UE își regândește proiectul pentru viitor. Ce va oferi cetățenilor? Interviu în exclusivitate cu șefa reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 21 august 2017, 13:28 / actualizat: 21 august 2017, 16:12

În interiorul Uniunii Europene, cetățenii se pot bucura de diversitate culturală, pot schimba idei, pot studia și lucra, dincolo de frontierele naționale. În același timp, viața lor este marcată de provocările prin care trece Uniunea Europeană, aflată sub presiunea Brexit-ului, a valurilor de migranți și amenințării teroriste.

La 1 martie, înaintea summit-ului de la Roma, Comisia a lansat o dezbatere paneuropeană odată cu Cartea Albă privind viitorul Europei, cu posibile scenarii pentru viitor. În toamnă, vom avea concluziile dezbaterii, odată cu lansarea discursului politic privind viitorul UE. Am discutat despre situația curentă a comunității europene, în exclusivitate, la Radio Constanța, cu șefa reprezentanței Comisiei Europene în România, doamna Angela Cristea.

Realizator: Dana STERGHIULI

Angela Cristea: Am avut foarte multe dezbateri publice, foarte multe dialoguri cu cetățenii. La multe dintre aceste dialoguri, la cea mai mare parte de altfel, au participat chiar comisarii europeni, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans și, bineînțeles, am avut multe dialoguri cetățenești cu comisarul european pentru dezvoltare regională, doamna Corina Crețu. În toate aceste dezbateri, am încercat să vedem ce fel de viitor își doresc românii pentru UE și, așa cum spunea doamna Corina Crețu, este poate o șansă unică, acum, pentru România. Pentru că în momentul în care a aderat la UE, în 2007, lucrurile păreau așezate, viitorul se vedea foarte clar și atunci practic au aderat la un viitor stabilit de alții. Acum, spunea doamna Corina Crețu, este pentru prima dată când românii pot și ei să contribuie la conturarea viitorului UE. De aceea, în aceste dezbateri, discutăm cele cinci scenarii și vedem care este scenariul pe care-l preferă românii sau care este combinația de scenarii. A fost interesant să vedem că nu toată lumea se pune de acord pe un anumit scenariu. De aceea, această dezbatere, în acest moment, este foarte importantă.

Angela Cristea: Zona euro rămâne deschisă pentru aderarea unor țări precum România

Angela Cristea: Dacă ne uităm la cele cinci scenarii, avem un scenariu care este minimalist – al doilea scenariu – care spune „piață unică și atât”! Acum, UE este mai mult decât o piață unică, dar este adevărat că la început asta s-a dorit, construcția unei piețe unice. Și de ce există acest scenariu minimalist? Pentru că pe piața unică, toată lumea se pune de acord, toate statele sunt de acord că este cea mai mare realizare și toate își doresc să lucreze împreună, pe acest obiectiv. În momentul în care mergem mai departe de acest obiectiv, interesele încep să fie diferite. De aceea a apărut cel de-al treilea scenariu, scenariul despre care în presă se spune „scenariul cu geometrie variabilă”, cu mai multe viteze, cu două viteze… Noi nu l-am numit în niciuna din aceste formule pentru că este un scenariu destul de deschis, care spune că nu doar acele state care vor să se integreze mai mult pot să o facă, ci și acele state care pot să se integreze mai mult, pentru că aici este o diferență importantă între voință și putință. De exemplu, cazul României. România s-a angajat deja să adere la zona euro, dar încă nu poate să adere și nici nu ar fi în interesul României să adere înainte de a fi pregătită pentru asta pentru că șocul ar fi foarte mare. Deci, iată un domeniu în care România dorește să se integreze mai mult, dar încă nu poate. Asta nu înseamnă că zona euro îi rămâne închisă, dimpotrivă. Zona euro rămâne deschisă pentru aderarea unor țări precum România și facem tot ceea ce putem pentru a ajuta România să îndeplinească toate condițiile astfel încât să fie suficient de puternică și în momentul aderării toată lumea să aibă de câștigat.

Realizator: Deci rămâne un obiectiv aderarea României la zona euro? Desigur, îndeplinind toate criteriile de convergență.

Angela Cristea: Absolut! Este un obiectiv, este un drept și este o obligație, în același timp.

Realizator: Ați vorbit puțin mai devreme de ritmul propriu al statelor membre și despre o integrare în acest ritm sau ținând cont de el. Din acest punct de vedere, România ce ritm are? Un ritm accelerat, un ritm moderat sau mai degrabă un ritm integrator, în acest moment?

