UPDATE | Zeci de turiști blocați în Făgăraș, evacuați. Nimeni nu a fost rănit
Publicat de Adina Sîrbu,
18 august 2024, 14:53 / actualizat: 18 august 2024, 21:15
UPDATE ora 21.15: Autorităţile au evacuat, duminică, 76 de turişti rămaşi blocaţi în zona Vârfului Moldoveanu din Masivul Făgăraş, după ruperea unui drum de acces, a anunţat ISU Argeş.
„Ultimele persoane au fost transportate, în siguranţă, în municipiul Curtea de Argeş, de către microbuzul Secţiei de Pompieri Costeşti. În total, 76 de oameni au fost coborâţi, pe parcursul zilei, de pe traseul Moldoveanu”, se precizează într-o informare transmisă de ISU Argeş.
_____________
UPDATE ORA 17.00: A început evacuarea turiştilor rămaşi blocaţi în zona Vârfului Moldoveanu din Masivul Făgăraş, după ruperea unui drum de acces, a anunţat, duminică, prefectul judeţului Argeş, Dragoş Predescu.
„Acţiunea în desfăşurare din zona de acces spre Vârful Moldoveanu a făcut posibilă coborârea, fără probleme, a mai multor persoane, fie care erau campate, fie care au mers pe traseu spre vârf. 17 persoane au fost preluate de un microbuz al Inspectoratului pentru Situaţii de Argeş şi sunt transportate la Curtea de Argeş. După care microbuzul va reveni în zonă pentru un nou transport de persoane”, a transmis prefectul.
El a subliniat că nimeni nu a fost rănit.
„Ţin foarte mult să precizez acest lucru şi să ştie cei de acasă care poate nu au reuşit să ia legătura, până acum, cu cei dragi pe care îi ştiau plecaţi pe Moldoveanu. Nu a fost nevoie de intervenţia unor echipaje medicale”, se mai arată în mesajul lui Dragoş Predescu.
La acţiune participă salvamontişti din Argeş, pompieri şi jandarmi montani.
Reamintim, din cauza unei viituri, drumul de acces spre Vârful Moldoveanu a fost rupt, a anunţat Serviciul Public Salvamont Argeş.
„Drumul spre Stâna lui Burnei pe Valea Rea este rupt la 5 kilometri în amonte de confluenţa cu Zarna! Vă rugăm să renunţaţi la toate planurile de acces spre Moldoveanu”, se preciza într-o informare transmisă de Salvamont Argeş.
Vârful Moldoveanu, cel mai înalt vârf montan din România (2.544 de metri), reprezintă pe timpul verii un punct de atracţie pentru un număr foarte mare de turişti. Situată în partea sudică a Munților Făgăraș, Valea Rea este o cale directă, dar şi foarte dificilă de urcare pe cel mai înalt masiv din România.
Potrivit pasionaţilor de drumeţii montane, prima parte a traseului este un drum forestier neasfaltat de circa 40 de kilometri, care se termină în punctul Stâna lui Burnei.
____________
Mai mulţi turişti sunt blocaţi în Masivul Făgăraş, după ce drumul de acces spre Vârful Moldoveanu a fost rupt de o viitură.
Recuperarea oamenilor este complicată şi de faptul că în zonă nu există semnal de telefonie mobilă, iar salvamontiştii fac apel la cetăţeni să renunţe la toate planurile de a merge în zonă.
Ion Sănduloiu, şeful Serviciului Salvamont Argeş, a făcut câteva precizări pentru Radio România Actualităţi la începutul misiunii de recuperare:
Până când nu ajung oameni acolo, în fundul văii, n-o să avem număr, pentru că nici nu putem comunica acolo, în fundul văii. Merg o parte din băieţi acum să evalueze, să vadă cam de câte persoane e vorba. Maşinile nici vorbă să fie scoase, dar să vedem oamenii câţi sunt.
Autoturismele rămase în Masivul Făgăraş nu vor putea fi recuperate mai devreme de o săptămână, estimează salvamontiştii, care au acum ca prioritate coborârea turiştilor blocaţi de viitură.
Gabriel Păun, președintele organizației Agent Green, susține, într-o postare pe Facebook, însoțită de imagini, că peste 80% din pădurea care îmbrăca versanții părții superioare din Valea Rea a fost tăiată în locul unde s-a rupt drumul, acesta fiind și motivul pentru care Agent Green a dus ministerul Mediului în infringement la Comisia Europeană.
