Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a început consultările cu reprezentanţii institutelor de cercetare şi cei ai altor instituţii ale statului pentru ordinul de prohibiţie a pescuitului în anul 2025, viitorul act normativ urmând să fie unul multianual, a declarat guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.
Primele discuţii s-au desfăşurat săptămâna trecută, iar propunerea de ordin de prohibiţie a pescuitului pentru anul următor va fi dezbătută şi cu asociaţiile de profil, conform legii nr. 176/2024.
„Ne dorim ca împreună cu acestea (organizaţiile şi asociaţiile de pescari, n.red.) să stabilim o perioadă rezonabilă pentru care acest ordin să fie valabil, trei, patru ani, şi să intervenim doar punctual, unde e ceva de schimbat, o perioadă pentru pescuitul sezonier la scrumbie, să zicem, chestiuni care să nu fie atât de complicate şi să parcurgă o procedură birocratică ce este acum destul de greoaie şi care ne împiedică să luăm măsuri atunci când avem nevoie chiar să fim racordaţi la realităţile Deltei, cum ar fi o interzicere pentru câteva zile a pescuitului”, a afirmat guvernatorul Rezervaţiei.
Guvernatorul Bogdan Bulete a estimat că va prezenta săptămâna viitoare organizaţiilor de pescari propunerea de ordin de prohibiţie a pescuitului pentru anul următor.
„Estimez că până săptămâna viitoare vom avea un draft final în ceea ce priveşte acest ordin de prohibiţie multianual care să parcurgă traseul administrativ prin cele două ministere, astfel încât la începutul anului viitor să avem ordinul aprobat”, a mai spus guvernatorul Rezervaţiei, Bogdan Bulete.
Ordinul de prohibiţie a pescuitului în România este aprobat în fiecare an de Ministerul Mediului şi de cel al Agriculturii, lucru care îngreunează modificarea acestuia în funcţie de cotele Dunării.
Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din Tulcea a capturat până în momentul de faţă circa 60 de exemplare de şacali din Delta Dunării, acţiunile pentru prinderea acestor mamifere fiind în plină desfăşurare, a declarat guvernatorul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, Bogdan Bulete.
Capturarea acestor animale a fost solicitată în repetate rânduri de comunităţile locale din Rezervaţie, care au reclamat pagubele produse de şacali în gospodăriile private.
Până acum, AJVPS a capturat circa 60 de exemplare, dintr-o cotă alocată de 350 de exemplare. Activitatea este în plină desfăşurare, a menţionat guvernatorul Deltei.
În această toamnă, capturarea şacalilor a fost suspendată timp de aproape două săptămâni, din cauza condiţiilor improprii.
Vânătoarea în perimetrul RBDD este interzisă, iar capturarea şacalilor a fost aprobată de Academia Română.
Extracţia şacalilor din Deltă a fost un subiect controversat în condiţiile în care comunităţile locale au reclamat pierderi suferite din cauza acestor mamifere, iar organizaţiile pentru protecţia animalelor au susţinut că aceste pierderi ar fi limitate dacă populaţia şi-ar împrejmui proprietăţile cu garduri corespunzătoare.
SGR ajunge greu în Delta Dunării. Doar la Sulina există un centru de colectare privat
Publicat de Adina Sîrbu,
23 septembrie 2024, 14:37
Sistemul Garanție-Returnare a ajuns și la Sulina, însă deși aici există un centru de colectare, lucrurile se desfășoară cu dificultate. Problemele celel mai mari în Rezervație sunt în zona plajelor sălbatice din județul Constanța, afirmă guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete.
Recent, la Festivalul Dunării de la Sulina, a fost lansat Studiul privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării, realizat de Asociația MaiMultVerde în parteneriat cu Ecopolis.
Potrivit acestuia, deși județul Tulcea este fruntaș în ceea ce privește procentul de deșeuri reciclabile colectate (peste 50%), Delta Dunării rămâne mult în urma județului, cu o medie de 24% din totalul deșeurilor municipale colectate. În același timp, infrastructura deficitară pentru Sistemul Garație-Returnare plasează județul Tulcea și, implicit, Delta Dunării, pe unul dintre ultimele locuri din țară.
Anul trecut, din cele aproape 3.000 de tone de deșeuri ridicate din Delta Dunării, peste 850 au fost reciclabile, mai arată datele prezentate de asociația Ecopolis.
