Proiectul „Un leu nou pentru Cazinou“ stârnește reacții

Publicat de , 23 decembrie 2018, 13:42

Proiectul intitulat „Un leu nou pentru Cazinou”, a dat naștere unor reacții în spațiul public. Iniţiatorii, Asociația pentru Democrație, Educație și Reconstrucție „Om între Oameni“ (ADER), spun că prin această campanie de strângere de fonduri urmăreşte salvarea simbolului Constanţei. În replică, Asociația ARCHE, la propunerea căreia Cazinoul a fost inclus, în acest an, pe lista celor mai periclitate 7 situri din Europa, spune că nu este nevoie în momentul de față de finanțare, întrucât Guvernul a alocat deja o sumă considerabilă.

Ideea proiectului „Un leu nou pentru Cazinou“, lansată în spațiul public de ADER în această săptămână, a pornit de la cunoscuta campanie „Dați un leu pentru Atheneu“, desfășurată în urmă cu veac. Vicepreședintele ADER, prof. univ. dr. Laurențiu Rece, inițiator al proiectului, a explicat în ce constă propunerea pentru strângere de fonduri.

„Ne-am gândit la două căi – să facem și o subscripție, să aibă prioritate cetățenii din Constanța, pentru că beneficiul va fi pentru ei. Propunem ca subscripția să fie diferențiată, la nivel de 1 euro, basic sponsor, adică 5 lei, o subscripție medie, silver sponsor, la nivel de 25 de lei, și un gold sponsor, la nivelul de 100 de lei. Subscripția o să fie prin sms-uri telefonice. Va fi și un diamond sponsor, iar oamenii pot face o sponsorizare prin virament bancar. Și, dacă nu se va atinge suma, se pot face și investiții“, a declarat Laurențiu Rece pentru Radio Constanța.

În opinia reprezentanților Asociației ARCHE, edificiul de la malul mării nu ar mai avea nevoie de alte fonduri, întrucât beneficiază de bani de la Guvern. Reamintim că, la propunerea ARCHE, Cazinoul a fost inclus de Europa Nostra, principala organizație de patrimoniu de pe continent, pe lista celor mai periclitate 7 situri din Europa. În urma campaniei a rezultat un raport realizat de experți europeni, un raport care menționează care sunt acțiunile care ar trebui demarcate pentru protecția Cazinoului și salvarea lui pe viitor. „Ar trebui întâi, când ne dorim să pornim în salvarea patrimoniului, să cunoaștem situația actuală și realitatea cu care se confruntă monumentul istoric. Cazinoul nu are nevoie în momentul de față de finanțare. Vorbim de o sumă considerabilă alocată de Guvernul României pentru restaurare, prin Compania Națională de Investiții, vorbim despre un nou studiu de fezabilitate, un nou DALI (n.r – Documentație de avizare a lucrărilor de intervenție), care urmează să fie finalizat în câteva săptămâni, proiectul deja întrând în circuitul de avizare. Ori, campanii noi pentru finanțarea restaurării cazinoului nu sunt în momentul de față fezabile sau utile. Ce ar fi mai util ar fi ralierea demersurilor cu alte intenții, enunțate de Primărie, de autoritățile publice care ar trebui să joace rol de arbitru, având în vedere că Primăria și nu Consiliul Județean, cum este menționat în comunicatul de presă, este proprietarul Cazinoului, ar trebui întâi discutat cu proprietarul și văzut ce nevoi există“, spune Irina Leca, reprezentant al Asociației ARCHE.

Vicepreședintele ADER, prof. univ. dr. Laurenţiu Rece, susține că va avea o întâlnire cu Primăria Constanța la începutul anului viitor. „Noi ne pregătim să avem o discuție cu Primăria, înainte să avem această discuție am vrut să lansăm ideea, să facem lobby, pentru că în zona aceasta un Cazino poate să ajute la dezvoltarea locală și regională și să aducă turiști (…)  Dacă cei din Constanța vor vrea să ajutăm, atunci ajutăm. Dacă 30 de ani nu s-a făcut nimic, s-ar putea să mai treacă alți, 20, 30 de ani sau 10 și lucrurile să treneze. Important este să îl salvăm și să îl facem un centru de profit care să ajute zona“, a spus Laurențiu Rece.

Proiectul propus de ADER a generat reacții și în mediul online. „Așa cum pe vremuri românii au dat un leu  pentru Atheneul din București, de ce sa nu dam și un leu pentru Cazinoul din Constanța?!“, se întreabă retoric un cititor, pe site-ul radioconstanta.ro. „Dacă proprietarul este Primăria atunci n-ar trebui să-și mărească impozitul de mai multe ori pentru că și-a lăsat proprietatea în paragină? Adică persoanele fizice n-au voie să n-aibă bani să-și reabiliteze clădirile și atunci le supraimpozitam, dar Primaria are voie să n-aibă bani“, este ironic un utilizator facebook. „Nimeni nu face nimic, dar toți vor bani“, concluzionează un alt cititor.

