Calendarul zilei – 3 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 3 decembrie 2024, 14:06

S-a întâmplat într-o zi de 3 decembrie

* Acum 164 de ani (1860) era încheiată Convenţia telegrafică cu Rusia, prima convenţie internaţională a Principatelor Unite cu o putere străină, intrată în vigoare la 1/13.II.1862 (3/15)

* Cu 163 de ani în urmă (1861), în mesajul rostit cu ocazia deschiderii lucrărilor Corpurilor Legiuitoare, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) anunţa că „Înalta Poartă, precum şi toate Puterile Garante” au recunoscut Unirea Principatelor, care va fi aşa cum „România o va simţi şi o va dori” (3/15)

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când apărea Decretul nr. 1703 pentru înfiinţarea unei autorităţi sinodale centrale pentru afacerile religiei române. Decretul prevedea autocefalia Bisericii Române, legătura cu Patriarhia ecumenică de la Constantinopol păstrându-se doar sub raportul dogmei (aplicat, în fapt, abia în 1872, ca urmare a Legii din 19/31.XII.1872). Patriarhia din Constantinopol a recunoscut oficial autocefalia BOR abia în anul 1885 (3/15)

* Acum 159 de ani (1865) domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat legea de organizare a serviciului de poştă şi telegraf. Cezar Librecht a fost numit în fruntea Direcţiei Poştelor şi Telegrafului (3/15)

* Cu 123 de ani în urmă (1901) era înfiinţată Societatea „Tinerimea artistică”, de către pictorii Ştefan Luchian, Nicolae Vermont, Constantin Artachino, Gheorghe Petraşcu ş.a. Gruparea milita pentru o artă realistă, pentru subiecte luate din viaţa ţăranilor, a oamenilor de rând

* Acum 97 de ani (1927) avea loc Adunarea Generală de constituire a Asociaţiei Presei Sportive din România, în prezenţa ziariştilor profesionişti din întreaga ţară. Cu acest prilej s-a votat şi statutul asociaţiei, din care reţinem că aceasta avea ca scop: „Ocrotirea intereselor morale şi materiale ale ziariştilor sportivi, strângerea relaţiilor colegiale şi de solidaritate profesională între membrii ei, creşterea prestigiului corporaţiei”, precum şi răspândirea prin toate mijloacele a educaţiei fizice şi sportului în România, stabilirea de relaţii cu asociaţiile similare din străinătate. În Adunarea de constituire s-a ales şi cel dintâi Comitet al APS, din care făceau parte cunoscuţii ziarişti sportivi ai vremii Grigore Caracostea (preşedinte) şi Neagu Boerescu, N. Papagheorghe (vicepreşedinţi)

* În urmă cu 61 de ani (1963) guvernele român şi belgian hotărau să ridice legaţiile lor, de la Bruxelles şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. În 1838, Belgia înființează la Galați primul său consulat, mutat, în 1842 la Bucureşti şi transformat, în 1870, în agenţie diplomatică. După 1855, sunt înfiinţate consulate şi viceconsulate la Brăila, Craiova, Iaşi, Constanţa şi Sulina. Relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost stabilite prin Decretul regal din 16/28.II.1880, la rang de legaţie. La 17/29 martie 1880, după recunoaşterea independenţei României, a fost creată prima reprezentanţă diplomatică românească la Bruxelles, la nivel de legaţie. La 11 februarie 1941, relaţiile diplomatice au fost întrerupte, fiind reluate în 1946 şi ridicate la nivel de ambasadă, la 3 decembrie 1963

* Cu 57 de ani în urmă (1967) avea loc realizarea primului transplant reuşit al unei inimi umane, de către medicul sud-african Christiaan Barnard (n. 1922 – m. 2001), la spitalul Grote Schuur din Cape Town (Republica Africa de Sud)

* Acum 56 de ani (1968) intra în vigoare Acordul internaţional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul cosmic (semnat la 22.IV.1968)