Situația s-a produs, mai spune Păun, și din cauză că ploaia nu a fost consemnată de nicio stație meteo, întrucât România nu are o rețea de stații suficient de densă pentru a culege date și despre astfel de furtuni locale, produse fără legătură cu vreun front care traversează țara. Doar județul Bistrița Năsăud a fost dotat cu peste 30 de stații meteo, populația fiind informată în timp real despre producerea de fenomene meteo extreme, a adăugat Gabriel Păun.
Surse: Agerpres, RRA, Gabriel Păun/ Redactor: Adina Sîrbu/ Foto: capturi Facebook Gabriel Păun, ISU Argeș
Deputaţii au adoptat în plen proiectul de lege iniţiat de UDMR, care modifică legislaţia privind vânătoarea de urşi. Principala modificare vizează posibilitatea eliminării prin împușcare a urșilor bruni agresivi, cota stabilită la nivel național pentru 2024 și 2025 fiind de 426 de urși, cele mai multe exemplare provenind din județele Harghita, Covasna, Brașov și Mureș.
Potrivit acestor modificări, doar în 2024 vor putea fi împușcați aproape 500 de urși și același număr este aprobat și pentru anul viitor. De asemenea, urșii vor putea fi recoltați de vânători sub supravegherea personalului tehnic de specialitate, nu împușcați doar de personalul tehnic de specialitate al Gărzii Forestiere sau al gestionarilor faunei cinegetice, așa cum se întâmpla până acum.
Deputații au fost convocaţi, astăzi, în sesiune extraordinară, la solicitarea premierului Marcel Ciolacu, după tragedia tinerei ucise de o ursoaică pe un traseu turistic din Munţii Bucegi.
La dezbaterile generale din plen, deputatul UDMR, Csoma Botond, a declarat că prin acest demers, viața omului va fi mai bine protejată.
Pe de altă parte, reprezentanta USR, Diana Buzoianu, a amintit faptul că parlamentarii formațiunii au depus mai multe amendamente, care au fost respinse la comisiile de specialitate, și a cerut dezbateri extinse pe această temă, dar și derularea de campanii de informare și educare.
Între timp, o petiție pentru protejarea urșilor față de vânătoarea de trofee a fost semnată de peste 82.000 de persoane. Documentul propune câteva soluții de siguranță împotriva posibilelor atacuri ale acestor animale sălbatice, iar inițiatoii și semnatarii ei au cerut Parlamentului să nu adopte legea care ar „da liber la vânătoarea a 500 de urşi anual pentru trofee”. În plus, aceștia vor ca planul naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România să devină lege.
Agent Green reclamă că fostul ministru de Mediu, Tanczos Barna, a iniţiat proiectul de lege „pentru a da liber la vânătoarea a 500 de urşi anual pentru trofee fără acceptul Academiei Române sau alt aviz ştiinţific independent, cu încălcarea Convenţiei de la Berna” şi a legislaţiei europene. De asemenea, îl acuză pe Tanczos Barna de faptul că ar fi blocat planul naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România aprobat în anul 2018.
Inițiatorii și semnatarii petiției vor ca urşii agresivi, care atacă nejustificat oameni, să fie duşi într-un sanctuar pe care statul ar trebui să îl creeze, precizând că soluția letală nu mai corespunde moral cu societatea din România. Totodată, susțin că România nu şi-a măsurat niciodată populaţia de urşi prin metode ştiinţifice care includ probe de ADN, iar măsurătorile realizate până acum s-ar fi bazat doar pe observaţii directe ale reprezentanţilor fondurilor de vânătoare.
Printre măsurile neletale de gestionare sunt enumerate: îngrădirea electrică a stupilor şi a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare şi eliminare a leşurilor de animale, instalaţiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urşilor, precum şi reglementările privind purtarea unui spray cu piper şi colectarea în mod corespunzător a rămăşiţelor animalelor ucise de vânători.
„Nu poţi să dai o lege prin care să anticipezi că în următorul an vor fi sute de urşi care vor ataca oameni şi să îi împuşti preventiv exact pe aceia. La fel cum nu poţi face acelaşi lucru pentru oameni. Nici măcar pentru aceia care apasă pe trăgaci să ucidă animale din pură plăcere. Pentru că nu este nimeni Dumnezeu să decidă cine să moară şi cine să trăiască, fie el un urs mare pentru trofeu sau unul mai pricăjit. (…) Mai mult, în cazurile excepţionale, când un urs a fost ucis pentru că nu a mai existat altă soluţie, trebuie interzisă vânzarea cărnii, blănii şi capului pentru trofeu. Acestea trebuie distruse prin incinerare pentru a descuraja industria trofeelor exact aşa cum se practică global cu fildeşul pentru a proteja elefanţii, se mai arată în textul iniţiat de Agent Green.