Proiectul „Un leu nou pentru Cazinou“ poate fi consultat online.

Reamintim că Primăria Constanța a informat, la finalul lunii septembrie a acestui an, că a fost semnat contractul privind actualizarea documentației care va sta la baza restaurării și consolidării clădirii simbol a orașului Constanța.

„În urma finalizării procedurii de achiziție publică, Compania Națională de Investiții a desemnat ofertantul câștigător, iar serviciile contractate vizează actualizarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI), a studiilor și expertizelor realizate în anul 2015, astfel încât indicatorii tehnico-economici să reflecte în mod real modificările suferite de această clădire de la ultima avizare și până în prezent. Proiectantul are la dispoziție 90 de zile pentru realizarea documentației. După predarea acesteia, indicatorii tehnico-economici urmează să fie aprobați prin emiterea unei hotărâri de guvern, după care vor putea fi demarate procedurile privind contractarea lucrărilor de consolidare și restaurare“, anunța, pe 26 septembrie, Primăria Constanța.

În toamnă, clădirea Cazinoului din Constanța a fost supusă unei serii de lucrări de primă urgență, pentru conservarea edificiului construit în stil Art Nouveau.

OFICIAL: Cazinoul din Constanța se află pe lista celor mai periclitate 7 monumente din Europa

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 15 martie 2018, 11:39

Europa Nostra, principala organizație de patrimoniu din Europa, și Institutul Băncii Europene de Investiții anunță cele mai periclitate situri din Europa în 2018: Bisericile post-bizantine din Moscopole și Vithkuq, Albania; Centrul istoric din Viena, Austria; Monumentul Buzludja, Bulgaria; Mănăstirile și schitul David Gareji, Georgia; Cazinoul din Constanța, România (nominalizat de Asociația ARCHÉ); Orfelinatul grec Prinkipo, Insula Prinților, Turcia, și Fabrica de gheață Grimsby, Marea Britanie.

Aceste comori ale patrimoniului cultural european sunt în mare pericol, unele din cauza neglijenței sau dezvoltării inadecvate, altele din cauza lipsei de expertize sau resurse. Experți din partea Europa Nostra și Institutului Băncii Europene de Investiții, alături de alți parteneri și de nominalizatori, vor vizita cele 7 situri selectate și se vor întâlni cu decidenții-cheie în următoarele luni. Echipele pluridisciplinare vor oferi recomandări tehnice, vor identifica posibile surse de finanțare și vor mobiliza sprijin pentru salvarea acestor repere culturale. Până la finalul anului, specialiștii vor formula planuri fezabile de acțiuni pentru siturile listate.

Această nouă listă a Celor mai periclitate 7 situri este anunțată în timpul Anului European al Patrimoniului Cultural, care sărbătorește patrimoniul cultural comun al Europei – la nivel european, național, regional și local – și dorește să încurajeze cetățenii Europei să descopere și să interacționeze cu patrimoniul cultural. Au fost publicate liste anterioare în 2013, 2014 și 2016.

Maestrul Plácido Domingo, Președintele Europa Nostra, a afirmat: „Această nouă listă a Celor mai periclitate 7 cuprinde comori rare ale patrimoniului cultural european, în pericol de a fi pierdute. Comunitățile locale sunt profund angajate în păstrarea acestor importante exemple ale patrimoniului nostru comun, dar au nevoie de un sprijin european mai cuprinzător. Fac, așadar, apel către părțile interesate, atât publice, cât și private, de la nivel local, regional, național și european, să își unească forțele pentru a asigura un viitor viabil pentru aceste situri.”

Francisco de Paula Coelho, Decanul Institutului Băncii Europene de Investiții, a afirmat: „Anul European al Patrimoniului Cultural, în desfășurare, oferă cadrul ideal pentru lansarea celei de-a patra liste a Celor mai periclitate 7 situri. O evaluare recentă a siturilor și monumentelor selectate anterior a evidențiat progrese semnificative în cazul unora dintre ele și a demonstrat capacitatea investițiilor în patrimoniu cultural de a genera beneficii multiple, notabil de asemenea la nivel socio-economic. Sperăm așadar că siturile incluse pe această nouă listă vor fi salvate pentru generațiile viitoare, mulțumită combinării sprijinului public și privat.”

Cele mai periclitate 7 situri în 2018 au fost selectate de conducerea Europa Nostra dintre cele 12 situri alese de o comisie de specialiști în istorie, arheologie, arhitectură, conservare, analiză de proiect și finanțe. Nominalizările au fost propuse de organizații ale societății civile sau de către instituții publice care fac parte din rețeaua Europa Nostra, ce include membrii și organizații asociate de pretudindeni din Europa.