Angela Cristea: Ca să putem face mai bine ceea ce facem împreună, ideea ar fi să nu mai încercăm să facem totul

Angela Cristea: În momentul de față, România își dorește foarte mult și și-a stabilit ca obiectiv strategic un ritm integrator, deci să fie cât mai aproape de acel nucleu al țărilor care vor și pot. Cred că este o evoluție naturală, după 10 ani de la aderarea la UE. Dacă în primii ani, România a trebuit să recupereze din întârzieri, să se obișnuiască cu structura instituțională, cu felul în care se iau deciziile și funcționează UE, în momentul de față a acumulat suficientă experiență în interiorul UE, pentru a putea să joace un rol mai important și asta și dorește. Ce observăm însă, în ultimul timp, este că pe proiecte punctuale, unde nu toate statele membre doresc să meargă mai departe, ci un număr limitat, România face parte din acest grup de state membre care își propun să lucreze, împreună, pe mai multe domenii. Vă dau un exemplu: Procurorul European, unde România este printre statele semnatare și, astfel, dă tot mai mult semnalul că este gata să fie acolo, în mijlocul lucrurilor, în mijlocul proiectelor de integrare europeană.

Realizator: În această dezbatere privind viitorul Europei se folosește principiul „mai puțin, dar mai bine”, adică să facem mai puține lucruri, dar să le așezăm mai bine, să le integrăm mai bine…

Angela Cristea: Este vorba despre scenariul 4. Scenariul 1 este scenariul actual – să continuăm așa cum lucrăm acum, iar scenariul 4 vine oarecum pe ideea în care răspunsul, între mai multă și mai puțină Europă, este o Europă mai bună, adică să facem mai bine ceea ce facem împreună. Și ca să putem face mai bine ceea ce facem împreună, ideea ar fi să nu mai încercăm să facem totul. Chiar dacă cerințele care vin dinspre cetățeni sunt de a ne implica în toate domeniile, este clar că nu avem resurse pentru a ne implica la fel de bine în toate domeniile. Și atunci, ideea este să se pună statele membre de acord pe câteva domenii prioritare și acolo să mergem cu motoarele turate la maximum. Pe de altă parte, eu cred că va fi dificil ca cele 28 de state membre să poată să se pună de acord care sunt acele domenii principale, pentru că vorbim despre o Uniune Europeană în care unitatea este în diversitate, statele noastre membre sunt foarte diferite, diverse și au interese și nevoi foarte diverse.

Angela Cristea: Este prioritară și construcția unei politici comune în domeniul azilului

Angela Cristea: Da, sunt deja puncte comune pentru că vedem deja cum statele membre s-au pus de acord în ultimii ani exact pe piloni acestei construcții. Ați menționat aceste două teme și ele sunt prioritare, cu siguranță este prioritară și construcția unei politici comune în domeniul azilului, pentru că avem acest fenomen al migrației, pe care trebuie să-l gestionăm mai bine decât am făcut-o până acum și pentru aceasta avem nevoie de instrumente. La fel, însă, mai ales în această parte de Europă, dacă oamenii sunt întrebați care sunt politicile cele mai importante, vor spune politica de dezvoltare regională, politica de coeziune, politica agricolă comună. Aceste politici duc la reducerea decalajelor între statele membre, între regiuni, între mediul urban și mediul rural. Și, iarăși, la nivelul CE, și noi suntem de acord. Da, aceasta este baza, fundamentul UE: solidaritatea între cei care au mai mult și cei care au mai puțin, cei care pot mai mult și cei care pot mai puțin. Tocmai de aceea, spuneam că va fi dificil, cred, ca 28 de state membre să spună: «pe aceste politici lucrăm în continuare și pe acestea le parcăm cumva…»

Realizator: Le punem în așteptare…

Angela Cristea: Exact!

Realizator: În aceste condiții, în care dumneavoastră vorbiți despre solidaritate și despre unitate în diversitate, mai discutăm și despre această fractură Est-Vest? Credeți că este artificială această discuție?

Angela Cristea: Există domenii în care realitățile sunt încă destul de diferite între Est și Vest. Pe de altă parte există și o întreținere artificială a ideii că aceste două jumătăți de Europă nu pot lucra împreună. Tocmai de aceea, ni s-a părut important să lansăm o dezbatere foarte onestă despre ceea ce vrem de la viitorul UE, pentru că, pe de o parte, primim informații destul de des de la cetățeni care au așteptări de la UE să rezolve anumite probleme, pe de altă parte, de multe ori, nu primim de la state membre mandat pentru a rezolva acele probleme. Executivul Uniunii Europene pe care-l reprezint în România, Comisia Europeană, poate acționa numai pe baza legală, cu un mandat legal. Acesta este dat de tratate și de votul acordat pe fiecare inițiativă legislativă de către Consiliul European, format din statele membre, și de către Parlamentul European.

Realizator: Cum va putea Europa să ofere siguranță și oportunități cetățenilor români, în următorii 10 ani?

Angela Cristea: Primim des solicitări de la cetățeni pentru a rezolva probleme, dar nu primim mandat din partea statelor pentru a soluționa acele neajunsuri

Angela Cristea: UE oferă deja foarte multe garanții. Un drept pe care românii și l-au câștigat odată cu aderarea, și poate că cei mai tineri nici nu realizează ce drept extraordinar este acesta, este dreptul la libera circulație. Faptul că poți să studiezi oriunde, că poți să lucrezi oriunde, să te stabilești, să călătorești, este extraordinar. Eu am aproape aceeași vârstă ca Radio Vacanța, și-mi amintesc că, în tinerețile mele, acest lucru era ceva de vis. Pentru că pe atunci nu puteai să ieși din țară, nu puteai să studiezi și să muncești decât aici, în România. Deci, iată un bun câștigat. Sigur, este important să-l menținem și, de aceea, este importantă dezbaterea pe viitorul UE.