Conform sursei citate, în cazul adoptării legii „Comisia Europeană va duce România direct la Curtea Europeană de Justiţie”, având în vedere că ursul este strict protejat.
„Mai mult, parlamentarii vânători care votează această lege sunt în conflict de interese, căci fac parte din asociaţii de vânătoare care primesc bani sau obiecte din animalele ucise şi vândute. (…) Ursul brun este o specie strict protejată de legislaţia UE şi de Convenţia de la Berna”.
„Derogările sunt excepţii care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunţită a situaţiei, iar metoda letală este ultima soluţie atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eşuat, iar ursul problemă pune în pericol vieţi omeneşti. Nu se poate da derogare când cineva trăieşte la marginea habitatului ursului şi nu şi-a protejat gospodăria cu gard adecvat, câini speciali şi dispozitive luminoase şi sonore”, explică inițiatorii petiției.
Comisia Europeană a aprobat statelor membre buget pentru „a compensa imediat şi just” orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura, mai aminteşte Agent Green.
„Ursul întâmpină multiple ameninţări care îi periclitează supravieţuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice, persecuţia omului şi chiar deranjarea liniştii (sporturi motorizate). Ministerul Mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om – urs şi nu efectele. Extracţia masculilor mari destructurează populaţia şi poate conduce la cosangvinizare. Nu se ştie câţi urşi există cu adevărat şi orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Altfel, conflictele vor spori şi specia va fi în pericol de dispariţie, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei”, mai arată petiția.
***
La rândul său, Coaliția Natura 2000 a transmis un comunicat în replică la recentele atacuri din mass media contra organizatiilor nonprofit de protectie a mediului după tragedia din Munții Bucegi.
Acest comunicat pune în lumină importanța și rolul ONG-urilor, subliniind contribuția lor la pluralismul vocal și democrație, în contextul unui eveniment tragic și al acuzațiilor nedrepte care li s-au adus, susține Coaliția.
„Organizațiile non-guvernamentale joacă un rol fundamental în promovarea pluralității vocilor și în consolidarea democrației în România. Aceste entități independente, care acționează în diverse domenii, precum drepturile omului, mediu, educație și sănătate contribuie la crearea unui spațiu public diversificat și la implicarea activă a cetățenilor în viața comunității.
Tragica moarte a tinerei atacate de urs pe traseul montan din Bucegi a stârnit, în mod firesc, stupoare, frică și furie. Și, tot în mod firesc, au fost căutați vinovați pentru ce s-a întâmplat. Însă, spre deosebire de alte evenimente din trecut, vinovații nu sunt atât de ușor de identificat, fiind vorba, acum, de atacul unui animal sălbatic, pe un traseu montan. Pe cine tragi la răspundere, când nu poți învinovăți o persoană pentru atacul unui urs în pădure, pentru mușcătura unei vipere, pentru o avalanșă sau pentru un trăsnet? De altfel, chiar dacă s-ar reduce la jumătate populația de urs, probabilitatea de a interacționa cu un urs în calitate de turist sau fermier rămâne ridicată.
Totuși, oamenii au nevoie de un țap ispășitor și din nou, ca, de altfel, în nenumărate alte situații de criză, ONG-urile au primit acest rol. Nu vreuna dintre instituțiile care ar fi avut abilități sau atribuții legale în managementul speciei, în instruirea populației și, mai ales, a turiștilor, cu privire la comportamentul recomandat pe munte, sau la gradul de risc al activității. Nu vreo entitate care, în baza cotelor de prevenție, putea să ceară extragerea ursului problemă, de care, aparent, se știa. Cadrul legal a existat, doar că motivația de a menține sănătatea și integritatea oamenilor nu a fost suficientă din partea celor care gestionează în mod activ populația de urși. Nu. Organizațiile nonprofit de protecția mediului au fost considerate, și de data aceasta, responsabile de atacul ursului. De ce? Pentru că nu sunt de acord cu vânătoarea la trofeu a exemplarelor din creierii munților, pentru că au cerut stabilirea unor criterii clare în selectarea exemplarelor de urs vânate în vederea realizării cotei de prevenție stabilite de Ministerul Mediului, pentru că au cerut o procedură de intervenție de urgență transparentă și eficientă.
Se uită că rolul ONG-urilor este esențial în dezvoltarea societății. ONG-urile preiau adesea, în mod voluntar, parte din obligațiile instituțiilor publice, acționând ca un gardian al interesului comun. Personalul lor este alcătuit din specialiști dedicați și pasionați, de multe ori acoperind lipsa de capacitate a instituțiilor publice, pe salarii mai mici decât ale angajaților din sectorul public.