Programul „Cele mai periclitate 7 situri” a fost lansat în ianuarie 2013 de către Europa Nostra, cu sprijinul Institutul Băncii Europene de Investiții, în calitate de partener fondator. Acest program a fost inspirat de succesul unui proiect asemănător desfășurat de Fondul Național pentru Conservare Istorică din SUA (US National Trust for Historical Preservation). „Cele mai periclitate 7 situri” nu este un program de finanțare. Scopul său este de a servi drept catalizator pentru acțiune și pentru a promova puterea exemplului. Acesta beneficiază de sprijinul programului Uniunii Europene „Europa Creativă”, ca parte a programului Europa Nostra „Patrimoniul nostru – valorile noastre”.

Cazinoul este un monument istoric emblematic pentru orașul Constanța și pentru România. Edificiul a fost ridicat în timpul „febrei cazinourilor” ce a cuprins Europa la începutul secolului al XX-lea, și și-a deschis porțile în 1910. Daniel Renard, arhitectul româno-elvețian care a proiectat clădirea, a optat pentru un Art Nouveau opulent cu scopul de a ilustra modernizarea României sub domnia regelui Carol I.

Clădirea a devenit, în timp, un reper al țărmului Mării Negre. Văzut de pe mare, Cazinoul se înalță pe un promontoriu stâncos, părând a aparține mării mai degrabă decât orașului, impresie întărită și de decorația de inspirație marină a clădirii.

Ansamblul este alcătuit din trei elemente construite: fundațiile cu platoul pe care se află Cazinoul, clădirea Cazinoului în sine și clădirea Acvariului, proiectată tot de Daniel Renard, dar la o dată ulterioară. Al patrulea element este promenada ce separă Cazinoul de Acvariu și leagă portul comercial de cel turistic, promenadă însoțită pe tot parcursul de o centură verde. Clădirea Cazinoului are trei niveluri. Interiorul spațios și bogat decorat face trimitere la o epocă plină de farmec. Acesta se compune dintr-un salon de intrare, săli destinate evenimentelor, spații tehnice și este completat de terase deschise.

Principala amenințare pentru Cazinou o reprezintă coroziunea și ruginirea elementelor metalice structurale, în special cele descoperite, expuse intemperiilor. Elementele de lemn sunt, de asemenea, puternic afectate de umiditatea salină. În plus, mucegaiul, umezeala și procesul de îngheț-dezgheț accelerează degradarea tuturor elementelor, de la tencuială la valoroase elemente decorative. Vânturile și furtunile au distrus majoritatea ferestrelor fațadei dinspre mare, permițând ploii, zăpezii, păsărilor și animalelor să pătrundă înăuntru. Tot acest proces de degradare duce spre prăbușirea acoperișului.

De-a lungul timpului clădirea a adăpostit, alternativ, funcțiuni comerciale și funcțiuni publice (când edificiul s-a aflat în grija statului). În anii 2000 clădirea a fost abandonată, stare în care se găsește și astăzi ca urmare a incapacității administrative de a se găsi finanțare pentru a demara o operațiune de salvare, restaurare și revitalizare. Situația a fost prelungită de eșuarea încercărilor repetate de finalizare a procesului de licitație publică.

Clădirea a trecut de mai multe ori din administrația municipiului Constanța în administrația altor instituții, ultima dintre acestea fiind Compania Națională de Investiții din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Această stare de incertitudine adminstrativă a întârziat și mai mult demararea unui proces adecvat de restaurare. De-a lungul timpului, clădirea a trecut prin trei procese de restaurare, de o calitate discutabilă, care pun probleme suplimentare unei viitoare campanii de reactivare.

Nominalizatorul acestui ansamblu, Asociația ARCHÉ împreună cu partenerii săi, susțin că restaurarea și deschiderea Cazinoului din Constanța către public îi vor asigura în continuare rolul de important reper cultural și pilon al identității locale, precum și supraviețuirea în viitor.

Includerea Cazinoului pe lista preliminară de 12 a programului “Cele mai periclitate 7 situri” în ianuarie, a stârnit un răspuns puternic în rândul comunității locale. De asemenea, a generat acțiunea Primăriei Municipiului Constanța, care a lansat un sondaj online privind restaurarea monumentului, prin care dorește să afle opinia cetățenilor cu privire la cum ar trebui să se desfășoare procesul și ce funcțiuni își imaginează pentru clădirea istorică. Acesta este un punct important în campania inițiată de Asociația ARCHÉ și partenerii săi, prin care decidenții locali și naționali fac primii pași în stoparea degradării Cazinoului. În următoarea perioadă, un consorțiu alcătuit din Primăria Constanța și Asociația ARCHÉ va pune în mișcare procedurile necesare pentru lucrările de primă urgență