19 ani de la prima expediție integral românească ce a ajuns pe Everest

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 mai 2022, 14:44

S-au împlinit, astăzi, 19 ani de la prima expediție integral românească ce a ajuns pe Everest. A fost coordonată de David Neacșu, echipa întreagă numărând 14 persoane.

Dintre acestea, 4 au reușit să ajungă pe vârf: Teodor Tulpan, Lucian Bogdan, Marius Gane și Gheorghe Dijmărescu. Despre Everest se spune că este muntele care nu iartă greșelile și unul din 6 alpiniști nu se mai întoarce.

Expediția a avut parte de mai multe piedici: găsirea banilor necesari, echipamentul specializat, vameși austrieci neîndurători cu bagajele, prăbușirea unui jeep pe drumul către tabăra de bază, greva porterilor care a solicitat majorarea tipsurilor de la 7.000 la 14.000 de dolari exact în preziua asaltului final și cea mai nefavorabila prognoza meteo din 25 de ani: vânturi, în zona vârfului, de peste 300 km/h, temperaturi mult sub 50 grade și spulberarea alpiniștilor cu tot cu corturi din tabăra de la 7.100 m.

Conducătorul echipei, David Neacșu:

La capitolul satisfacții alpiniștii români au notat: s-au întors toți acasă fiind a doua echipa din an ca număr de membri ajunși pe vârf, după cea chineză care a urcat 6 alpiniști dintr-un efectiv de 150, bugetul întreg a fost de numai 345.000 de dolari, mult sub cel al echipei elvețiene (1 milion de dolari și niciun alpinist pe vârf).

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

TULCEA: Alpinismul în Munţii Măcinului nu este un sport adecvat în rezervaţie

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 17 martie 2021, 12:44

Munţii Măcinului din judeţul Tulcea îi atrag pe alpinişti, în ciuda faptului că cel mai înalt punct al acestora atinge 467 de metri, în Vârful Ţuţuiatu, însă directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM), Viorel Roşca, atrage atenţia că alpinismul nu este un sport adecvat pentru această rezervaţie.

El a afirmat că alpiniştii sunt atraşi de zonă datorită alternanţei dintre crestele ascuţite şi văile adânci şi că unii dintre ei au renunţat la activitatea după ce au fost atenţionaţi asupra faptului că afectează biodiversitatea.

‘I-am atras atenţia unui alpinist asupra unei plante pe care a pus piciorul. Mi-a spus că va creşte din nou, dar planta aceea a crescut pe o rocă în dezagregare, acolo nu-şi mai revine, pentru că el va călca, va pune rucsacul pe postament, iar natura poate peste o sută de ani va recrea acele zone’, a declarat, directorul APNMM, Viorel Roşca.

El a mai spus că alpiniştii vor în acelaşi timp să observe şi cuiburile celor 13 specii de păsări răpitoare din zonă, acestea putând fi însă văzute fără a fi deranjate de pe cele 18 trasee omologate din parc.

‘Mergând de la Greci spre locul de campare de la Cozluk, vezi cu un binoclu nu neapărat performant colivia cu locul de hrană al şoimului dunărean’, a afirmat Roşca.

În opinia lui, alpinismul nu este un sport adecvat pentru Munţii Măcinului, iar în aceste condiţii îi aşteaptă pe cei care doresc să practice alpinismul pentru a discuta un traseu special amenajat într-o carieră de piatră dezafectată.

Potrivit sursei citate, anul trecut, în Parcul Naţional Munţii Măcinului au fost 22.000 de vizitatori, un număr record pentru rezervaţie, 17.500 dintre aceştia fiind din afara judeţului Tulcea.

Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998 şi numără peste 3.450 de specii de floră şi faună, include suprafeţe importante de vegetaţie stepică, fiind singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi dintre aceştia.

Sursa – Agerpres / Redacor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă

Cel mai tânăr alpinist român, Alex Găvan, se pregăteşte a treia oară pentru Vârful Lhotse

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 28 martie 2015, 15:00

A ajuns acolo unde alţii doar visează: deasupra lumii. Şi nu doar o dată, ci de şase ori. Alex Găvan, cel mai tânăr alpinist român, a urcat pe cele mai înalte culmi muntoase fără să aibă nevoie de oxigen suplimentar. Urmatoarea ţintă: cel de-al patrulea vârf ca înălţime din lume, Lhotse.

Şase vârfuri de peste 8.000 de metri, în ultimii nouă ani. Trei au fost cucerite în premiera de un român. Performerul este cel mai tânăr alpinist pe care îl avem, Alex Găvan. A ajuns prima dată pe un vârf de peste 8.000 de metri când avea doar 24 de ani.

Este a treia oară când încercă să cucerească acest vârf. Prima tentativă a fost în primăvara lui 2012, dar o infecţie pulmonară l-a oprit din ascensiune. A doua oară, Alex s-a întors de la 8.000 de metri, din cauza pericolului de avalanşă. A treia oară spera să fie cu noroc. Lhotse este al patrulea vârf ca înălţime din lume (8.516 metri), după Everest, K2 şi Kangchenjunga. Pregătirea expediţiei este extrem de importantă.

Ultimul vârf cucerit de Alex este Broad Peak. Pe 23 iulie anul trecut, Alex a urcat până la 8.047 de metri fără oxigen suplimentar şi fără şerpaşi.

De la 7.000 de metri, corpul uman începe să cedeze puţin câte puţin, iar aclimatizarea este, pentru un om normal, imposibilă. Alpiniştii spun că aici este „zona morţii”. Tocmai de aceea, ascensiunea pe un vârf de peste 8.000 de metri se face cu butelii de oxigen. Alex, însă, este printre cei foarte puţini care au urcat fără oxigen suplimentar.

Performanţele lui Alex Găvan au fost recunoscute prin numeroase merite şi distincţii: medalia de aur în 2008, în Spania, pentru reuşitele în sport. Federaţia de Alpinism şi Escaladă l-a numit de două ori „Sportivul român al anului pentru alpinism la mare înălţime”. Iar, în 2012, a fost inclus în topul Forbes România „30 sub 30”.

Sursa – stiri.tvr.ro
Foto – adevarul.ro