În privința SGR, la Sulina există un centru de colectare, dar acesta este administrat de un operator privat, iar guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, spune că un aparat RetuRO va fi amplasat în zonă anul viitor:
Anul viitor să facem o colaborare pentru cel puțin o zonă din Rezervație, Sulina, Crișan, Mila 23 să aibă câte un automat, să reușim să stimulăm acest Sistem de Garanție-Returnare pe teritoriul Rezervației.
Însă guvernatorul Bogdan Bulete spune că presiunea cea mai mare este în zona plajelor din sudul rezervației, adică în județul Constanța:
Eu am insistat pentru zona de sud, vă spun sincer, pentru că aici nu este presiunea atât de mare cât este în zona plajelor Vadu și Corbu, unde pot să spun că există zile în care numărul de turiști depășește numărul de locuitori din Sulina.
Redactor: Adrian Băncilă/ Redactor online: Adina Sîrbu
SULINA: Festivalul Dunării #CuApeleCurate a reunit mii de oameni din comunitățile dunărene
Publicat de Adina Sîrbu,
16 septembrie 2024, 08:49
A doua ediție a Festivalului Dunării #CuApeleCurate, organizat de Asociația MaiMultVerde în cadrul programului Cu Apele Curate, a reunit la Sulina, în perioada 12-14 septembrie, peste 2.000 de persoane din comunitățile dunărene și din alte 5 țări riverane fluviului, reprezentanți ai organizațiilor de mediu și ai autorităților publice locale și centrale. În cadrul evenimentului a fost lansat un studiu privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării.
Sub sloganul „Dunărea ne privește pe toți, Cu drag din Sulina!”, Festivalul Dunării a păstrat tema generală legată de importanța reducerii poluării apelor fluviului cu plastic, cu accent pe cantitățile de deșeuri transportate în Marea Neagră și pe importanța cooperării transfrontaliere și trans-sectoriale în perioade de criză internațională, în special cu țările dunărene vecine – Ucraina și Republica Moldova.
„Timp de trei zile, prin intermediul unui program diversificat, ne-am propus să informăm, să sensibilizăm și să implicăm participanții la eveniment în discuții despre provocările sociale din zonă, despre conservarea naturii și prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice. Pe lângă ateliere pentru elevi, expoziții, proiecții de film, concerte și plimbări cu caiacele, în cadrul evenimentului au fost organizate o serie de dezbateri dedicate protecției mediului, dar și un workshop interdisciplinar dedicat atât ONG-urilor din țările dunărene, cât și jurnaliștilor”, a declarat Marta Popescu, coordonator program Cu Apele Curate.
120 de copii din localitățile Deltei Dunării și 20 de copii din Ucraina, beneficiari ai centrului Crucea Roșie Română – Filiala Tulcea, au participat la activitățile și atelierele organizate în cadrul festivalului, implicarea lor contribuind la promovarea importanței protejării mediului și a valorilor culturale din Delta Dunării.
Pe scena Festivalului Dunării au urcat ansambluri folclorice locale și trupele Partizan și Taraf de Caliu.
Studiul privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării, lansat în cadrul Festivalului Dunării #CuApeleCurate
În cadrul seriilor de dezbateri Danube Talks, a fost pus în discuție alături de reprezentanții ONG-urilor de mediu și ai autorităților publice locale și naționale managementul deșeurilor plutitoare și importanța cooperării transfrontaliere pentru protejarea Deltei Dunării. În acest context, au fost prezentate rezultatele studiului realizat de Asociația MaiMultVerde în parteneriat cu Ecopolis care a analizat sistemul de management al deșeurilor din Delta Dunării cu scopul de a identifica gradul de acoperire și eficiența acestuia.
„Potrivit studiului realizat în 2023 de Asociația MaiMultVerde, sectorul românesc al Dunării transportă anual, la intrarea în țară, aproximativ 100 de tone de plastic. Delta Dunării este cel mai fragil teritoriu, profund afectat de poluarea fluviului din amonte, iar responsabilitatea managementului deșeurilor este pasată atât între cele 12 județe riverane, cât și între toate instituțiile cu factor de decizie asupra Rezervației Biosferei Delta Dunării. Festivalul Dunării reprezintă un pretext bun pentru a atrage încă o dată atenția asupra acestor probleme pe care le semnalăm și în studiul privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării”, a subliniat Loredana Pană, expert advocacy MaiMultVerde.
