Spania îşi păstrează şi anul acesta supremația mondială în privința numărului de calificative maxime pentru calitatea plajelor, cu 638 de plaje „Blue Flag”, întinse pe toată coasta mediterană, poziţie pe care nu a pierdut-o din 1994.
Plajele „Blue Flag” sunt cele care îndeplinesc un set de criterii stricte de mediu, siguranță și accesibilitate, referitoare la calitatea apei, conservarea şi respectarea mediului, anumite servicii pentru turiști, precum accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilităţi, existenţa duşurilor, a spaţiilor de recreere, a umbrarelor şi a punctelor de prim ajutor şi salvamar. Certificarea este acordată de un consorţiu de organisme din domeniul turismului, mediului şi serviciilor sociale publice şi private din întreaga lume, iar lista este actualizată an de an, fiind adăugate locuri noi şi retrogradate altele.
Anul acesta, Spania a primit steagul pentru 8 plaje noi şi alte 33 au dovedit că merită să-l reprimească, după ce l-au pierdut acum un an, ajungând, astfel, la aproape 640 de plaje „Blue Flag”, ceea ce o plasează pe primul loc la nivel mondial.
Urmează Grecia, cu aproape 620 de plaje certificate „Blue Flag”, și Turcia, cu 520 de plaje.
Chiar dacă la mare distanță, litoralul bulgăresc al Mării Negre dispune, anul acesta, de 23 de plaje „Blue Flag”, o garanţie a faptului că nisipul şi apa mării sunt curate.
România are, în schimb, doar 6 plaje „Blue Flag” la Marea Neagră: două în Năvodari, una în Mamaia, două în Eforie Nord și una în Olimp, aceasta fiind și cea mai recentă plajă certificată.
De altfel, cele mai multe dintre plajele de pe litoralul autohton nu oferă condiții mulțumitoare pentru turiști, arată un raport recent al autorității de control din cadrul MEAT.
Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Ștefan Oprea, s-a declarat, recent, nemulțumit de întârzierile în procesul de licitație a sectoarelor de plajă, derulat de Administraţia Naţională Apele Române, iar pentru servicii mai bune și prețuri mai mici, soluția propusă este ca plajele să fie închiriate pe o perioadă de 10 ani, pentru ca agenţii economici să îşi poată amortiza investiţiile.
România este prezentă și în acest an pe harta mondială „Blue Flag”! Eticheta de calitate a fost acordată pentru 6 plaje de pe litoral (Vega Vintage, din stațiunea Mamaia, Marina Regia și Phoenicia, din Năvodari, Citadel și Azur, aflate în Eforie, precum și Phoenicia Blue View, care își așteaptă turiștii în Olimp).
O noutate, față de sezonul trecut, este că o nouă plajă din Năvodari se află în faza pilot a programului, perioadă în care trebuie să se pregătească pentru îndeplinirea celor 33 de criterii imperative și generale ale programului. Acestea fac referire la educaţia ecologică, informarea privind mediul, calitatea apei de îmbăiere, managementul mediului și siguranţa şi serviciile oferite. Doar în această manieră va putea candida și obține eticheta „Blue Flag”, în 2024.
Programul „Blue Flag” sau, așa cum mai este cunoscut în România, „Steagul Albastru”, a fost iniţiat în anul 1987, Anul European al Mediului, de către Fundaţia de Educaţie pentru Mediu (FEE), cu scopul de a premia plajele, porturile de agrement pentru calitatea lor, precum și de a impulsiona autorităţile publice locale şi sectorul privat în a lua măsuri pentru îmbunătăţirea zonei de coastă. „Blue Flag” se numără printre cele mai recunoscute etichete ecologice voluntare din lume, acordate plajelor, porturilor turistice și navelor de agrement turistic. Instituția noastră, împreună cu Centrul Carpato-Danubian de Geoecologie – CCDG, membru cu drepturi depline al FEE, a început demersurile pentru implementarea programului în luna iunie a anului 2004.
Printre avantajele programului se numără:
– deţinerea unui simbol ecologic (etichetă ecologică), vizibil şi recunoscut la nivel internaţional;
– posibilitatea utilizării acestui simbol pentru promovare la nivel local, naţional şi internaţional a plajei;
– atragerea turiștilor străini care caută cu predilectie aceste plaje, „Blue Flag” bucurându-se de o largă recunoaştere internaţională.
Pentru a primi distincţia, este necesară îndeplinirea a unui număr de 33 de criterii pentru plaje şi 38 de criterii pentru porturile de agrement. Candidaturile transmise de către autoritățile responsabile (municipiu, hotel privat sau operatori privați) sunt verificate atât în teren, cât și de către un juriu național și unul internalional. Eticheta poate fi obținută pentru un singur sezon, păstrarea acesteia fiind condiționată de o nouă candidatură.