Prin activitatea lor, ONG-urile susțin pluralismul vocal, oferind o platformă pentru exprimarea diverselor opinii și preocupări ale cetățenilor. Ele monitorizează activitatea guvernamentală și cer transparență și responsabilitate din partea autorităților, contribuind astfel la întărirea principiilor democratice. În plus, aceste organizații facilitează dialogul între diferitele segmente ale societății și promovează participarea activă a cetățenilor în procesul decizional, esențial pentru o democrație funcțională.
În mod particular, ONG-urile de mediu joacă un rol crucial în protecția mediului, prin monitorizarea aplicării convențiilor internaționale și a regulamentelor/directivelor europene (inclusiv a Directivei Habitate, prin care s-a instituit protecția speciei Ursus arctos), prin permanenta preocupare pentru protejarea naturii și prin constante eforturi de educare a publicului cu privire la importanța conservării naturii. Dar, trebuie să subliniem că, în ultimii ani, legislația de protecția mediului, cea silvică și cea legată de vânătoare au suferit modificări subtile, ce au limitat capacitatea ONG-urilor de a activa și concret în teren, reducând, în multe contexte, poziția noastră la cea de spectator. Aceste modificări au fost făcute tocmai pentru a limita capacitatea noastra de a interveni constructiv, în sensul reducerii abuzurilor și a corupției. ONG-urile atrag atenția asupra problemelor de mediu, militează pentru politici sustenabile și colaborează cu autoritățile pentru implementarea soluțiilor eficiente. Deși sunt adesea criticate și acuzate pe nedrept, aceste organizații își continuă misiunea cu perseverență, conștiente de impactul pe termen lung al eforturilor lor. Credem că, într-o democrație, a avea o opinie împotriva unor grupuri de interese, care nu promovează interesul public nu poate fi considerată vină.
Considerăm că, în loc să fie considerate vinovate pentru evenimente tragice, al căror caracter este, mai degrabă fortuit sau, în orice caz, a căror incidență nu depinde de ele, ONG-urile ar trebui, mai degrabă, să fie recunoscute pentru munca lor esențială în societate. Prin protejarea mediului, susținerea drepturilor omului și promovarea unei societăți deschise și democratice, ONG-urile contribuie semnificativ la binele comun. Este vital ca aceste organizații să fie sprijinite iar rolul lor în construirea unui viitor mai bun pentru toți să fie bine înțeles”, se arată în finalul comunicatului Coaliției Natura 2000.
Surse: Radio România, comunicat de presă Coaliția Natura 2000/ Foto: Lajos Berde/ Redactor: Adina Sîrbu
Peste 20 de ONG-uri cer oprirea tăierilor ilegale, îmbunătăţirea implementării Radarului pădurilor, dar şi deblocarea dosarelor de corupţie în domeniul forestier, potrivit unui comunicat al acestora.
„Societatea civilă, conştientă fiind de proporţiile şi implicaţiile catastrofale ale recoltării ilegale a lemnului, favorizată de derapajele funcţionale ale instituţiilor statului, a ales să răspundă prompt şi ferm. Pădurile României sunt un bun de interes public, naţional şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului statului român, societăţii şi aduce grave prejudicii securităţii naţionale”, se arată în comunicatul semnat de 23 de ONG-uri.
Acestea solicită stoparea tăierilor ilegale, arătând că procesul de despădurire şi de degradare a pădurilor este responsabil pentru aproximativ 20% din emisiile globale de CO2, contribuie, de asemenea, la deşertificare şi la eroziunea solului şi poate exacerba fenomenele meteorologice extreme şi inundaţiile, ameninţă biodiversitatea şi subminează gestionarea pădurilor şi dezvoltarea durabilă, inclusiv viabilitatea comercială a operatorilor care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia aplicabilă.
Societatea civilă cere menţinerea şi îmbunătăţirea implementării programului Radarul pădurilor, precizând că se impun îmbunătăţiri ale sistemului informatic şi procedural, dar mai ales controlul efectiv în teren şi monitorizarea riguroasă din partea instituţiilor de control abilitate.
Reprezentanţii ONG-urilor arată că acel cod unic generat de sistemul Radarul pădurilor este folosit de transportatorii de lemn de mai multe ori în aceeaşi zi, chiar dacă sunt opriţi de poliţie pentru control, deoarece poliţia nu obişnuieşte să completeze rubrica dedicată care ar dovedi că transportul a fost oprit.