Deși județul Tulcea este fruntaș în ceea ce privește procentul de deșeuri reciclabile colectate (peste 50%), Delta Dunării rămâne mult în urma județului cu o medie de 24% din totalul deșeurilor municipale colectate. În același timp, infrastructura deficitară pentru Sistemul Garație-Returnare face ca județul Tulcea și implicit Delta Dunării să se claseze pe unul dintre ultimele locuri din țară.
Concluziile Studiului privind gestionarea deșeurilor în Delta Dunării arată că s-au înregistrat progrese semnificative în domeniu, din 2020 până în 2023, în special datorită implementării sistemului de management al deșeurilor și aplicării stricte a sancțiunilor. Cu toate acestea, provocările legate de infrastructură și conștientizarea publicului persistă.
Loredana Pană: „Este nevoie de măsuri dedicate specifice Deltei Dunării: sunt necesare în continuare campanii de educație și conștientizare pentru a schimba comportamentele legate de deșeuri, dar și monitorizarea și evaluarea continuă a acestui fenomen. De asemenea, ARBDD ar trebui să includă în raportul său anual analiza privind situația gestionării deșeurilor din Delta Dunării și situația cazurilor de încălcare a legii privind depozitarea și colectarea corectă a deșeurilor, ca o dimensiune extrem de importantă pentru sănătatea ecosistemului deltaic”.
Impactul războiului din Ucraina asupra Deltei Dunării și a Mării Negre, dezbătut în cadrul conferințelor Danube Talks
Studiul și-a propus să facă și o analiză privind impactul creșterii traficului de nave maritime în Delta Dunării în contextul războiului din Ucraina. La nivel regional și central, nu există o astfel de analiză, deși traficul s-a dublat după începerea invaziei Ucrainei, fapt ce afectează calitatea aerului și a apei din zonă.
La conferința Danube Talks dedicată acestui subiect au luat parte și reprezentanți ai primăriilor din Bilhorod-Dnistrovskyi și Shabovska din regiunea Odesa (Ucraina), precum și președintele Comitetului bazinului Nistru din Republica Moldova, lect. univ. Ana Jeleapov, doctor în hidrologie și resurse de apă, alături de care a fost dezbătut impactul războiului din Ucraina asupra Deltei Dunării și a Mării Negre.
Prezent la Sulina în ultima zi de festival, guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, a declarat că instituția pe care o reprezintă ar trebui să aibă acces pe navele care tranzitează zona, să poată verifica modul în care se face managementul deșeurilor la bord: „În momentul de față nu avem dreptul să urcăm la bord. Am discutat cu Căpitănia și cu Poliția de frontieră. Trebuie să găsim o modalitate să modificăm legea. Există competențe mici la Autoritatea Navală și la Poliția de frontieră, dar ei au de fapt alte responsabilități și nu abordează acest subiect. Este o vulnerabilitate care trebuie rezolvată, iar alături de ei, un inspector de mediu ar trebui să aibă posibilitatea să urce la bord.”
Festivalul Dunării, fără plastic de unică folosință!
Asociația MaiMultVerde și-a propus și pentru ediția din acest an a Festivalului Dunării să genereze cât mai puține deșeuri din plastic. Au folosit pahare reutilizabile pentru băuturi, iar apa a putut fi luată gratuit de la dozatoare special amplasate în incinta evenimentului. Totodată, participanții au fost încurajați să vină cu propriile bidoane pentru apă, iar fumătorii au primit scrumiere portabile.
Deșeurile generate în timpul festivalului au fost colectate separat în locurile special semnalizate, de unde au fost ridicate de firma locală de salubrizare și trimise la reciclare.
Festivalul Dunării a fost organizat în cadrul programului Cu Apele Curate, susținut de o echipă internațională formată din Asociația MaiMultVerde și H2Org, cu sprijinul BCR și Baden-Wurttemberg Foundation.
Această prezentare necesită JavaScript.
