Sfânta Cuvioasă Parascheva, prăznuită de credincioșii ortodocși pe 14 octombrie
Publicat de Adina Sîrbu, 14 octombrie 2024, 05:55
Peste 200.000 de credincioși sosiți la Iași în pelerinaj s-au închinat, până ieri, la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi la cele ale Sfântului Pantelimon, aşezate într-un baldachin împodobit cu flori în curtea Catedralei Mitropolitane.
Duminică la prânz, la rând se aflau peste 50.000 de credincioşi, timpul de aşteptare fiind de 20 de ore. Șirul de oameni se întindea pe o lungime de peste 6 kilometri, mai multe artere din zona centrală a oraşului fiind închise circulaţiei.
Astăzi, ziua de prăznuire a hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, slujba Sfintei Liturghii va fi oficiată, începând cu ora 9,30, pe un podium amplasat lângă Catedrala Mitropolitană. Slujba liturgică va fi oficiată de mai mulţi ierarhi din țară și străinătate, iar răspunsurile liturgice vor fi oferite, anul acesta, de Corul Operei Naţionale Române din Iaşi.
Pelerinii vor putea urmări slujba și de la distanță, pe câteva ecrane mari, amplasate în zona centrală a Iaşiului.
Autorităţile estimează că până pe 15 octombrie, când se încheie pelerinajul, peste 300.000 de credincioşi vor veni la Mitropolia Moldovei şi Bucovinei din Iaşi pentru a participa la slujbele prilejuite de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva.
Anual, în preajma datei de 14 octombrie, Iașiul se transformă în cel mai mare centru de pelerinaj din ţară şi al cincilea mare centru de pelerinaj din Europa.
***
Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în întreaga Patriarhie Română şi este considerată ocrotitoarea Moldovei, dar şi a celor năpăstuiţi. Canonizarea Cuvioasei Parascheva a fost hotărâtă de membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1955. Tot atunci a fost stabilită şi data de prăznuire a Sfintei Parascheva, pe 14 octombrie.
Cunoscută în popor și ca „Sfânta Vineri”, Cuvioasa Parascheva s-a născut în localitatea Epivat, astăzi Capul Kaliacra, din Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a secolului al XI-lea. Ar fi murit la vârsta de 27 de ani în satul natal, iar moaştele Cuvioasei au fost păstrate aproape 200 de ani într-o biserică din Epivat, apoi la Târnovo. În secolul al XVI-lea au fost duse la Constantinopol. În anul 1641, pe 13 iunie, voievodul Vasile Lupu a reuşit să le aducă la Iaşi, aşezându-le în biserica Mănăstirii „Sfinţii Trei Ierarhi”.
Racla Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană la sfârşitul secolului al XIX-lea, în 1888, după ce moaştele au scăpat neatinse din incendiul de la Biserica „Trei Ierarhi”. De atunci, moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Tradiții populare de Sfânta Parascheva
Sfânta Parascheva se bucura de mare cinstire în satul românesc tradițional, dovadă în acest sens stând și icoanele țărănești pe sticlă în care apare Cuvioasa.
Ziua se ținea prin nelucrare de toți ai casei, pentru a fi feriți de boli și de alte primejdii. În satul de altădată, praznicul reprezenta o dată importantă din calendarul pastoral, aceasta fiind ziua în care se pregăteau turmele pentru iernat. Din 14 octombrie începeau să se deschidă și târgurile în care se valorificau produsele turmelor de oi.
În această zi, se făceau și predicții meteorologice existând credința că așa cum va fi de ziua Sfintei, așa va fi până la Sfântul Dumitru. Dimineața, ciobanii preziceau vremea în funcție de cum stăteau oile în staul: dacă le găseau grămadă, era semn că iarna va fi grea, iar dacă stăteau răsfirate, se anunța o iarnă blândă.
Muzeul de Artă Populară detine o icoană pe sticlă, pictată în cea de-a doua jumătate a secolului a XIX-lea în centrul de iconari Șcheii Brașovului, cu reprezentarea Sfintei Parascheva. Icoana se află în expoziția permanentă a instituției de cultură.
Surse și foto: Agerpres, Radio Iași, Muzeul de Artă Populară Constanța/ Redactor: Adina Sîrbu