Comisia Europeană cere Consiliului să aprobe fără întârziere aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 noiembrie 2022, 13:02

Comisia Europeană cere Consiliului să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen.

Într-o comunicare adoptată miercuri, Comisia salută reuşitele celor trei state membre ale UE în aplicarea regulilor Schengen.

„Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la spaţiul Schengen – n.r.). Iar UE este pregătită să le primească”, a declarat miercuri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

„Este momentul să spunem ‘Bine aţi venit’. Cele trei ţări merită să devină pe deplin membre (…) Aşteptarea a fost prea mare”, a mai spus ea, care a precizat că acum Consiliul trebuie să ia o decizie.

„România are un management al frontierelor de înaltă calitate şi puternic, inclusiv o supraveghere a frontierelor şi controale sistematice ale frontierelor, precum şi cooperarea poliţienească internaţională. Lupta împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de persoane sunt două priorităţi în care România este activă. Sistemul de Informaţii Schengen este bine stabilit. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului nereturnării”, se arată în comunicarea Comisiei Europene.

„Este un raport extrem de pozitiv şi vorbeşte în termeni foarte elogioşi despre nivelul de pregătire şi contribuţia pe care România, dar şi celelalte două state, Bulgaria şi Croaţia, o pot aduce Spaţiului Schengen. Este poate cel mai bun limbaj pe care l-am văzut vreodată”, a declarat la rândul său comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, într-o întâlnire cu jurnalişti români la Bruxelles.

„Noi am ilustrat din partea Comunităţii de Transport, într-un limbaj foarte clar (…), că tot ceea ce înseamnă transport şi trecere printr-o frontieră Schengen înseamnă pierderi mari pentru economia europeană, şi am adus şi acest argument suplimentar pentru a sprijini o decizie într-un sens pozitiv” în cadrul Consiliului, a adăugat ea.

„E greu de previzionat (ce se va întâmpla în cadrul Consiliului – n.r.), pentru că e pur şi simplu un joc politic (…) Eu am observat că există argumente pur şi simplu obiective. Vorbim de bani pentru economia europeană. Foarte mulţi care sunt pierduţi, nu numai de ţările acestea, ci de tot spaţiul economic european. Atunci, nu e numai interesul nostru (al României – n.r.), e interesul tuturor – şi al pieţei comune, şi al arhitecturii de securitate – să intrăm. Cel puţin acesta este mesajul pe care îl aud permanent la Bruxelles. Depăşeşte interesul şi pledge-ul nostru. Deja pare a fi un lucru de interes comun pentru spaţiul european. Să sperăm să această formă de presiune a argumentelor va fi de data asta câştigătoare şi va depăşi reticenţa (Olandei – n.r.)”, a mai spus Vălean.

Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu

Garda de Coastă: Fluxul de migranți la Marea Neagră este în SCĂDERE. România este pregătită tehnic pentru aderarea la Schengen

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 23 noiembrie 2017, 08:09

Fluxul migratoriu în zona noastră este în scădere atât pe mare, dar și pe uscat, a declarat, ieri, într-o conferință de presă comisar șef de poliție Alexandru Oae, director adjunct la Poliția de Frontieră Constanța.

„A fost o perioadă destul de aglomerată pentru noi având în vedere cazurile de migrație, de mișcare ilegală a persoanelor, cele cinci cazuri cu cele 472 de persoane, scăzut în raport cu ce s-a întâmplat la nivel european, dacă stăm să privim, în perioada respectivă au fost 13.900 de persoane. Nu considerăm că este un flux migraționist alarmant la Marea Neagră. Deci nu reprezintă o amenințare directă. Vorbind de frontiera maritimă, dacă vrem să ne uităm la nivel european, în primele nouă luni au fost 156.000 de persoane. Avem opt rute principale de migrație; la frontiera maritimă a Uniunii Europene avem trei rute principale: ruta vest-mediteraneană, ruta central-mediteraneană și cea est-mediteraneană. Toate au fost în scădere comparativ cu primele nouă luni ale anului 2016“, explică cms. șef. Alexandru Oae.

Încă din 2009, România este pregătită tehnic să intre în Spațiul Schengen. Ce mai este însă de făcut?

„Din punct de vedere tehnic – am fost responsabil pe acest domeniu și sunt evaluator Schengen la nivelul Uniunii Europene, am fost în evaluări Schengen atât în Germania, cât și în Franța – putem spune despre faptul că în 2008 România a început acest proces de aderare la Spațiul Schengen, a răspuns chestionarului, au fost vizitele tehnice și trebuie menționat faptul că vizita tehnică de evaluare a frontierelor maritime, în anul 2009, a reprezentat un lucru important în ceea ce privește mijloace, abilități și mod de acțiune. Acum nu rămâne decât votul în Consiliul JAI, după cum se cunoaște foarte bine. Din punct de vedere tehnic, România îndeplinește toate aceste cerințe pentru a adera la Spațiul Schengen“, spune cu convingere adjunctul șefului Gărzii de Coastă.

Unele sedii ale punctelor de frontieră nu arată tocmai cum ar trebui. Sunt construcții din anii 1960 și nu toate pot fi modernizate prin fonduri europene, a declarat Bogdan Guiu, director adjunct responsabil cu logistica la Poliția de Frontieră Constanța.

„Cel puțin punctul de la Vama Veche este acum în analiză, dezvoltăm – și s-a aprobat se pare, în cadrul Programului Operațional-Sectorial 2012-2020 – partea de modernizare a lui prin reducerea emisiilor de carbon. Sper ca în doi ani să îl reabilităm. La Negru Vodă avem în vedere tot un program pe fonduri europene; la momentul actual facem expertiza tehnică, pregătim documentația, urmând ca anul următor să încercăm să depunem o cerere de finanțare. Și la Băneasa avem un sediu «uitat de lume» și acolo se dorește ca la nivelul anului 2018, tot pe fonduri de la buget, să îl modernizăm“, afirmă Bogdan Guiu.

Din cele două puncte de frontieră deschise recent la Dobromir și Lipnița doar ultimul este funcțional, cu un trafic de 50 de persoane pe zi, doar în weekend se înregistrează aici un flux mai mare de tranzit.

Un material realizat Cecilia PĂTRĂHĂU