Sursă: comunicat de presă/ Foto: organizatori și Adrian Băncilă/ Redactor online: Adina Sîrbu
TULCEA: Delta va avea 40 de trasee de turism lent, cu 8 puncte de campare autorizate
Publicat de Adina Sîrbu,
12 septembrie 2024, 14:21
Iniţiativa traseelor de turism lent aparține Asociaţiei Ivan Patzaichin Mila 23, care a lansat, weekendul trecut, prima rută dedicată exclusiv bărcilor cu vâsle. Denumit „Delta lui Ivan”, traseul are ca punct de pornire Memorialul Ivan Patzaichin de pe faleza din Tulcea, iar ca sosire, Muzeul Ivan Patzaichin de la Mila 23, locul nașterii marelui campion.
Prima rută „verde” a primit avizul ARBDD și pentru un punct de înnoptare, Administrația urmând să aprobe încă 7 asemenea locuri de campare, pentru turiștii care vizitează Delta în ambarcațiuni lente (cu vâsle sau electrice) sau cu bicicleta, și care vor fi amenajate cu bani din PNRR.
Aflat în județul Tulcea, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a spus că turiştii interesaţi să viziteze rezervaţia cu caiacul sau cu bicicleta au nevoie de rute dedicate, care să nu se intersecteze cu traseele bărcilor cu motor, pentru a dezvolta un turism care să pună accentul pe protejarea patrimoniului natural al Deltei.
Alături de guvernatorul ARBDD, Bogdan Bulete, vicepreședintele Asociației Ivan Patzaichin Mila 23, Teodor Frolu, dar și de participanții la Caravana Apele Unite, ministrul Mediului a vizitat unul dintre primele puncte de campare de pe traseul „Delta lui Ivan”.
„Eu cred că ideea de slow tourism e una care ar trebui explorată, pentru că foarte mulţi oameni spun că, aşa cum se întâmplă astăzi, activitatea turistică comercială pe termen lung este nesustenabilă. Cred că faceţi o chestie bună, care nu poate fi decât exemplu de bună practică ulterior. Astăzi explorăm. E un proiect-pilot. Mă bucur că domnul guvernator a fost de acord să facem acest pas, pentru că eu cred că, în baza unor reguli clare, putem şi să înnoptăm”, a declarat Mircea Fechet.
În prezent, camparea în Delta Dunării este strict reglementată şi permisă doar în locurile special amenajate şi autorizate, regulă esenţială pentru a preveni degradarea mediului şi pentru a proteja speciile rare din această zonă unică.
Noile puncte de înnoptare vor respecta toate reglementările în vigoare şi vor fi dotate cu facilităţi minime pentru a reduce impactul asupra mediului, iar turiştii vor fi încurajaţi să aplice bunele practici ale ecoturismului, să limiteze deşeurile şi să respecte liniştea naturii.
Numărul braconierilor de sturioni din Deltă va scădea dramatic atunci când populaţia locală va avea alternative legale mai uşoare pentru a-şi procura mijloacele necesare existenţei, a declarat, guvernatorul Rezervaţiei Biosfera Delta Dunării, Bogdan Bulete.
În urma activităţilor de pescuit derulate de Administraţia RBDD şi institutele de specialitate, reprezentanţii instituţiei din subordinea Ministerului Mediului au constatat că există juvenili de sturioni în număr ridicat în uneltele de pescuit amplasate ilegal în Deltă, ceea ce este un semnal că populaţiile de sturioni îşi revin, pe fondul măsurilor de interdicţie adoptate de Guvern.
„Mi-e greu să cred că activitatea de braconaj va dispărea vreodată. Populaţia locală consideră că este o activitate tradiţională şi că această interdicţie este nedreaptă şi atunci ei, într-un soi de rebeliune, continuă această activitate. Ca funcţionar public, am încercat să subliniez faptul că această activitate a lor dusă la extrem, faptul că au pescuit, aş zice, în disperare ani de zile a dus la această măsură, de a se interzice pescuitul sturionilor. E clar că s-a ajuns aici din cauza activităţii umane”, a menţionat guvernatorul Rezervaţiei.
În primul semestru al anului, agenţii ecologi ai Administraţiei RBDD au confiscat 23 de setci de policarbonat, 21 de setci din fir textil, patru setci monofilament, două bărci, dintre care una cu motor, da au şi eliberat în mediul natural şase sturioni, cu o greutate de 37 de kilograme, reţinuţi în plasele pescarilor.
„Aceste activităţi de combatere a braconajului trebuie să fie împletite cu activitatea de conştientizare, dar şi cu alternative date populaţiei locale. Dacă această populaţie locală are alternative legale mai uşoare de a-şi câştiga existenţa, vă garantez că numărul braconierilor va scădea dramatic”, a mai spus guvernatorul RBDD, Bogdan Bulete.
