Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu devine un adevărat oraș militar NATO
Publicat de Adina Sîrbu, 20 martie 2024, 20:17
România va avea, la Mihail Kogălniceanu, una dintre cele mai mari baze NATO. Noul complex militar, în care statul român va investi aproximativ 2,5 miliarde euro, va avea un perimetru de aproximativ 32 km şi se va întinde pe o suprafaţă totală de 2.800 de hectare.
La Mihail Kogălniceanu a început construirea unui adevărat oraş militar NATO, în care vor putea lucra şi locui aproximativ 10.000 de soldaţi şi civili. Proiectul iniţiat de Ministerul Apărării Naţionale în 2020, cu termen de finalizare 2040, va transforma baza militară de la Mihail Kogălniceanu în cea mai importantă structură NATO din flancul de est al Alianţei şi una dintre cele mai mari baze NATO din Europa, care o va depăși pe cea de la Ramstein.
În august 2023, au început lucrări de amploare pentru amenajări de teren pe suprafeţe extinse, amenajări hidrografice necesare pregătirii suprafeţei de 2.800 de hectare pe care se va construi noul complex militar. În acest moment se execută lucrări de amenajare, de relocare a reţelelor şi de construire a împrejmuirilor perimetrale.
De asemenea, recent a fost eliberată autorizaţia de construire pentru noua pistă şi suprafeţele aeroportuare. Aici vor fi hangare, spaţii pentru mentenanţă, simulatoare, depozite de combustibili, de muniţii şi, bineînţeles, mergând mai departe, sisteme de protecţie antiaeriană, tot ceea ce este nevoie pentru a asigura protecţia unei facilităţi militare. Proiectul conţine şi dezvoltarea unui nou turn de control, care va avea capacitatea de a controla traficul aerian pe ambele piste la nevoie, a declarat comandorul Nicolae Creţu, comandantul Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu.
În ultimii ani şi cu o frecvenţă tot mai mare de la declanşarea războiului din Ucraina, la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, detaşamente de militari din cadrul forţelor aeriene ale statelor partenere NATO desfăşoară cu aeronavele proprii, alături de militarii români, misiuni de poliţie aeriană întărită, pentru protejarea flancului estic al Alianţei. De asemenea, din 1999, baza este folosită de forţele americane, în prezent fiind dislocat un batalion din cadrul Diviziei Aeroportate 100 a Statelor Unite.
Extinderea bazei implică şi un proiect imobiliar de proporţii, cu facilităţi destinate personalului care va lucra în noul complex militar – spaţii de cazare atât pentru personalul aflat în tranzit, cât şi pentru personalul angajat sau cel dislocat în bază. Vor fi locuinţe de tip bloc, locuinţe individuale, creşe, grădiniţe, şcoli, farmacii, tot ceea ce este nevoie pentru personalul și familiile acestuia.
Preşedinte al Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă şi fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, generalul Virgil Bălăceanu, spune că Ucraina şi zona în care se desfăşoară războiul, în sud-estul Ucrainei, nu sunt prea departe de România, iar țara noastră trebuie să se gândească şi la scenarii mai puţin optimiste, perspectiva legată de consolidarea posturii de apărare şi descurajare fiind esenţială.
În definitiv, în felul acesta se înlătură spectrul unui război între Federaţia Rusă şi NATO, România fiind membru NATO. Or, Dobrogea are şi reprezintă un interes naţional major, determinant din foarte multe puncte de vedere: deschiderea la Marea Neagră, porturile dunările cele mai importante, centrala nucleară, portul Constanta şi celelalte porturi, zona de exploatare a resurselor naturale în Marea Neagră (…) Dobrogea devine un portavion nescufundabil, cum de altfel Crimeea este în acest moment. (…) Să nu vedem perspectiva apropiată şi chiar perspectiva îndepărtată a posturii de război între Federaţia Rusă şi NATO. Dar NATO, inclusiv România şi inclusiv prin această bază în zona Mihail Kogălniceanu, trebuie să-şi consolideze postura de apărare, postură care duce la descurajare.
Subiectul a fost amplu tratat în emisiunea „Probleme la zi”, de la Radio România Actualități.
Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: arhivă