Calendarul zilei – 11 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 11 aprilie 2015, 12:05 / actualizat: 12 aprilie 2015, 12:11

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, în această seară, o delegaţie a Patriarhiei Române condusă de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, va aduce Lumina Sfântă de la biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim cu un avion special. De la Aeroportul Internaţional Henri Coandă, Lumina Sfântă de la Ierusalim va fi dusă cu avioane de mici dimensiuni la Bacău, Iaşi, Suceava, Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu-Mare şi Timişoara pentru comunităţile de credincioşi ortodocşi din aceste regiuni ale ţării – ora 19:00. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel va oferi Lumina Sfântă clerului şi credincioşilor prezenţi la slujba de Înviere oficiată la Catedrala patriarhală de la ora 24:00

– Casa Regală

* Republica Moldova: Principesa Margareta şi principele Radu vor fi, în Noaptea de Înviere, la Chişinău, fiind pentru prima oară după 73 de ani când Familia Regală a României păşeşte în Catedrala Mitropolitană. Ei vor lua parte, la slujba de luare a Luminii Sfinte, oficiată de Vladimir, mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, şi vor participa, la Biserica „Sfinţii Petru şi Pavel”, la slujba de Înviere oficiată de Petru, mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor

Aniversări – Comemorări

– Sfânta şi Marea Sâmbătă. Sf. Ierarh Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului (Calendarul Creştin-Ortodox 2015). NOTĂ: Constantin, cum s-a numit la botez, s-a născut la Bucureşti, la 7.X.1787, a devenit monah în 1808, stareţ al Mănăstirii Cernica din 1818, episcop al Râmnicului din 1850 şi a murit la 11.IV.1868; la 28.II.1955, episcopul Calinic a fost canonizat de Sf. Sinod al BOR, iar moaştele i-au fost aşezate în Biserica Sf. Gheorghe de la Cernica, ctitoria sa

– Sfânta şi Marea Sâmbătă (Isus în mormânt) (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2015)

– Sf. Stanislau episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– 1680: Apare, la Iaşi, „Psaltirea de-nţăles a sfântului împărat proroc David”, cu text slavo-român, tradusă de Dosoftei, mitropolitul Moldovei (cunoscută sub denumirea de „Psaltirea slavo-română”) – 335 de ani

– 1744: A murit, la Paris, Antioh Cantemir, scriitor iluminist şi diplomat rus de origine română; fiul mezin al lui Dimitrie Cantemir (domnitor al Moldovei între anii 1710 şi 1711); unul dintre iniţiatorii clasicismului în literatura rusă (n. 1709). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii şi stilul vechi – 31 martie 1744

– 1830: S-a născut Emanoil Bacaloglu, fizician, chimist şi matematician român de origine greacă; din 1879 este ales membru titular al Academiei Române, devenind vicepreşedintele forului şi preşedinte al secţiei ştiinţifice (m. 1891) – 185 de ani

– 1834, 11/23: Are loc, la Iaşi, reprezentaţia cu piesa lui Gheorghe Asachi „Cantata pastorală” sau „Serbarea păstorilor moldoveni” – primul spectacol muzical în limba română (Matei Millo interpretează primul rol din cariera sa)

– 1854: S-a născut Ioan S. Neniţescu, poet şi dramaturg; membru corespondent al Academiei Române din 1896 (m. 1901)

– 1858: S-a născut Barbu Ştefănescu Delavrancea, scriitor (prozator şi dramaturg), orator remarcabil şi publicist, avocat (a pledat în procese care i-au adus celebritatea: de exemplu, apărător al lui Caragiale împotriva calomniatorului Caion) şi om politic (ministru de mai multe ori şi primar al Bucureştiului între anii 1899 şi 1906); membru titular al Academiei Române din 1912, vicepreşedinte al acestui for (1915-1918) (m. 1918). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 2 aprilie 1858

– 1871, 11/23: S-a născut pictorul Theodor Pallady; în anul 2012 a fost declarat membru post-mortem al Academiei Române (m. 1956)