Toate speciile de sturion sunt clasificate în Lista Roşie a Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii (IUCN) ca fiind critic periclitate, declinul mondial al populaţiilor din aceste specii fiind înregistrat pe fondul supraexploatării, a poluării şi a reducerii căilor de migraţie pe fluviu prin construirea de hidrocentrale.
Capturarea speciilor de sturion în apele teritoriale româneşti a fost interzisă din anul 2006, în paralel, în România fiind deversaţi ani la rând juvenili de sturioni în Dunăre pentru repopulare, iar în baza fondurilor europene dezvoltându-se acvacultura de sturion.
În Dunărea Inferioară se reproduc pe cale naturală ultimele populaţii sălbatice de sturion din Uniunea Europeană, ele fiind specii indicatoare ale calităţii mediului, datorită multitudinii de habitate pe care le folosesc de-a lungul vieţii.
Sursă: AGERPRES/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: WWF, Garda de Mediu
UPDATE | Pericol în Marea Neagră: o platformă petrolieră degradată riscă să se prăbușească și să provoace un dezastru ecologic, susține Greenpeace
Publicat de Adina Sîrbu,
1 martie 2024, 08:11 / actualizat: 1 martie 2024, 10:24
Una dintre platformele petroliere din Marea Neagră, aparținând operatorului OMV Petrom, prezintă un grad ridicat de coroziune și uzură, atrage atenția Greenpeace România. Fotografiile furnizate organizației relevă că platforma s-ar afla într-o stare avansată de degradare, pilonii de rezistență fiind puternic avariați și prezentând crăpături și suprafețe corodate extinse, deficiențe care pun în pericol buna exploatare, siguranța mediului și a muncii la bordul ei. Plecând de la cele semnalate printr-un comunicat de presă al organizației, Laurențiu Despina a obținut punctele de vedere ale Greenpeace România, reprezentanților ARBDD și ACROPO. Deocamdată, OMV Petrom nu și-a exprimat poziția.
Organizația Greenpeace România ne-a adus la cunoștință faptul că, la bordul unei platforme petroliere de operare în Marea Neagră, a fost identificată „o stare avansată de degradare” și atrage atenția asupra faptului că „structurile platformei ar putea reprezenta o amenințare de dezintegrare, cu consecința unui risc inerent pentru un dezastru ecologic și pentru integritatea siguranței muncii”.
Această prezentare necesită JavaScript.
Alin Tănase, coordonator de campanie din partea Greenpeace România:
Am primit de curând o serie de imagini. Avem încredere că este de pe o platformă din Marea Neagră, Platforma 7 aparținând OMV Petrom. Fotografiile arată platforma într-o stare proastă. Vorbim și de probleme structurale. Sunt piloni ai platformei care practic sunt tăiați și platforma riscă să pice în orice moment. De asemenea, și personalul este pus în pericol, nu numai mediul înconjurător.
Am contactat Departamentul de Comunicare al companiei vizate, solicitând un punct de vedere pe această temă, dar, până la ora redactării acestui material, nu am primit niciun răspuns.
De asemenea, am solicitat opinii în legătură cu aspectele semnalate și autorităților competente. Mai întâi am aflat cine a emis autorizația de mediu, având în vedere că problemele semnalate ar putea avea un impact și asupra mediului din zona de exploatare.
Am primit această informație că există o problemă la una din platformele grupului OMV. Am verificat, există o autorizație de mediu emisă de ARBDD pentru OMV Petrom SA, zona de producție Petromar Constanța. Este o autorizație din 2019, emisă pe baza unei delegări date de către Ministerul Mediului în vederea împuternicirii ARBDD să desfășoare activitatea de autorizare. Principala discuție care se poartă este să se facă această verificare. Dacă sesizarea Greenpeace se confirmă, această autorizație de mediu este valabilă, cu obligația avizării anuale de către autoritatea de protecție a mediului emitentă, adică ARBDD.
Care sunt pârghiile pe care are ARBDD le are la dispoziție în acest moment?