Litoralul își așteaptă oaspeții. Și, în timp ce aflăm că încă o plajă din România a primit, anul acesta, cel mai înalt standard de calitate recunoscut internațional, Blue Flag, aflăm și că Marea Neagră scoate pe plajă în continuare mormane de deșeuri, potrivit unui studiu al Organizației Mare Nostrum. Pentru a trage un semnal de alarmă, cu ocazia Green Week, organizația de mediu lansează tuturor o provocare: să curețe natura și să facă mișcare în același timp.
Rep: Cum vi se par plajele anul acesta, sunt curate?
O constănțeancă: „Da, sunt.”
Un constănțean: “Sunt curate cam pe dracu. Ce, astea sunt plaje curate? Nu sunt curate deloc.”
Rep: Cum vi se pare că arată litoralul românesc?
Un turist din Roșiorii de Vede: “Prima dată când venim anul asta, e curat”.
Un constănțean: „Nici murdare nu sunt, dar nici curate cum sunt în Spania sau în alte țări.”
O constănțeancă: „Bine, a fost și frig până acum, abia acum s-a încălzit, au început să desfășoare activitatea, se fac pregătiri pentru 1 iunie”.
Asta spun cei câțiva turiști și localnici, pe care i-am întâlnit în stațiunea Mamaia.
Petruța Pașcu este din Dărmănești, județul Bacău și abia a ajuns la plajă în Mamaia. Și-a făcut o primă impresie plăcută despre cum arată litoralul românesc: “Plajele sunt minunate, sunt curate, așteaptă oaspeți noi. Suntem turiști de la Dărmănești, județul Bacău. Am venit marți, în Neptun și acum am venit pentru prima zi la Mamaia.”
Rep: Vi se par mai curate plajele față de anul trecut?
Petruța Pașcu: “Da, este o plajă curată, este întreținută, apa este încă rece, dar în timp se va încălzi.”
Problema deșeurilor marine, care inundă plajele, există și nu poate fi ignorată. Marea Neagră este una dintre cele mai afectate, dar nu doar aici întâlnim problema poluării, spune Ramona Crângașu, PR al organizației Mare Nostrum: “Problema deșeurilor nu este numai o problemă specifică zonei de litoral. Dacă mergem în țară, mai ales pe malurile râurilor, o să vedem că această problemă este la fel de dramatică cum este pe litoralul românesc. Tocmai de aceea, am și extins această provocare în ideea de a lansa un semnal de alarmă.”
Potrivit monitorizărilor Mare Nostrum, anul trecut, deșeurile marine eliminate pe plajele românești au ajuns la aproape 30.000, comparativ cu anul 2020, când au fost cu aproape 3.000 mai puține. Cea mai recentă monitorizare, efectuată în această primăvară, ne dă speranță. Măsurătorile arată că numărul deșeurilor este în scădere, față de aceeași perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, găsim în continuare 600 de deșeuri la fiecare sută de metri de nisip. Cum putem opri acest ritm? Organizația de mediu ne invită să petrecem mai mult timp în natură.
“Anul acesta, de Green Week, celebrăm printr-un mod mai aparte, și anume printr-o acțiune de plogging, plimbare sau jogging cine dorește, cu adunarea deșeurilor din zona în care aceștia merg. Poate fi plajă, poate fi în parc, poate fi pe malul unui râu, dar să facă și un scurt video sau o fotografie, cum doresc, pe care le vor trimite către noi, iar noi le vom juriza în cadrul unui concurs, în care avem și premii foarte faine”, ne-a declarat coordonatorul de proiecte al organizației Mare Nostrum, Anca Gheorghe.
Turiștii, care au sosit deja pe litoral, nu se înghesuie deocamdată la această inițiativă.
Marius Raicu este din Roșiorii de Vede și crede că turiștii nu vor fi prea dornici să-și petreacă o zi pe plajă adunând deșeuri: “Cine, turiștii? Nu prea cred. Credeți că își sacrifică din timp?”
Nici constănțenii nu se arată mai încântați, dar afirmă că inițiativa este una bună.
Rep: Cum vi se pare această inițiativă?
Un constănțean: “Un lucru bun, am văzut la televizor. Chiar e un lucru bun, să știi. Eu, sincer, nu m-aș băga, poate dacă mai aveam 20 de ani, poate mă băgam și eu, dar așa…”
“Din nefericire, deșeurile nu dispar cât ai bate din palme. De exemplu, în cazul plasticului este nevoie de câteva sute de ani, iar atunci când se degradează, nu se degradează total, ci se transformă în particule de microplastic, care pot fi înghițite de mamiferele marine, de aceea, plasticul se întoarce întotdeauna în farfurie”, explică PR-ul organizației de mediu Mare Nostrum, Ramona Crângașu.
Inițiativa este adresată și instituțiilor de învățământ, pentru ca mesajul să ajungă și la noua generație, mai receptivă poate la impactul deșeurilor asupra mediului. Videoclipurile sau fotografiile realizate de voluntarii din toate colțurile țării sunt așteptate în perioada 30 mai – 5 iunie, de Green Week, pe pagina de Facebook a organizației Mare Nostrum. Tot acolo vor fi anunțați și câștigătorii.
