Angela Merkel a fost aleasă miercuri pentru a patra oară cancelar al Germaniei de către Bundestag, camera legislativă inferioară, relatează DPA, AFP şi Reuters.
Merkel (63 de ani) a întrunit 364 din cele 688 de opţiuni exprimate prin vot secret în primul tur de scrutin. Împotriva dnei Merkel au votat 315 deputaţi, iar nouă s-au abţinut de la vot.
Numărul minim necesar de voturi era de 355 din total de 709 de locuri ale Bundestagului. De notat că în favoarea numirii lui Merkel au votat cu 35 mai puţini deputaţi decât majoritatea sa teoretică de 399 de aleşi conservatori şi social-democraţi.
„Accept acest vot“, a declarat dna Merkel după anunţarea rezultatului.
Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a propus-o anterior pe Angela Merkel, care conduce cel mai mare partid din Bundestag, Uniunea Creştin-Democrată (DCU), pentru funcţia de cancelar, în conformitate cu legea fundamentală.
Depunerea jurământului de către cancelar urmează să aibă loc la ora locală 12:00 (11:00 GMT) la Palatul Bellevue, reşedinţa prezidenţială oficială.
Cel de-al patrulea mandat al Angelei Merkel – şi, probabil, ultimul – se anunţă însă cel mai dificil de până acum, după şase luni de blocaj în căutarea unei majorităţi parlamentare.
Conservatorii cancelarului Angela Merkel au câștigat alegerile legislative desfășurate duminică în Germania, obținând conform sondajelor efectuate la ieșirea de la urne procente cuprinse între 32,5% și 33,5%, cu circa 12 procente în fața social-democraților care au înregistrat un record negativ (20-21%), în timp ce extrema-dreaptă devine a treia forță politică, fiind cotată în aceste sondaje cu circa 13% din voturi, relatează agențiile internaționale de presă.
Deși a câștigat scrutinul, dacă aceste procente vor fi confirmate de numărarea voturilor, Uniunea Creștin-Democrată — Uniunea Creștin-Socială (CDU-CSU) s-ar afla totuși sub recordul negativ al cancelarului Merkel, de 33,8% în anul 2009.
Însă Partidul Social-Democrat (SPD) al lui Martin Schulz ar înregistra cel mai slab rezultat după anul 1945. Într-o primă reacție după aceste estimări, social-democrații au anunțat că nu vor reconstitui cu CDU-CSU actuala coaliție guvernamentală și vor intra în opoziție.
Cât despre formațiunea de extremă-dreapta antiimigrație Alternativa pentru Germania (AfD), aceasta intră în premieră în parlamentul federal și cu un scor peste așteptări, dar cooptarea ei într-o coaliție este extrem de improbabilă.
În condițiile intrării social-democraților în opoziție, Angela Merkel ar urma să negocieze o coaliție cu liberalii din FDP, care au circa 10% în sondaje, însă numărul mandatelor ar putea fi insuficient pentru o majoritate, astfel că pot intra în calcule pentru o coaliție și Verzii precum și Partidul de Stânga, ambele având circa 9% în sondajele la ieșirea de la urne.
Însă sistemul de vot mixt proporțional și uninominal face orice estimare foarte dificilă în acest moment.
Birourile de votare s-au deschis duminică dimineață în cadrul alegerilor legislative din Germania, la capătul cărora Angela Merkel ar putea obține cel de-al patrulea mandat de cancelar, acest scrutin fiind marcat de un avans al dreptei populiste, potrivit AFP.
Birourile de vot s-au deschis la ora locală 08:00 (06:00 GMT), astfel cei circa 61,5 milioane de alegători cu drept de vot, repartizați în 299 de circumscripții electorale, au posibilitatea să-și exprime opțiunea până la ora locală 18:00 (16:00 GMT), conform unui model care combină scrutinul majoritar cu cel proporțional.
