AUDIO | Tradiții și obiceiuri de Lăsatul Secului în Dobrogea
Pregătiri pentru Postul Paștelui, cel mai lung și aspru post din an, care va începe pe 3 martie.

Publicat de Adina Sîrbu, 23 februarie 2025, 09:07
„Câte bordeie atâtea obiceie”, spune o vorbă veche din bătrâni. Dobrogea a fost și încă este o regiune cu o mare diversitate etnică, unde românii conviețuiesc de secole cu ruși-lipoveni, ucraineni, turci, tătari, greci, bulgari și alte nații, care s-au stabilit aici de-a lungul timpului.
Poate mai puțin cunoscute publicului larg, din seria sărbătorilor de început de primăvară fac parte și o sumedenie de practici legate de începutul postului pascal. În contextul multiculturalității din Dobrogea, există anumite trăsături comune în modul de a celebra, însă, în același timp, există și câteva marcaje care particularizează aceste practici în funcție de obișnuințele fiecărui grup etnic și cultural.
Astăzi, 23 februarie, este Lăsatul sec de carne, în Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, când credincioșii pornesc pregătirile pentru postul pascal, cel mai lung și aspru din an, care va începe pe 3 martie.
Este ultima duminică în care se mai poate consuma carne înainte de Postul Mare. În săptămâna următoare, se vor putea consuma lactate și ouă până pe 2 martie, la Lăsatul sec de brânză (în Duminica Izgonirii lui Adam din Rai), care precede intrarea în post.
La rușii lipoveni, în această perioadă, se făceau fel de fel de preparate pe bază de lapte, de unde și denumirea de Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei, iar aromânii și meglenoromânii mai păstrează și astăzi, în familie, o practică numită prinderea alviței.
Redactor: Andreea Dorobăț