Îngheţata din România, un atentat la sănătate. Aditivi cancerigeni şi zahăr cu găleata

Publicat de Bogdan Comșa, 19 august 2015, 19:38

Asociația pentru Protecția Consumatorilor din România a efectuat, recent, un studiu privind calitatea înghețatei industriale.

Studiul face parte din Campania Națională de Informare și Educare: Hrana sănătoasă – o investiție pe termen lung în sănătatea noastră.

Prin aceasta campanie, Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC Romania) își dorește să informeze consumatorii despre importanța unui stil de viață bazat pe alimente sănătoase, precum și despre importanța etichetei aflate pe produsele din magazine.

APC România a achiziționat, în vederea realizării unui studiu privind calitatea înghețatei industriale, 55 de sortimente de înghețată, cu ingrediente și arome diferite.

Studiul a fost realizat de către o echipă de experți din cadrul APC, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Cercetarea a avut în vedere următoarele obiective:

1. Evaluarea nivelului de informare a consumatorului de înghețată industrială prin intermediul etichetei.
2. Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.
3. Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.
4. Prezentarea unor sugestii de consum.

1. Evaluarea nivelului de informare al consumatorului de înghețată industrială prin intermediul etichetei.

Pentru a alege în cunoștință de cauză, consumatorul de înghețată industrială trebuie să găsească pe eticheta acestui tip de produs alimentar suficiente informații atât în privința tipului de înghețată, cât și din punct de vedere al valorii nutriționale a produsului respectiv.

Analizând cele 55 de sortimente de înghețată din punctul de vedere al corelației dintre denumirea produsului și cantitatea ingredientului care apare în denumirea acestuia s-au constatat următoarele:

– la înghețata cu ciocolată, cantitatea de cacao din produsele analizate variază între 0,1% și 3,2%;
– la înghețata de vanilie, cantitatea de vanilie din produsele analizate variază între 0,03% și 0,14%;
– la înghețata cu frișcă, cantitatea de frișcă din produsul analizat este de 0,2%;
– la înghețata cu lapte, cantitatea de lapte din produsele analizate este de 12%, respectiv 15%;
– la înghețata cu nuci, cantitatea de nuci din produsul analizat este de 4%;
– la înghețata de alune, cantitatea de alune din produsul analizat este de 3%;
– la înghețata cu nucă de cocos, cantitatea de nucă de cocos din produsul analizat este de 5,5%.
În ceea ce privește nutrienții conținuți de fiecare tip de înghețată analizată, facem următoarele precizări:
– toate produsele prezintă cel puțin o declarație nutrițională corespunzătoare pentru 100 grame produs finit.
– având în vedere faptul că în cele 55 de sortimente de înghețată există cantități mai mari sau mai mici de 100 de grame, majoritatea consumatorilor nu au deprinderea necesară de a calcula cantitatea de nutrienți asimiliată de organism în urma consumării cantității de înghețată din ambalajul respectiv.

Totuși, la un număr de 28 de sortimente de înghețată, există, în tabelul aferent declarației nutriționale, valorile corespunzătoare pentru fiecare tip de nutrient din cantitatea de produs existentă în ambalaj.

În privința principalilor nutrienți, pe baza declarației nutriționale, s-a constat că înghețatele analizate prezintă valori mari în ceea ce privește:
– grăsimile, la unele produse, ajung până la 26 grame din 100 grame produs;
– acizii grași saturați, la unele produse, ajung până la 19 grame din 100 grame produs.

American Heart Association recomandă numai 16 grame de acizi grași saturați pe zi și numai 11-13 grame pe zi la persoanele cu colesterol ridicat; după cum se observă se depășește nivelul recomandat numai dacă într-o singură zi se consumă doar înghețată;

– carbohidrații ating la unele produse nivelul de 48 grame din 100 grame produs, în timp ce zahărul adăugat atinge nivelul de 33 grame din 100 grame produs, respectiv de trei ori mai mult decât conține 100 ml de băutură racoritoare pe bază de cola.

2. Identificarea ingredientelor folosite la fabricarea acestui produs în vederea prezentării unor puncte de vedere privind calitatea acestora.

Legislația în vigoare precizează faptul că pe etichetă ingredientele se mentioneaza în ordine descrescătoare din punct de vedere al cantității regăsite în alimentul respectiv, adică primul ingredient se regăsește în produsul respectiv în cantitatea cea mai mare, cel de-al doilea ingredient se regăsește într-o cantitate mai mică decât primul ș.a.m.d.

