Luni, 26 august, încep înscrierile în Programul național „Rangerii Juniori”, dedicat elevilor cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani, a anunțat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Programul-pilot Rangerii Juniori, cu un buget de 10 milioane de lei, îi va încuraja pe tineri să participe la activități recreative în cele 22 de arii protejate din țară, învățându-i importanța conservării naturii și a protecţiei mediului.
Suma maximă care poate fi acordată de Administratia Fondului pentru Mediu pentru un proiect, cu titlul de finanțare, este de 250.000 de lei, reprezentând 100% din valoarea totală eligibilă a acestuia.
Solicitanţi eligibili sunt Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, prin ARBDD, și parcurile naţionale/parcurile naturale, prin administratorii desemnați în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu modificările și completările ulterioare.
Înscrierea se realizează prin intermediul aplicației informatice puse la dispoziție de AFM, pe pagina proprie de internet, www.afm.ro.
TULCEA: Zonele Sărături – Murighiol, Lacul Sărat și din apropierea digului Sulina – Sfântu Gheorghe, renaturate de specialiștii INCDDD cu fonduri europene
Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) şi-au propus să restaureze trei suprafeţe din perimetrul judeţului Tulcea în cadrul programului Danube Wetlands Restoration (DaWetRest), finanţat de Uniunea Europeană.
Una din cele trei suprafeţe este lacul Sărături-Murighiol, arie naturală strict protejată din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, afectată atât de secetă, cât şi de fenomenul de subsidenţă.
„În zonă, apa a scăzut la -2,3 metri sub nivelul Mării Negre. Este un fenomen de subsidenţă pe care-l înregistrăm în ultimii 25 de ani, din cauza secetei şi a managementului prost în agricultura zonei”, a declarat directorul ştiinţific al INCDDD, Iulian Nichersu.
O zonă similară în atenţia cercetătorilor este Lacul Sărat din oraşul Măcin, care acum este teren agricol, din cauza aceloraşi fenomene.
„Lacul Sărat de la Măcin nu mai e lac, ci o zonă agricolă. Ne vom confrunta cu un deficit de apă. Balanţa e total negativă, iar fenomenul de subsidenţă duce la cote negative sub nivelul mării. Efectiv, sunt nişte găuri care vor afecta şi teritoriul din apropiere”, a menţionat directorul ştiinţific al INCDDD.
Specialiştii tulceni au în vedere şi zona din apropierea digului Sulina-Sfântu Gheorghe.
„Mai avem un subiect foarte aprins şi de actualitate în care trebuie să intervenim. Este vorba de zona dintre digul care uneşte Sulina cu Sfântu Gheorghe şi zona costieră a Mării Negre. E un complex de lacuri deosebit, cu o biodiversitate extraordinară, pe care îl vom pierde din cauză că nu mai avem această conectivitate laterală. Apa din complexul Roşu-Puiu nu mai ajunge să primeneze lacurile Buival, Matei, Andrei, lacuri care sunt de o frumuseţe rară, habitate unice. În timpul verii, din cauză că apa nu e împrospătată, au loc procese de eutrofizare şi distrugere a habitatelor”, a subliniat Iulian Nichersu.
În opinia sa, soluţia pentru rezolvarea problemei din această zonă este redeschiderea canalului Sondei, autorităţile fiind deschise la această rezolvare.
În cadrul programului DaWetRest, INCDDD şi-a propus de asemenea să creeze o fermă model pentru acvacultură la Caraorman necesar industriei turismului, model care să fie replicat şi în alte zone.
INCDDD organizează în perioada 13-17 mai cea de-a 31-a ediţie a simpozionului internaţional „Delte şi zone umede” iar specialişti implicaţi în programul DaWetRest, finanţat de Uniunea Europeană, s-au întâlnit marţi, la Tulcea, în cadrul unui grup de lucru.
Programul DaWetRest a început în luna iunie a anului trecut, este pus în practică de un consorţiu format din 46 de entităţi din mediul guvernamental, privat, institute de cercetare şi universităţi din 12 state, are ca obiectiv realizarea unei strategii şi a unui plan de acţiuni pentru refacerea ecosistemelor din bazinul Dunării, beneficiază de o finanţare de 8 milioane de euro şi se va încheia la finele anului 2026, potrivit site-ului programului.
Garda de Mediu Constanța a efectuat verificări pe raza comunei Albești, din județul Constanța, în situl NATURA 2000, ca urmare a unei postări on-line cu privire la distrugerea pâlcurilor de bujori.
În urma controlului, comisarii Gărzii de Mediu au constatat că Primăria comunei a efectuat lucrări agricole în aria naturală protejată Pădurea Hagieni – Cotu Vaii, care au dus la modificarea configurației naturale a terenului.
Totodată, lucrările agricole au fost realizate fără avizul Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.
Din aceste motive, comisarii GNM au sanctionat Primăria Albesti cu o amendă de 30.000 de lei, pentru nerespectarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate.
Sursă și foto: Garda de Mediu Constanța/ Redactor online: Adina Sîrbu
România promovează ariile naturale protejate cu ajutorul fondurilor europene
Publicat de ,
2 august 2015, 16:13
România promovează ariile naturale protejate într-o broşură tipărită cu ajutorul fondurilor europene.
Aceasta va fi tipărită în 10.000 de exemplare şi va fi distribuită turiştilor care vizitează ariile protejate.
Broşura va fi editată bilingv (română/engleză) şi va cuprinde informaţii şi fotografii relevante despre cele mai importante arii protejate din România, inclusiv Delta Dunării.
Proiectul, în valoare de 4,5 milioane de lei, a fost lansat în acest sfârşit de săptămână, de Garda de Mediu.
De asemenea, acesta are în vedere modul în care se vor stabili coridoarelor ecologice şi instruirea administratorilor de arii protejate pentru o mai bună gestionare.