– 1880, 11/23: Se înfiinţează administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele CFR; din acest moment, statul român începe să preia, prin răscumpărare, liniile de cale ferată de la concesionarii străini – 135 de ani

– 1897: S-a născut Gheorghe Zane, economist şi istoric; lucrări în domeniul istoriei economice şi sociale şi al gândirii economice; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1978)

– 1898: S-a născut Mircea Ştefănescu, dramaturg, prozator şi traducător (m. 1982)

– 1901: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pianistul Theodor Rogalski (m. 1954, la Zürich)

– 1903: S-a născut tenorul Aurel Alexandrescu (m. 1982)

– 1907: S-a născut inginerul Nicolae I. Manolescu; cercetări în domeniul transporturilor feroviare şi al sintezei numerice, structurale şi cinematice a mecanismelor; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1907, 11/24: A murit Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf; a pus bazele cercetării ştiinţifice a folclorului românesc; lucrarea „Chromatica poporului român” reprezintă prima cercetare românească asupra unei probleme de industrie populară (n. 1847). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a morţii exclusiv stilul nou – 24 aprilie 1907

– 1913: S-a născut pictorul Sorin Ionescu (m. 1999)

– 1924: S-a născut Val Panaitescu (pseudonimul lui Valeriu Stoleriu), critic şi istoric literar, eseist, traducător, comparatist şi profesor

– 1924: S-a născut Gheorghe (Gogu) Viziru, jucător şi antrenor de tenis, personalitate marcantă a tenisului de câmp românesc (m. 2003)

– 1924: S-a născut prozatorul Ion Grecea (m. 1999)

– 1929: S-a născut Alexander „Buju” Ternovits, actor şi scriitor

– 1930: A murit prozatorul Aureliu Cornea (n. 1897) – 85 de ani

– 1932: Premiera, în România, a filmului „Visul lui Tănase”, o coproducţie româno-germană; acest film-scheci de Nicolae Kiriţescu, realizat în studioul „Tobis” din Berlin, l-a avut în rolul principal pe Constantin Tănase, unul dintre primii actori români de cinema

– 1942: S-a născut Virgil Mazilescu, eseist, poet şi traducător (m. 1984)

– 1944: A murit Ion Minulescu, poet, prozator şi dramaturg (n. 1881)

– 1944: S-a născut jurnalistul Christian Mititelu, membru al CNA din 2008; a fost timp de 20 de ani directorul Redacţiei Române a BBC World Service

– 1944: S-a născut pictorul francez de origine română Nicolae Maniu

– 1946: A murit Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist şi traducător; interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1892)

– 1949: Are loc premiera piesei „Haiducii”, de Victor Eftimiu

– 1954: S-a născut sculptorul George Dumitru

– 1954: S-a născut instrumentistul (basist) Teo Peter, membru al formaţiei „Compact” (m. 2004, într-un accident rutier)

– 1957: S-a născut Mirela Fugaru, interpretă de muzică uşoară şi textieră

– 1963: S-a înfiinţat, la Bucureşti, Corul de Cameră „Madrigal”; fondator şi dirijor Marin Constantin (n. 1925 – m. 2011); cu un repertoriu renascentist, gregorian şi baroc precum şi din muzica tradiţională şi contemporană românească şi peste 4000 de concerte de mare succes în ţară şi străinătate, ansamblul a susţinut primul recital la 7 iulie 1963. NOTĂ: Din luna februarie a anului 2015, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea fondatorului, Marin Constantin, Corul Naţional de Cameră “Madrigal” cuprinde în titulatura sa şi numele acestuia, devenind “Corul Naţional de Cameră Madrigal – Marin Constantin”

– 1964: A murit matematicianul şi pedagogul Alexandru Ghica; fondator al şcolii române de analiză funcţională; membru titular al Academiei Române din 1938 (n. 1902)