Având în vedere acest aspect, s-a realizat o analiză a primelor trei ingrediente din toate cele 55 de sortimente și s-au constatat următoarele:

– La 67% dintre sortimentele de înghețată analizate, primul ingredient este reprezentat de către laptele fără grăsimi, iar la 13% dintre acestea se precizează cantitatea de lapte fără grăsimi (degresat) din produsul respectiv; Diferența până la sută la sută în ceea ce privește primul ingredient, la celelalte sortimente de înghețată, este reprezentată în proporție de 22% de către apă, iar restul de 11% îl reprezintă zahărul și siropul de glucoză-fructoză.

– La 60% dintre sortimentele de înghețată analizate, al doilea ingredient este reprezentat de către zahăr, în proporție de 13% de către apă, iar diferența de 27% este reprezentată de către lapte degresat, uleiuri vegetale și sirop de glucoză;
– La 25% dintre sortimentele de înghețată analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către uleiul de cocos, zahăr în proporție de 24%, lapte degresat, apă și produse din zer în proporție de 51%.

În privința altor ingrediente identificate în compoziția sortimentelor de înghețată analizate s-au constatat următoarele:
– La 69% dintre înghețatele analizate s-au folosit arome, fără însă a se preciza tipul aromei sau măcar faptul că sunt naturale sau artificiale;
– la 67% dintre înghețate s-a folosit zerul praf;
– la 67% dintre înghețate s-a folosit uleiul de cocos;
– la 16% dintre înghețate s-a folosit uleiul de palmier;
– la 16% dintre înghețate nu se precizează tipul de amidon folosit.

La realizarea unor sortimente de înghețată s-a mai folosit și amidon din orez, din porumb, făină de grâu și fibre de bambus. În compoziția fiecărui tip de înghețată industrială se regăsesc în medie 24 de ingrediente, comparativ cu înghețata tradițională unde se folosesc în medie 6 ingrediente.
În concluzie, în majoritatea înghețatelor analizate predomină grăsimile hidrogenate de origine vegetală, exotice.

3. Identificarea aditivilor alimentari din produsele analizate și prezentarea posibilelor efecte ale acestora asupra sănătății consumatorului de înghețată industrială.

În cele 55 de sortimente de înghețată s-au identificat 23 de aditivi alimentari, dupa cum urmează:

E141 – complecși de cupru ai clorofilelor și clorofilinelor, E150 a – caramel simplu, E150 d – caramel cu sulfit de amoniu, E160 c – extract de paprika, E162 – betanină, E171 – dioxid de titan, E202 – sorbat de potasiu, E296 – acid malic, E322 – lecitina din soia/ floarea soarelui, E 330 – acid citric, E401 – alginat de sodiu, E407 – caragenan, E410 – gumă de carruba, E412 – gumă de guar, E414 – gumă arabică, E417 – gumă tara, E440 – pectină, E442 – fosfatide de amoniu, E460 – gumă de celuloză, E468 – carboximetilceluloză, E471 – mono și digliceride ale acizilor grași, E476 – poliricinoleat de poliglicerină, E477 – esteri ai acizilor grași cu propilenglicol.

În ceea ce privește frecvența folosirii aditivilor menționați mai sus, în sortimentele de înghețată analizate, s-au constatat următoarele:

– E471 și E410 au fost identificați în 54 de sortimente de înghețată;
– E412 a fost identificat în 50 de sortimente de înghețată;
– E322 a fost identificat în 41 de sortimente de înghețată;
– E407 a fost identificat în 29 de sortimente de înghețată;
– E476 a fost identificat în 19 sortimente de înghețată;
– E330 a fost identificat în 11 sortimente de înghețată;
– E442 și E150d au fost identificați în 7 sortimente de înghețată;
– E460 și E440 au fost identificați în 6 sortimente de înghețată;
– E468 a fost identificat în 4 sortimente de înghețată;
– E202, E141, E401, E477 și E150a au fost identificați în 2 sortimente de înghețată;
– E171, E417, E414, E162 și E160c au fost identificați într-un sortiment de înghețată.