La finalul scrutinului, sondajele ar trebui să ofere indicii clare despre raportul de forțe în viitorul Bundestag.
Creștin-democrata Angela Merkel, favorită pentru un nou mandat de cancelar, și rivalul său social-democrat Martin Schulz au încercat pe ultima sută de metri a campaniei electorale să își mobilizeze susținătorii și să îi convingă pe indeciși, pe fondul ascensiunii extremei-drepte.
Deși conservatorii au în continuare un avantaj lejer în fața social-democraților, ultimele sondaje oferă în același timp și motive de îngrijorare. Blocul conservator CDU-CSU este creditat cu 36% din intențiile de vot, conform unui sondaj al postului de televiziune ZDF publicat joi seară, și s-ar putea apropia de al doilea cel mai slab scor electoral al său — 35,1% în 1998.
Martin Schulz vrea să vadă în această erodare „o schimbare de ultim minut” legată de „o uriașă îngrijorare” a populației.
Însă fostul președinte al Parlamentului European este departe de a profita de acest lucru. Social-democrații sunt creditați numai cu 21,5% în sondaje, un scor fără precedent în istoria celui mai vechi partid din Germania.
Formațiunea populistă de dreapta ‘Alternativa pentru Germania’ (AfD) realizează ascensiunea cea mai clară pe final de campanie, situându-se la 11% în intențiile de vot. Alte sondaje o plasează chiar mai sus.
Fidelă stilului său, Merkel, care conduce țara de 12 ani, nu a propus nimic concret. Ea a reiterat mesajul asigurator al unei Germanii „unde este bine să trăiești”, la adăpost de riscuri externe simbolizate de Donald Trump sau Brexit.
Rivalul său social-democrat a eșuat în a convinge, denunțând injustițiile sociale într-o țară în plină creștere economică, unde șomajul este la cel mai scăzut nivel de după reunificare.
Perspectiva intrării dreptei naționalisteîn Camera Inferioară a Parlamentului, primul partid de acest tip care ar ajunge în legislativ după 1945, este de asemenea la originea unei ultime polemici înainte de vot.
Mâna dreaptă a Angelei Merkel la cancelarie, Peter Altmaier, a atras numeroase critici, inclusiv în propria tabără, declarând că este mai bine să te abții decât să votezi cu AfD. Ministrul social-democrat al afacerilor externe, Sigmar Gabriel, a spus că este vorba de o ‘capitulare’ a CDU ‘în fața populismului de dreapta’.
Singurul mijloc de a bloca AfD „este de a vota pentru partide care se simt 100% legate de legea noastră fundamentală”, declara joi cancelarul la postul public de radio german.
Angela Merkel a exclus orice alianță la guvernare cu vreo formațiune extremistă: AfD, dar și stânga radicală, care își dispută în prezent a treia poziție în sondaje.
Pe hârtie, opțiunea cea mai simplă, și sinonimă cu continuitatea în politica germană, ar fi reluarea unei mari coaliții cu social-democrații.
Însă SPD, în plină criză, ar putea de această dată să aleagă să se refacă printr-o cură de opoziție.
Altă posibilitate pentru cancelar ar fi o alianță cu partidul liberal FDP, pe cale de a reveni în Bundestag după ce a fost respins în 2013, și cu Verzii. Însă o coaliție de doar două partide, cu una din aceste mici formațiuni, pare imposibilă, date fiind sondajele.
Divergențele între ecologiști și liberali privind viitorul diesel sau imigrația s-ar putea dovedi totuși complicat de gestionat.
Iar carismaticul lider al FDP, Christian Lindner (38 de ani), care se opune ferm, printre altele, propunerilor Franței de reformă a zonei euro, se anunță un partener complicat pentru Angela Merkel.
Partidul său revendică deja Ministerul Finanțelor, pe care CDU vrea să îl lase în continuare în mâinile lui Wolfgang Schäuble (75 ani), fidel cancelarului.