– 1969: Premiera, la Teatrul Mic din Bucureşti, a piesei „Iona” de Marin Sorescu, în regia lui Andrei Şerban; în rolul titular, George Constantin

– 1979: A murit Alexandru D. Rădulescu, medic şi scriitor; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1921, la Cluj, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie, unitate care cuprindea, pe lângă secţia cu paturi, şi un atelier de proteze, precum şi un sector de recuperare funcţională; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1886)

– 1988: A murit tenorul Eugen Fânăţeanu (n. 1939)

– 1990: A apărut, la Bucureşti, primul număr al cotidianului „Azi”; directorul onorific al publicaţiei era Alexandru Bîrlădeanu, iar redactor-şef Octavian Ştireanu – 25 de ani

– 1991: România semnează primul acord stand-by cu FMI, de după 1989 (pe o durată de 12 luni pentru o sumă de 380,5 milioane DST din care au fost trase doar 318 milioane DST)

– 1997: A murit medicul genetician Constantin Maximilian; a organizat, în 1958, primul laborator de genetică medicală din România; a redactat peste 20 de volume de antropologie, bioetică şi genetică umană; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1928)

– 2010: Societatea Română de Radiodifuziune a fost aleasă ca membră în comitetul director al Conferinţei Permanente a Audiovizualului Mediteranean (COPEAM) – 5 ani

EVENIMENTE EXTERNE

– Vatican: Papa Francisc proclamă oficial Jubileului Milostivirii prin publicarea bulei de proclamare – în Bazilica San Pietro. Ritul publicării va include lectura a diverse pasaje din bulă în faţa Porţii Sfinte a Bazilicii vaticane

– Seul: Vizita oficială a președintelui Turkmenistanului, Gurbangulî Berdîmuhamedov, în Coreea de Sud (11 – 14 apr.)

– Paris: Cea de-a III-a ediție a Pulp Fashion Week (11 şi 12 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a celor Eliberaţi din Lagărele de Concentrare Fasciste”; este marcată în ziua eliberării, la 11.IV.1945 ( – 70 de ani), de către Forţele Aliate, a lagărului de la Buchenwald (simbol al ororilor naziste)

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Bolii Parkinson”, instituită de Asociaţia Europeană de Parkinson şi sărbătorită anual la nivel mondial cu scopul creşterii nivelului de conştientizare în ceea ce priveşte această boală şi al impactului pe care îl poate avea asupra individului, familiei şi societăţii. O mai bună informare va reduce stigma asociată cu această boală, va creşte înţelegerea şi sprijinul comunităţii şi va conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru cei afectaţi de această maladie

– 1819: S-a născut Charles Hallé, pianist şi dirijor britanic de origine germană, fondatorul Orchestrei Hallé în anul 1858 (m.1895)

– 1825: S-a născut Ferdinand Lassalle, jurist, filosof şi activist politic german; considerat fondatorul mişcării social-democrate din Germania (m. 1864) – 190 de ani

– 1854: A murit medicul german Carl Adolph von Basedow, celebru pentru descrierea simptomelor bolii care va fi denumită ulterior Boala Basedow-Graves (n. 1799)

– 1869: S-a născut Gustav Vigeland, sculptor norvegian (m. 1943)

– 1875: A murit Samuel Heinrich Schwabe, astronom german, autorul primului desen detaliat al marii pete roșii de pe Jupiter (n. 1789) – 140 de ani

– 1880: S-a născut dirijorul italian Bernardino Molinari (m. 1952) – 135 de ani

– 1891, 11/23: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist, considerat clasicul secolului al XX-lea, este unul dintre cei mai mari compozitori ruşi ai tuturor timpurilor; a arătat încă de mic aptitudini pentru muzică, scriind „Galop indian” la vârsta de numai 5 ani; la 9 ani compune prima operă „Uriaşul” (m. 1953). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 23 aprilie 1891