Realizator: Țara noastră va deține președinția rotativă a Consiliului UE, în primul trimestru din 2019. Cum credeți că vom putea fructifica acest moment?

Angela Cristea: Va fi un moment foarte important. Vor fi șase luni în care România va fi în scaunul de moderator și de negociator onest al intereselor între 28 de state membre. Va fi un test de maturitate pentru România pentru că asta înseamnă că România va cunoaște foarte bine care sunt pozițiile diverselor statelor membre și va face tot ce-i stă în putință pentru a le pune de acord astfel încât să fie o presedinție încununată de succes. Ce înseamnă o președinție încununată de succes? Pe de o parte, pentru UE să ia deciziile care sunt pe agendă, deci să nu se termine negocieri fără niciun rezultat, pe de altă parte, o președinție de succes poate să însemne pentru România că-și crește foarte mult profilul de vizibilitate și de respectabilitate în interiorul UE.

Realizator: Spre finalul acestui interviu, vă propun să rezumăm evenimentele imediat următoare. Va fi o toamnă a declarațiilor, a dezbaterilor și poate a unei noi configurări privind viitorul Europei…

La mijlocul lunii septembrie, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, va susține un discurs politic important

Angela Cristea: Primul moment important este pe 13 septembrie, când președintele Jean-Claude Juncker va dezbate în Parlamentul European starea Uniunii. În fiecare an, are un discurs foarte politic, care este urmat de valuri de reacții și ne așteptăm ca la acest discurs, pe 13 septembrie, președintele Junker să prezinte deja un prim rezultat al consultărilor publice privind viitorul UE și să dea o indicație despre scenariu, care din cele cinci scenarii sau poate un alt scenariu, o combinație de scenarii pe care și-ar dori și Comisia Europeană să lucreze. Apoi, această propunere va fi discutată de parlamentarii europeni, de șefii de stat și de Guvern din cele 28 de state membre astfel încât să se ia o decizie la nivelul UE privind viitorul, cum îl construim. Și apoi, odată ce ne-am pus cu toții de acord, ne punem pe treabă.

Realizator: Pentru că proiectele sunt asumate politic, decizia va fi, până la urmă, una politică.

Angela Cristea: Cu siguranță. De asta avem Consiliul European, care este Consiliul în care se întâlnesc șefii de stat și de Guvern și ei dau direcția politică macro pe care va merge Uniunea Europeană.

Peste 1.500 de oameni, în prima zi la Rowmania Fest

Publicat de Cristina Ghelasie, 30 august 2014, 10:53 / actualizat: 30 august 2014, 16:45

Şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a vâslit într-o canotcă, alături de campionul olimpic Ivan Patzaichin vineri seară, la parada campionilor, care a deschis cea de-a 4-a ediţie a ”Rowmania Fest”, găzduită de Tulcea, până în 31 august.
Angela Filote a apreciat Tulcea drept ‘o sursă de inspiraţie’ pentru întreaga Europă.
Iniţiatorul ”Rowmania Fest”, Ivan Patzaichin, a spus că îşi doreşte ca Tulcea să redevină patria campionilor la kaiac-canoe.
Deschiderea manifestării a fost urmată de concertele rock susţinute de Byron şi Celelalte Cuvinte.
Astăzi, şefa Reprezentanţei CE în România va participa la deschiderea oficială a târgului de meşteşugari şi a atelierelor educative pentru copii de pe faleza oraşului, după care va vizita câteva proiecte cu finanţare europeană derulate în judeţul Tulcea.
În acelaşi timp, la Tulcea, la ora 11,30, pe Dunăre, va avea loc competiţia pescarilor ”Ivan Patzaichin”, la ora 13,30, pe lacul Ciuperca se va desfăşura concursul ”Descoperă Rowmania”.

Corupţia- principala preocupare a Comisiei Europene faţă de România

Publicat de Bogdan Comșa, 23 august 2014, 19:12

Cea mai mare preocupare europeană faţă de România o reprezintă corupţia din ţara noastră.

Declaraţia a fost făcută de reprezentantul Comisiei Europene, Angela Filote.

Aceasta a adugat că, din cauza corupţiei, cele mai importante sectoare economice şi ale societăţii funcţionează prost.

Specialiştii în economie şi politologie au stabilit că fenomenul corupţiei generază întotdeauna sărăcie.

Astfel, unul dintre ambasadorii occidentali la Bucureşti anunţa public, recent, că investitorilor din ţara sa li se cere o şpagă de 10% din proiectele pe care vor să le demareze în România.

Aceştia refuză şi se îndreaptă spre alte ţări mai puţin corupte, iar românii sunt lipsiţi, astfel, de apariţia unei noi societăţi comerciale, care le-ar oferi şansa angajării şi a unui câştig mai bun.