Expoziţie a studenţilor Facultății de Arte
Publicat de aurelia.mierlus, 7 iulie 2015, 14:02 / actualizat: 7 iulie 2015, 16:28
În perioada 7 – 20 iulie 2015, la sediul Universității „Ovidius”, de pe Aleea Universităţii nr.1, Campus, Corp A, poate fi vizitată expoziţia studenților din anul III, de la Facultatea de Arte, specializarea Pedagogia artei plastice şi decorative.
Realizate în cele mai diverse tehnici, lucrările din acest an au o tematică preponderent figurativă, cu accente introspective și „vorbesc” privitorului despre acumulările produse în cei trei ani de studii, dar mai ales despre căutările specifice drumului ales.
Axate pe cercetarea propriului chip sunt lucrările Ioanei Pangratie, dar şi ale Ioanei Predescu, aceasta din urmă folosind bucata de pânză sau hârtie ca martor al unei adevărate practici eliberatoare. Acelaşi chip se repetă şi trece prin diferite stări, dar de fiecare dată transformat de o altă trăire.
O altă temă de licenţă, cea a doamnei Anca Filip, foloseşte portretul omonim al pictorului olandez Johannes Vermeer „Fata cu cercel de perlă” pentru a propune o incursiune selectivă în istoria artei şi pentru a transpune în ipostaze şi maniere de redare insolite, curente şi maeștri din cele mai diverse epoci.
Pornind de la expresivitatea chipului uman trecut de o anumită vârstă, Anca Drăgan utilizează monotipia pentru a surprinde acea liniatură fină care descrie harta unei vieţi pe chipul portretizat.
Adelina Leţu încearcă să scoată în evidenţă frumusețea corpului uman, reprezentat de fragmente ale nudului feminin preluat din diferite epoci din istoria artei.
Căutând inspiraţie în mediul înconjurător, Cristina Petrescu se opreşte la flori, a căror imagine este, în definitiv, o iluzie, dar de a căror pretext uzează pentru a îmbina ritmuri şi subritmuri cu un delicat echilibru între culorile reci şi calde. La fel procedează şi Alexandra Ivanov, a cărei cercetare se îndreaptă către bijuteriile perioadei Art Nouveau, în formă de insecte, fluturi sau libelule.
Cele cinci compoziții ale măicuţei Ghiţă Raluca sunt interpretări după icoanele aflate în Muzeul Mănăstirii Sinaia, a celui mare pictor bisericesc român – Pârvu Mutu, şi dovedesc talent şi stăruinţă. În sfârşit, pornind de la ideea clipei ca visare, Magdalena Cioară imaginează compoziţii în care ritmul bine susţinut şi culoarea acaparează spaţiul plastic.