Dintre aditivii alimentari identificați în sortimentele de înghețată analizate, următorii aditivi sunt suspecți de apariția unor probleme de sănătate, astfel:

• E 150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate şi probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
• E 150d – caramel sulfit de amoniu. Poate provoca probleme intestinale după ingestia unor cantităţi mari.
• E 162 – betanină, colorant natural obţinut din sfecla roşie. Nu se cunosc efecte adverse. Poate conţine cantităţi mari de nitraţi şi astfel produsele ce îl conţin trebuie evitate de copii.
• E 171 – dioxid de titan, colorant artificial. Din studiile efectuate pe animale, s-a observat faptul că E 171 ar provoca diferite leziuni la nivelul aparatului cardiovascular, dar și la nivelul ficatului. De asemenea, s-au observat modificări și la nivelul splinei și rinichilor, dar și sistemul imunitar a suferit modificări (negative) în urma administrării de E 171. Dioxidul de titan sau E 171 a fost clasificat de Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului ca posibil cancerigen pentru oameni. În Germania, acest aditiv alimentar a fost interzis.
• E 202 – sorbat de potasiu, conservant. Este un aditiv ce irită pielea, ochii şi mucoasele. Poate fi genotoxic și mutagen pentru celulele sângelui uman.
• E 296 – acid malic, potențiator de aromă. Concentrațiile mari nu sunt permise în alimentele pentru copii, deoarece copiilor mici le lipsește capacitatea de a metaboliza cantități mari de acid malic.
• E 322 – lecitine, emulgatori. În general, este sigur. Totuși, unele studii arată că poate fi descompus de bacteriile din tractul digestiv într-un compus care poate contribui în timp la apariția aterosclerozei și a infarctului.
• E 330 – acidul citric, agent de reglare a acidității. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smalţului dentar, acesta favorizând apariţia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat în alimentaţia copiilor şi nu trebuie consumate alimente ce conţin acid citric de către cei care au afecţiuni cardiovasculare sau renale, afecţiuni ale aparatului digestiv şi diaree.
• E 401 – alginat de sodiu, stabilizator. Este extras din algele brune. Nu se cunosc efecte adverse.
• E 407 – caragenan, agent de îngroșare. Unele studii au arătat că poate avea un efect toxic, putând provoca ulcer și cancer. Este interzis în UE în laptele praf de început pentru copii, ca o măsură de precauție.
• E 410 – gumă de carruba, agent de îngroșare. Poate provoca scăderea eficienței anumitor substanțe (enzime) care ajută digestia.
• E 412 – gumă de guar, agent de îngroșare. Poate provoca alergii.
• E 414 – gumă de acacia (arabică), emulgator. Poate provoca alergii și se comportă ca o substanță de balast. Nu se recomandă consumul frecvent.
• E 417 – gumă tara, stabilizator. Poate provoca alergii.
• E 440 – pectină, agent de îngroșare. Poate fermenta în intestinul gros, provocând flatulenţă.
• E 442 – fosfatide de amoniu, emulgator. Nu se cunosc reacții adverse.
• E 460 – gumă de celuloză, emulgator. Celuloza este insolubilă, dar poate fi fermentată în intestinul gros. Concentraţiile mari pot cauza probleme intestinale, cum ar fi balonarea, constipaţia şi diareea.
• E476 – poliricinoleat de poliglicerină, emulgator. Nu sunt cunoscute efecte adverse.

4. Prezentarea unor sugestii de consum.

În privința modului în care trebuie consumată, un singur producător, respectiv SC Betty Ice SRL din Suceava, oferă consumatorilor următoarea sugestie de consum ”Mai lasa-mă 5 minute, apoi mă poți savura!”.

Dacă se servește foarte rece, există riscul instalării vasoconstricției, adică are loc o micșorare a diametrului vaselor sangvine și, implicit, reducerea afluxului de sânge către organele corpului, fapt ce poate provoca dureri de cap, amețeli și tulburări de vedere. Înghețata nu se servește pe stradă, deoarece există riscul contaminării produsului cu particule de praf toxic.

„Înghețata industrială a ajuns să fie un amestec de uleiuri vegetale exotice, despre care nu ni se spune dacă sunt hidrogenate sau nu, zer praf, amidon, zahăr adăugat și chimicale din belșug. Acest produs, dezechilibrat din punct de vedere nutrițional prin conținutul ridicat de acizi grași saturați și zahăr adăugat, nu trebuie consumat de către copii și persoane cu afecțiuni cardiovasculare, diabet și boli metabolice.

Totodată, trebuie consumat ocazional de către adulți, în cantități mici, de 40 – 60 de grame.” a precizat conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC România.

În concluzie, înghețata industrială fiind un produs cu indice glicemic ridicat nu trebuie consumată de către persoanele obeze, supraponderale, cu intoleranțe alimentare, diabet și boli cardiovasculare – consideră autorii studiului.