Infractoarele-s pe val, în sezonul estival
Publicat de Florentina Stan, 8 iunie 2015, 21:30
Facerea de bine şi … dragostea de mamă. Sigur aţi auzit vorba şi probabil aţi spus-o cu năduf atunci când vreo faptă bună v-a fost răsplătită – nu cu mulţumiri, ci cu rău. Ei, vorba asta e din nou valabilă pe litoral.
Scenariul e după cum urmează. Într-un magazin, un copil cere o îngheţată vânzătoarei. Numai că nu are bani suficienţi. Cineva săritor, care aşteaptă la coadă se oferă să-i plătească vânzătoarei diferenţa. Încântat că a făcut o faptă bună, bunul samaritean iese din magazin, unde e aşteptat de mama copilului, care începe să-l acuze de pedofilie, că i-ar fi dat bani copilului, având intenţii nu tocmai ortodoxe. Bunul samaritean poate chiar să facă o excursie cu duba, până la sediul Poliţiei, dacă nu îi dă aşa-zisei mame nişte bani, cât să facă uitată întâmplarea.
Pe povestea asta scrie mare, cu litere de tipar ÎNŞELĂCIUNE şi i-ar putea face invidioşi până şi pe cei mai creativi scenarişti de la Hollywood.
Da, ştiu, viaţa de grea, cheltuielile mari şi înşelăciunea aduce bani obţinuţi uşor. Dar situaţia este condamnabilă dintr-un infinit de puncte de vedere. Staţi liniştiţi, o să enumăr doar câteva:
1. Cât de lipsit de scrupule să fii, ca în lumea asta tot mai meschină, să îţi baţi joc de un gest de omenie? Te gândeşti că omul pe care l-ai înşelat tu, se va gândi de două ori, pe viitor, înainte de a face un gest de omenie, de a întinde o mână de ajutor unei fiinţe aflate în pericol? Poate chiar copilul tău va pica în mâna unui pedofil adevărat şi nimeni nu îl va ajuta, pentru că s-ar gândi că este încă o înşelătorie.
2. Cât de distrus să fii, ca părinte, să îţi foloseşti copilul în aşa fel? Să-l transformi într-o victimă – chiar şi închipuită. Pentru ce fel de viitor îl pregăteşti pe copilul ăla? Pentru un viitor în care va crede că orice e permis pentru a obţine bani?
3. Cum îi protejează autorităţile pe aceşti copii?
4. Dacă eşti român şi ţi se întâmplă asta, o mai scoţi la capăt cumva. Dar dacă eşti turist străin – învăţat cu civilizaţia, nu ştii o boabă de română şi te trezeşti în centrul unei crize de isterie şi apoi săltat cu duba, ce te faci? Ce impresie îţi faci de ţara în care se întâmplă asta, de oamenii care trăiesc aici? Îi vei primi cu braţele deschise când ei vor fi cei care vor veni în ţara ta, să muncească cinstit sau pur şi simplu ca turişti?
În concluzie, nu vă lăsaţi înşelaţi dar nici nu vă lăsaţi descurajaţi în a face un bine. Căscaţi bine ochii şi nu lăsaţi o ceată de infractori să vă transforme într-o victimă sau într-un om lipsit de suflet. Ei ar trebui să se teamă, nu noi. Cât despre copiii lor, Doamne-ajută să nu deprindă obiceiurile părinţilor.