În cadrul acestei proceduri, bineînțeles că vom cere și ultimul act de constatare din partea Gărzii Naționale de Mediu, iar dacă Garda Națională de Mediu confirmă această problemă la una din platformele OMV, cu siguranță beneficiarul este obligat să aducă și la cunoștință ARBDD ce probleme a identificat Garda Națională de Mediu și cum le rezolvă. Dacă nu face acest lucru, noi oricum, în procedura de vizare anuală, avem și varianta în care identificăm problemele și le acordăm un termen de maxim 60 de zile pentru remedierea lor. Există obligația de raportare a beneficiarului, a OMV, a oricăror situații, atât către instituția emitentă, adică Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării, cât și celelalte instituții, către Garda Națională de Mediu, prin care sesizează că sunt probleme, mai ales vorbind pe zona de poluare cu deșeuri sau, mai grav, cu hidrocarburi.
Sesizări legate de starea de exploatare a platformei au fost înregistrate și la ACROPO, Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră, din subordinea Guvernului.
Marius Bizău este consilier în cadrul Compartimentului Politici, Strategii și Comunicare:
Am primit sesizarea din partea organizației Greenpeace. Această sesizare are același obiect cu o sesizare anterioară pe care Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră a primit-o de la o instituție a statului la sfârșitul lunii noiembrie 2023. În urma sesizării primite, în conformitate cu atribuțiile conferite de Legea privind siguranța operațiunilor petroliere offshore, ACROPO a efectuat de îndată o inspecție la structuri metalice din Perimetrul 8-18 Istria din Marea Neagră. În urma inspecției, a fost întocmit un raport de inspecție, care a fost înaintat instituției care ne-a sesizat, precum și operatorului în cauză. Au fost dispuse măsuri de remediere, iar ACROPO monitorizează îndeplinirea acestor măsuri prin întâlniri de lucru bilunare.
Discutăm de Platforma 7, de aceea vă întrebam dacă aceste sesizări au fost confirmate în teren
Nu pot să vă confirm lucrul ăsta, pentru că, pe de o parte, noi am făcut inspecțiile la toate structurile din perimetrul în care se află inclusiv Platforma numărul 7, iar pe de altă parte, Legea 165, respectiv articolul 21, ne obligă la o confidențialitate legată de sesizări și constatări.
Sesizarea pe care ați primit-o anul trecut viza aceeași Platformă 7?
Inclusiv.
Așadar, există lucruri de remediat, se face monitorizare a conformării în raport cu cele dispuse în urma controalelor, dar mai există și unele confidențialități. Desigur, le acceptăm, în sensul că sunt de înțeles, dar e bine ca aceste aspecte să fie lămurite tranșant, iar cei de la OMV Petrom, direct vizați de aspectele sesizate, sunt încă așteptați să-și prezinte punctul de vedere.
În fine, e bine de menționat faptul că, atunci când am pornit în documentarea acestui material, am avut în vedere că subiectul ar putea genera reacții adverse, iar unele ar avea darul de a întreține atmosfera de suspiciune asupra viitoarelor exploatări de gaz ale României. Subiectul rămâne deschis, numai bun de revenit asupra lui, atunci când vom avea informații suplimentare.
Redăm integral și comunicatul de presă transmis de către organizația Greenpeace România, în legătură cu problemele de pe platforma petrolieră:
Pericol pe o platformă OMV Petrom din Marea Neagră – Platforma 7 a OMV Petrom din Marea Neagră prezintă un grad ridicat de coroziune și uzură.
Fotografii furnizate de o sursă anonimă relevă că platforma s-ar afla într-o stare avansată de degradare, pilonii de rezistență fiind puternic avariați și prezentând crăpături și suprafețe corodate extinse.
„Fotografiile indică faptul că straturile de protecție au fost corodate și afectează grosimea peretelui structurii. Grosimea pereților pilonilor și a chesoanelor (structuri de fundație în ape adânci) sunt proiectate pentru a rezista la sarcinile dinamice generate de valuri, curenți și greutatea platformei. Dacă grosimea pereților este compromisă de coroziune, structurile ar putea reprezenta o amenințare de dezintegrare a platformei, cu consecința unui risc inerent pentru un dezastru ecologic și pentru integritatea siguranței muncii.” declară Surya Jaikaran, analist în energie la Greenpeace International cu un master în inginerie mecanică și 9 ani de experiență în mari companii de petrol și gaze.
