AUDIO | Detalii uluitoare din viața lui Agnes von Kurowsky, iubita și muza romancierului Ernest Hemingway, găsite si povestite de istoricul Daniel Citirigă
Publicat de Adina Sîrbu, 16 ianuarie 2024, 15:17
Istoricul Daniel Citirigă a povestit în studioul Radio Constanța despre un personaj fascinant care a pășit în Dobrogea, a mirosit aerul sărat al Lacului Techirghiol și a ajutat copiii de aici prin intermediul Crucii Roșii, în timpul Primului Război Mondial. Vorbim despre frumoasa Agnes von Kurowsky, iubita scriitorului Ernest Hemingway, muza lui pentru romanul „Adio, arme!”. Aceasta a fost asistentă a Crucii Roșii Americane în România, în anii 1920-1921. În Colecția Hemingway de la John F. Kennedy Library and Museum din Boston se regăsesc câteva dintre scrisorile ei din această perioadă pe care a petrecut-o la București, Breaza și Techirghiol. În premieră, Daniel Citirigă ne vorbește despre cercetările sale făcute în bibliotecile și arhivele din SUA pe această temă.
La începutul acestui an, a apărut cel de-al doilea volum din proiectul EDERA, intitulat „Creative Negotiations. Romania – America 1920-1940”. Este vorba despre negocierile culturale și educaționale complexe dintre România și Statele Unite ale Americii și consecințele dezbaterilor politice și diplomatice din era interbelică.
Istoricul Daniel Citirigă este unul dintre contributorii volumului, cu un capitol intitulat „Agnes von Kurowsky, Ernest Hemingway și Crucea Roșie Americană – România, prin ochii unei muze a literaturii universale”.
Într-o postare pe pagina de Facebook, Daniel Citirigă dezvăluie un scurt fragment din cercetările sale:
„A wonderful experience”- Agnes von Kurowsky către Ernest Hemingway, despre perioada petrecută la Sanatoriul TBC de la Techirghiol, Constanța. Agnes von Kurowsky, iubita lui Ernest Hemingway în timpul Primului Război Mondial, și muza pentru romanul „Adio, arme”, a fost asistentă a Crucii Roșii Americane în România, în 1920-1921. În Colecția Hemingway de la John F. Kennedy Library and Museum din Boston se regăsesc câteva dintre scrisorile ei din această perioadă, pe care ea o petrece la București, Breaza și Techirghiol. Fotografia de mai sus este din vara lui 1921 și se regăsește pe site-ul Bibliotecii Congresului (aici am și eu o mică mândrie personală, că le-am semnalat și au scris în dreptul imaginii cine este tânăra ce ține copilul pe umeri). Dacă vreți să aflați ce a mai văzut Agnes von Kurowsky în România sau să aflați care a fost constănțeanca cu care s-a împrietenit și a locuit o perioadă la New York, las un link cu textul meu, care conține și scrisorile amintite. Dacă nu v-am convins, vă recomand filmul „In Love and War”, cu Sandra Bullock în rolul lui Agnes von Kurowsky.
Detalii inedite despre frumoasa asistentă, cum l-a cunoscut pe romancierul Ernest Hemingway și cum a ajuns în România aflăm din interviul realizat de Silvia Pascale:
Pentru dumneavoastră, anul a început excepțional, dacă ne gândim la ultimele cercetări pe care le-ați făcut, inclusiv în arhivele și bibliotecile din Statele Unite ale Americii, pe o temă despre care știam foarte puține lucruri înainte. Cine a fost Agnes von Kurowsky și ce legătură a avut acest personaj cu Dobrogea noastră, cu orașul Techirghiol?
În primul rând, vă mulțumesc pentru invitație, pentru că, așa cum ați spus, este un subiect care pe mine personal m-a fascinat, dar cred că este foarte interesant atât din perspectiva cercetării istoricilor, dar cred că este interesant și din perspectiva popularizării istoriei și a celor interesați de cum arăta România după Primul Război Mondial. Agnes von Kurowsky a fost una dintre cele mai cunoscute – eu aș spune că este cea mai cunoscută – asistentă a Crucii Roșii Americane. Da, sigur că nu am dovada că este chiar cea mai cunoscută și atunci o să fiu prudent și o să spun că este una dintre cele mai cunoscute. Una dintre dovezile că este foarte cunoscută este faptul că, la 03.12.1984, ziarul Washington Post, care știm că este unul dintre cele mai mari din lume, anunța că Agnes von Kurowsky a murit în timpul Primului Război Mondial, fiind detașată în Italia, ca asistentă a Crucii Roșii. Acolo s-a cunoscut și s-a îndrăgostit, a avut o relație de iubire, cu Ernest Hemingway. La ora aceea, sigur că Ernest Hemingway nu era acel romancier cunoscut de astăzi, câștigător al Premiului Nobel, al Premiului Pulizer. Însă, în 1919, când și el ajunge în Italia ca șofer de ambulanță – trebuie spus că el era de la început o fire aventurieră – el avea 19 ani, ea a avea 26 de ani, amândoi veniți, cum spuneam, din America, el șofer de ambulanță s-a aventurat și a dus pe front, mult mai aproape decât trebuia, ciocolată, țigări și băutură soldaților, și acolo a fost rănit. Și, din întâmplare, adică fiind rănit, ajunge până la urmă în spitalul din Milano al Crucii Roșii Americane, unde o cunoaște pe Agnes von Kurowsky. Agnes von Kurowsky era, după cum arată memorialistica, rândurile scrise de el, dar și de alții despre ea, era una dintre asistentele cele mai frumoase și cele mai devotate ale Crucii Roșii de acolo. Deci ea, în 1920, este pentru prima dată când vine în România, alături de alte asistente, după care vine singură, o altă perioadă. Și știm aceste lucruri din arhivele americane, din fișa dedicată Crucii Roșii Americane și, cele mai importante, zic eu, sunt scrisorile din colecția Hemingway din Boston. Agnes von Kurowsky are 8 scrisori. În prima venire, ea scrie 6 scrisori spre mamă și una spre o prietenă, și știm că ajunge într-o noapte la București, spune că nu le aștepta nimeni în gară. În primul rând, îi scria scrisori mamei înainte să ajungă în România, scria scrisori de la Paris și spunea că a auzit că va fi distribuită în România. Știa doar că este o țară lovită puternic de război și că trebuie să ajungă aici pentru a oferi ajutor în special copiilor. În 11 mai 1920, scrie prima scrisoare mamei, în care povestește cum a fost drumul din Paris prin Italia, după aceea prin Regatul sârbo-croato-sloven și, când a intrat în România, s-a schimbat peisajul, că sunt fascinante costumele tradiționale ale românilor, că bărbații sunt îmbrăcați fascinant. Și sejurul acestor asistente în România a însemnat să se ocupe de copiii români – era și perioada verii, foarte multe enterocolite și boli ale copilăriei – , în principal să se ocupe de copii, dar și să le pregătească pe tinerele din România să ducă mai departe această muncă de voluntariat și să se ocupe de copiii orfani și de copiii bolnavi din România. Și pentru asta, aflăm mai târziu, că erau trei centre pe care le administrau americanii sau le ajutau în mod special: unul era la București, unul la Breaza și vara era la Techirghiol.
Interviul integral cu istoricul Daniel Citirigă îl veți putea asculta la sfârșitul săptămânii, în Emisiunea ”Accente culturale”.
Astăzi, un fragment din dialogul cu Silvia Pascale:
Redactor: Silvia Pascale/ Redactor online: Adina Sîrbu/ Foto: Silvia Pascale și Daniel Citirigă
