoveanu – Care este situația în acest moment în privința pierderilor pe care le-ați anunțat în primăvară, acum suntem în luna iunie! Cum stăm cu pierderile la cais, la piersic?

Ion Caplan – Situația este mult mai gravă decât ne așteptam. Avem pierdere de 100% la cireș, pierdere de 95% la cais și pierdere de 85% la piersic. Este o problemă pe care noi n-am avut-o niciodată. Este primul an în care noi pierdem piersicul. Deci, piersicul este rezistent la temperaturi negative, dar în acest an a fost și el afectat, deoarece am avut temperaturi de minus 6, 7 grade, iar apoi o săptămână la rând brume în fiecare dimineață cu temperaturi de minus 2, minus 3 grade. Este primul an în care pierdem cireșul, nu s-a mai întâmplat. După statisticile noastre în ultimii 30 de ani cireș nu s-a pierdut în Dobrogea, dar, nu este numai în Dobrogea problema asta, este și la Iași și la Brăila, este cam în toată țara această problemă, dar, sunt soiuri de cireș care au scăpat, cele mai târzii. Cum știm cu toții, în acest an cireșele vor fi mai puține și vor fi și mai scumpe.

Liliana Moldoveanu – Ați primit ajutor din partea Ministerului Agriculturii?

Ion Caplan – Nu, până în prezent nu a primit nimeni nici un ajutor! Nu suntem numai noi în cauză, sunt multe ferme din județul Constanța și Tulcea și Ialomița, dar am făcut ce trebuia să facem. Am anunțat la Primărie, s-a format o comisie, s-a constatat și sperăm ca în perioada următoare toți fermierii să fie ajutați. Așa este normal, deoarece este calamitate, în multe locuri 100%. Noi sperăm ca Ministerul să vină în sprijinul nostru.

Liliana Moldoveanu – Ce soluții există ca pe viitor să nu mai pățim așa ceva?

Ion Caplan – Să știți că este un an atipic. E prima dată, în ultimii 25 de ani, când pomii înfloresc în luna martie. Deci, nu s-a întâmplat în 25 de ani de când sunt eu în stațiune aici, ca pomii să înflorească în luna martie. Ei, de obicei, înfloreau în luna aprilie. Deci este un an atipic și sperăm să nu se mai întâmple. Bineînțeles că noi am venit cu tot felul de soluții, am dat foc cu paie, fel și fel de intervenții. Am încercat să ținem pe loc pomii, să nu înflorească. Nu am putut pentru că a fost o perioadă foarte lungă. Nu am putut face față situației.

Liliana Moldoveanu – Ca o concluzie, cum o formulați în acest moment?

Ion Caplan – Viitorul nu prea este bun. Schimbările climatice vor veni, din ce în ce mai tare, către toată lumea. Noi trebuie, prin cercetare, să creăm soiuri care să înflorească mai târziu și să se coacă mai repede. Ăsta este viitorul. Avem deja un soi de cais creat la stațiune, Amiral se numește, care înflorește mai târziu și se coace mai devreme, dar diferența este de 3, 4 zile. Tot nu mă ajuta anul acesta.

Liliana Moldoveanu – Cercetarea aceasta durează un timp. Dumneavoastră știți cel mai bine.

Ion Caplan – Să creezi un soi durează și 15 ani. E foarte greu la pomi, la  vie. E mai ușor la cultura mare, dar la pomi și vie este mai greu.

realizator interviu – Liliana Moldoveanu / redactor online – Liviu Predescu / foto – unsplash.com