– 1895: A murit chimistul german Julius Lothar Meyer; în 1864 a publicat o primă versiune a tabelului periodic (conţinea 28 de elemente, clasificate în şase familii după valenţele lor), cu o a doua versiune în 1868; Meyer şi-a publicat, însă, lucrarea mai târziu decât chimistul rus Dmitri Mendeleev (care a descoperit legea periodicităţii şi a creat primul sistem periodic al elementelor chimice în 1869), astfel că nu a avut prioritate în acest domeniu; se pare că ambii chimişti, Meyer şi Mendeleev, au descoperit sistemul periodic al elementelor chimice în acelaşi timp (n. 1830) – 120 de ani

– 1905: S-a născut poetul maghiar József Attila (m. 1937) – 110 ani

– 1908: S-a născut dirijorul ceh Karel Ancerl (m. 1973)

– 1914: A avut loc, la Londra, premiera piesei de teatru „Pygmalion” a scriitorului englez George Bernard Shaw

– 1914: S-a născut regizorul canadian de film de animaţie Norman McLaren; în anii ’40 ai secolului XX a revoluţionat animaţia mondială, prin introducerea unor tehnici noi (m. 1987)

– 1916: S-a născut compozitorul argentinian Alberto Ginastera (m. 1983)

– 1919: A fost creată Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), ca instituţie autonomă pe lângă Liga Naţiunilor (din 1946, instituţie specializată a ONU, cu sediul la Geneva); România este membru fondator. În contextul negocierilor de pace de după încheierea primului război mondial, Conferinţa de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaţiei internaţionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919 a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles. Cu unele modificări, acest text reprezintă şi astăzi Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii. Politicile OIM sunt fixate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii, care are loc în fiecare an, adunând toţi constituenţii. Conferinţa adoptă noi standarde internaţionale în domeniul muncii, planul de activitate al OIM şi bugetul

– 1942: A murit muzicologul francez Henry Prunières (n. 1886)

– 1944: S-a născut John Milius, scenarist, regizor și producător american

– 1949: S-a născut Bernd Eichinger, producător de filme, scenarist şi regizor german (m. 2011)

– 1970: La Kennedy Space Center (Florida, SUA), a avut loc lansarea celei de-a treia misiuni umane a NASA, Apollo 13, dezvoltate cu intenția de a coborî pe Lună; pe parcursul misiunii însă, probleme tehnice au forțat echipajul să renunțe la aselenizare, dar în ciuda dificultăţilor, echipajul, format din comandantul misiunii James A. Lovell, pilotul modulului de comandă John L. „Jack” Swigert, și pilotul modulului lunar Fred W. Haise, a ajuns în siguranță înapoi pe Pământ, iar misiunea a fost considerată un „eșec reușit”; transmisiunea radio a lui Lovell, “Houston, we’ve had a problem” (“Houston, am avut o problemă”), a rămas în cultura populară – 45 de ani

– 1970: A murit scriitorul american John O’Hara; cunoscut corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; după război a realizat numeroase scenarii de film pe baza romanelor care l-au consacrat (n. 1905) – 45 de ani

– 1977: A murit poetul şi scenaristul francez Jacques Prévert (n. 1900)

– 1987: A murit scriitorul american Erskine Caldwell (n. 1903)

– 1987: A murit Primo Levi, scriitor şi chimist italian; mai presus de toate, este cunoscut ca martor şi supravieţuitor al Holocaustului, în opera sa autobiografică „Mai este oare acesta un om?” descriindu-şi experienţele din lagărul de la Auschwitz (n. 1919)

– 2005: A murit André François (pe numele său adevărat André Farkas), grafician şi ilustrator de cărţi pentru copii francez de origine ungară (n. 1915) – 10 ani

– 2007: A murit Kurt Vonnegut, scriitor satiric american şi, în ultimii ani ai vieţii, şi grafician (n. 1922)

– 2013: A murit actorul, scenaristul şi producătorul american Jonathan Winters; unul din pionierii Stand-up Comedy-ului (n. 1925)

Sursa: RADOR