„Poliţia nu răspunde tuturor solicitărilor de oprire a transporturilor, iar când o face adeseori cantitatea de lemn încărcată şi transportată este mai mare decat cea scriptică, înscrisă în avizul de însoţire şi aferentă codului unic generat. Diferenţa dintre valoarea înscrisă şi cea reală reprezintă lemn tăiat ilegal, acesta ajungând până la 30% din volumul total transportat. În acest caz, poliţia, neavând competenţe pentru verificarea cubajului lemnului transportat, bifează transportul ca fiind legal”, potrivit sursei citate.
Totodată, se solicită protecţia pădurilor virgine, cvasivirgine şi a parcurilor naţionale, prin instituirea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, ca instrument de evidenţă şi gestiune, şi includerea, după caz, a acestor păduri în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale şi parcurilor naturale.
ONG-urile mai cer şi deblocarea dosarelor de corupţie din domeniul forestier, arătând că este vorba despre mii de dosare penale pentru săvârşirea infracţiunilor silvice privind tăierile ilegale, transportul sau comecializarea lemnului fără documente de provenienţă, care sunt blocate la DNA şi alte parchete, alături de dosarele privind fapte de braconaj, retrocedări şi puneri ilegale în posesie. Peste acestea se suprapun dosarele achiziţiilor ilegale, ale licitaţiilor trucate şi ale investiţiilor fictive din partea instituţiilor publice, se mai spune în comunicat.
În acelaşi timp, sunt necesare întărirea instituţiilor cu atribuţii de control în silvicultură, elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere şi finanţarea Programului National de Împăduriri, mai spun ONG-urile, arătând că suprafaţa împădurită a României este sub media europeană (27% faţă de 32%) şi departe de optimul evaluat în studiile privind schimbările climatice/deşertificarea (40%), iar în ultimii 10 ani media suprafeţei împădurite a fost de 4.000 ha/an, în condiţiile în care Codul Silvic prevede obligativitatea împăduririi a două milioane ha până în 2035.
Instituirea de măsuri antimonopol în industria lemnului, eliminarea abuzurilor de poziţie dominantă şi de monopol, precum şi reguli de valorificare a lemnului în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale reprezintă un alt set de solicitări.
În mod concret, se cere enunţarea în Codul Silvic a principiilor ce vor sta la baza legislaţiei subsecvente pentru exploatarea şi valorificarea masei lemnoase (din pădurile aflate în proprietate publică), astfel încât să conducă la dezvoltarea sectorului de prelucrare superioară a lemnului în România şi creearea unei pieţe concurenţiale echilibrate în beneficiul dezvoltării durabile a comunităţilor locale. Aceste principii, transpuse din Strategia Europeană Forestieră, ar fi: valorificarea superioară a masei lemnoase, sprijinirea dezvoltării rurale prin promovarea prelucrării locale a masei lemnoase, stimularea valorii adăugate şi menţinerea/crearea de noi locuri de muncă, instituirea de măsuri antimonopol, respectarea drepturilor comunităţilor locale, alocarea lemnului de foc cu prioritate pentru comunităţile locale, conservarea şi ameliorarea biodiversităţii şi serviciilor de mediu şi transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase.
ONG-urile mai cer plăţi compensatorii pentru proprietarii de păduri cu rol de protecţie sau incluse în arii protejate ori situri Natura 2000 şi finanţarea adecvată a sectorului forestier pentru menţinerea echilibrului între protecţie şi exploatare.
Organizaţiile de mediu solicită şi oprirea proiectului de modificare a Legii vânătorii şi fondului cinegetic, numindu-l „legea masacrării dreptului de proprietate şi a faunei”, prin „confiscarea vânatului şi activităţii de vânătoare în favoarea ‘gestionarilor consacraţi’ şi instituirea de ‘drepturi de servitute’, de liber acces pentru vânători, neasigurarea regimului de protecţie pentru cinci specii de păsări sălbatice, prin prelungirea perioadei permise pentru vânătoare, neasigurarea regimului de protecţie pentru speciile de interes cinegetic din ariile protejate, prin eliminarea măsurilor de management şi evaluare corespunzătoare”.
Organizaţiile sematare sunt: 2Celsius, Agent Green, Bankwatch România, Greenpeace România, Institutul pentru Dezvoltare şi Inovare, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Coaliţia pentru Mediu, EcoCivica, Asociaţia E-JUST, Environmental & Social Change UK, Federaţia Coaliţia Natura 2000, Fundaţia Terra Mileniul III, Grupul de iniţiativă civică Sebeş, Mai Mult Verde, NeuerWeg Sighişoara, Nostra Silva, Prima Natura, Reţeaua Mining Watch România, Reţeaua Energy Justice România, România Curată, Asociaţia T.E.S.L.A, Transilvania Verde şi Asociaţia România Vie.