„Cum poate OMV Petrom să implementeze în siguranță noua exploatare Neptun Deep în condițiile în care platformele lor existente arată așa? OMV spune că are cele mai înalte standarde de siguranță din industrie, dar subestimează și ignoră impactul negativ al unui potențial accident la această platformă. Cerem explicații imediate autorităților responsabile pentru avizarea și supravegherea acestei platforme, care reprezintă un pericol pentru siguranța personalului, a habitatelor și a speciilor din Marea Neagră și Delta Dunării” a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii, Greenpeace România.
Greenpeace România a trimis sesizări și adrese către Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore (ACROPO), Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (ABADL), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agenția pentru Protectia Mediului Constanța și Garda de Mediu Constanța, pentru a verifica la fața locului cum se conformează o astfel de platformă marină cu standardele de siguranță, având în vedere degradarea pronunțată, așa cum reiese din fotografii.
Greenpeace România a solicitat un punct de vedere și companiei OMV Petrom însă nu a primit un răspuns până la acest moment.
Organizația de mediu a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și a contestat în instanță PUZ-ul dedicat proiectului Neptun Deep la începutul lunii februarie 2024. De asemenea, 76 de oameni de știință din Austria s-au alăturat eforturilor organizației de mediu și au cerut OMV oprirea proiectului Neptun Deep.
______________________
UPDATE:
Vineri, 1 martie, după publicarea prezentului articol și difuzarea materialului la Radio Constanța (ora 9.15), OMV Petrom ne-a transmis, într-un comunicat pe care îl redăm integral, punctul de vedere al companiei cu privire la problemele semnalate la una dintre platformele sale:
Activitățile noastre se derulează cu respectarea tuturor normelor de siguranță și a standardelor din domeniu, sănătatea și siguranța fiind prioritatea noastră.
Infrastructura și echipamentele sunt monitorizate continuu și se intervine în mod planificat sau ori de câte ori este nevoie. Starea structurală a platformelor offshore trece printr-un proces ciclic de certificare legală de către entități independente. Procesul este specific industriei şi include evaluări, inginerie și planuri de remediere.
Doar în ultimii 4 ani, compania a investit 150 milioane de euro pentru modernizarea instalațiilor offshore și va continua acest program și în anii următori.
Producția offshore reprezintă circa 24% din producția de gaze a OMV Petrom, iar compania face toate eforturile și investițiile necesare pentru a asigura siguranța și continuitatea operațiunilor.
În ceea ce privește aspectele semnalate la una dintre platformele noastre, menționăm că aici se derulează inspecția periodică și activități de mentenanță. Se estimează că lucrările aflate în curs vor fi finalizate în aprilie.
Redactor: Laurențiu Despina/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Greenpeace România
Delta Dunării, un adevărat „muzeu” în aer liber, este cea mai reprezentativă arie naturală protejată din rețeaua națională, recunoscută internațional pentru imensul habitat al păsărilor de apă și parte a Patrimoniului Universal Cultural și Natural UNESCO. Este ținutul cel mai tânăr al Europei și cel mai bun filtru de vărsare al Dunării în mare, prin întinderile de stufăriș. Cât de responsabili suntem în păstrarea acestui „paradis natural”? În ce proporție se respectă echilibrul dintre conservarea biodiversității și dezvoltarea economică?
Va afla răspunsurile Liliana Fustanela în emisiunea Tema zilei, al cărei invitat este guvernatorul ARBDD, Bogdan Ioachim Bulete:
În 1990, Delta Dunării, una dintre cele mai întinse delte de pe continentul european și totodată cea mai bine conservată zonă umedă din Europa, a fost declarată Rezervație a biosferei, alături de Sărăturile Murighiol – Plopu, Complexul lagunar Razim – Sinoie, Dunărea maritimă până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea, litoralul Mării Negre, de la Brațul Chilia, până la Capul Midia. A urmat imediat, prin hotărâre de guvern, înființarea Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, cu scopul de a implementa măsuri de conservare a patrimoniului natural și de dezvoltara durabilă a regiunii. În prezent, sunt tot mai multe întrebări care își caută răspuns: Ce ne dorim în Deltă – natură sau agricultură? Cum protejăm Rezervația de interesul unora de a transforma Delta în teren agricol? Ce prevede legislația actuală pentru protejarea Rezervației, ce lacune există și cum ar trebui îmbunătățită? Ce proiecte sunt în derulare pentru protejarea biodiversității? În urma recentului scandal privind acordarea subvențiilor pentru recoltarea stufului din Deltă, ministrul Agriculturii a anunțat verificări privind legalitatea acordării acestui tip de subvenții, iar șeful APIA a fost demis. Care sunt rezultatele controlului și situația, la momentul actual, în acest caz îndelung mediatizat? Vom dezbate toate aceste subiecte astăzi, la Tema Zilei, după știrile orei 14.00, cu guvernatorul ARBDD, Bogdan Ioachim Bulete, invitatul emisiunii.
De Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale, vorbim despre unicitatea Deltei Dunării și importanța protejării biodiversității zonei, cu o valoare inestimabilă pentru patrimoniul universal natural
Pe 11 ianuarie este marcată Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale, care are ca scop accentuarea importanței protecției și conservării unor habitate și specii naturale importante, care se întind pe suprafețe mari și cuprind complexe de ecosisteme terestre sau acvatice – lacuri și cursuri de apă, zone umede cu specii de floră și faună unice.
De Ziua Mondială a Parcurilor și Rezervațiilor Naturale, vorbim despre unicitatea și importanța Rezervației Biosferei Delta Dunării, cea mai importantă și mai extinsă rezervație naturală din sud-estul Europei.
Directorul executiv al ARBDD, Viorica Bâscă:
Este un loc unic! Nu doar România, ci mare parte din Europa și din lume nu poate să se laude cu o locație cum este Rezervația Biosferei Delta Dunării. Pe lângă faptul că se pot admira de către turiști specii, habitate unice, Rezervația Biosferei având și locuitori aici se încearcă crearea și menținerea echilibrului între om și natură. Și zic eu că reușim într-o bună măsură. Dar este locul în care natura oferă pe cât de mult este respectată. Și noi ne dorim să respectăm fiecare specie și fiecare habitat de aici, astfel încât să poată rezista. Ba din contră, să-i creăm toate premisele unei conservări din ce în ce mai bune.
Ce alte caracteristici îi conferă rezervației unicitatea?
Este o zonă unică și pentru suprafața foarte mare pe care ocupă, 580.000 de hectare, este o zonă umedă foarte importantă, este sit Ramsar, este patrimoniu UNESCO, mare parte din rezervație, adică putem nu doar să concluzionăm că este frumoasă, este o atracție turistică, ci putem spune că într-adevăr este unică și trebuie protejată pentru tot ceea ce ea ne poate oferi.
***
În contextul războiului din Ucraina și al traficului intens înregistrat pe braţele Dunării, dar și având în vedere că 80% din suprafaţa RBDD este pe teritoriul României și 20% pe cel al Ucrainei, la jumătatea lui decembrie 2023, Rewilding Europe, Rewilding Ucraina şi administraţiile din Ucraina şi România ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au început activitatea pentru un proiect care are drept obiectiv identificarea efectelor acestui război asupra rezervaţiei.
Guvernatorul RBDD, Bogdan Bulete, a declarat că proiectul este susţinut financiar de Rewilding Europe şi ar putea să primească finanţări europene: Lucrăm cu trei parteneri, Rewilding Europe, Rewilding Ucraina şi administraţia rezervaţiei din Ucraina, pentru a identifica problemele generate de conflict şi interesul comun este de a vedea cum acest conflict a avut repercusiuni în special asupra exosistemelor deltaice din cele două ţări. În momentul de faţă, suntem la nivelul în care ne creionăm câteva direcţii. Este posibil ca în funcţie de direcţiile pe care le creionăm şi ceea ce ne dorim să facem să accesăm şi un program Next Interreg.
Delta Dunării ocupă este a treia deltă din Europa, după Volga şi Kuban, este una dintre cele mai mari zone umede din lume – ca habitat al păsărilor de apă, dar şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri din lume. Cu cele 30 de tipuri de ecosisteme şi cele peste 9.000 de specii de floră şi faună identificate până în prezent, 38 din acestea fiind noi pentru ştiinţă, constituie o bancă de gene naturală de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal, fiind a treia zonă din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea după Bariera de Corali, Australia, şi Arhipelagul Galapagos, Ecuador.
Valoarea universală a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea acesteia în reţeaua internaţională a Rezervaţiilor Biosferei, în 1990, în cadrul Programului „Omul şi Biosfera” lansat de UNESCO.
Redactor: Cecilia Pătrăhău/ Alte surse: AGERPRES/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Coaliția Natura