* Acum 47 de ani (1977) erau inaugurate lucrările de execuţie a Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II. În baza Acordului între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind condiţiile extinderii colaborării pentru utilizarea potenţialului hidroenergetic al Dunării, semnat la data de 19 februarie 1977 la Bucureşti, s-au demarat activităţile premergătoare realizării Sistemului Hidroenergetic şi de Navigaţie Porţile de Fier II şi ridicarea retenţiei la Porţile de Fier I de la cota de 68,00 mdMA la cota de 69,50md MA. Lucrările din lacul de acumulare s-au executat pe fiecare mal prin organizaţiile de execuţie ale fiecărei ţări. Realizarea lucrărilor la obiectivul principal a fost încredinţată organizaţiilor de execuţie ale părţii române. Echipamentele energetice din centrala de bază iugoslavă au fost asigurate şi montate de organizaţiile iugoslave. Centralele de bază au fost puse în funcţiune la capacitatea proiectată în anul 1986, centrala suplimentară iugoslavă în anul 2000. În zona selectată pentru amplasarea barajului, Dunărea se ramifică şi formează două braţe ce cuprind între ele insula numită Ostrovul Mare

* Tot 47 de ani sunt marcaţi (1977) de la înființarea Muzeului Județean de Istorie Botoșani, în clădirea construită după planurile arh. Petre Antonescu, astăzi monument istoric (cod LMI BT-II-m-B-01937). Muzeul Judeţean de Istorie, aflat pe Strada Unirii din municipiul Botoşani, este găzduit de fostul Palat Administrativ al municipiului. Este un monument istoric ce cuprinde 17 săli de expoziţie la parter şi la etaj, cu două secţii – istorie şi arheologie – în care se prezintă vizitatorilor cele mai semnificative momente ale evoluţiei zonei Botoşanilor din preistorie până în contemporaneitate

* În urmă cu 32 de ani (1992) avea loc transmiterea primului SMS (Short Message Service) de către programatorul britanic Neil Papworth. Acesta a trimis de la un calculator primul mesaj text pe telefonul unui prieten, Richard Jarvis, care era angajat la compania de telefonie Vodafone, din Marea Britanie. Conţinutul SMS-ului era: „Crăciun fericit”. SMS-ul a devenit o modă abia după anul 2000

* Acum 31 de ani (1993) a început să emită, la București, „Radio Romantic”, la început purtând numele Radio Antena 1

* Sunt marcați 30 de ani de când, pe 3 decembrie 1994, după ani de cercetare și dezvoltare intensă, compania japoneză de electronice, Sony, cunoscută pentru crearea de produse ca radioul cu tranzistori TR-55, reportofonul la domiciliu CV-2000, playerul audio portabil Walkman, și playerul compact disc CDP-101, a lansat oficial PlayStation în Japonia. Spre deosebire de Nintendo sau Sega, PlayStation a fost conceput ca o consolă mai accesibilă pentru dezvoltatorii terți. Oferind un suport excelent pentru CD-ROM-uri, PlayStation a eliminat limitările impuse de cartușe, ceea ce a permis dezvoltarea unor jocuri mult mai complexe din punct de vedere grafic și narativ. Jocuri precum Ridge Racer și Tekken au demonstrat rapid puterea grafică a consolei, în timp ce Final Fantasy VII, lansat puțin mai târziu, a arătat capacitatea PlayStation-ului de a spune povești epice. La momentul lansării, PlayStation avea de înfruntat o concurență acerbă din partea unor giganți ai industriei. Nintendo lansa în aceeași perioadă Nintendo 64, o consolă care se baza încă pe cartușe, iar Sega Saturn era deja pe piață. Totuși, avantajele oferite de CD-uri și relațiile puternice pe care Sony le-a construit cu dezvoltatorii terți au transformat rapid PlayStation într-o platformă dominantă. În primul an de la lansare, Sony a vândut peste un milion de unități doar în Japonia, succes care s-a repetat și la lansarea internațională, în septembrie 1995. În câțiva ani, PlayStation a devenit prima consolă de jocuri care a depășit 100 de milioane de unități vândute la nivel global, stabilind noi standarde în industrie

* Acum 12 ani (2012) Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Stiință și Cultură – UNESCO a decis, în cadrul celei de-a şaptea sesiuni a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial desfăşurată la Paris, în perioada 3 – 7 decembrie, înscrierea „Ceramicii româneşti de Horezu” în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. România mai apare, până la această dată, în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitățiii UNESCO cu „Ritualul Călușului”, (inclus la 25 nov. 2005), și cu „Doina” (2 oct. 2009). Ulterior au mai fost adăugate pe listă: „Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova” (5 dec. 2013), „Jocul fecioresc din România” (2 dec. 2015), „Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei în România și Republica Moldova” (1 dec. 2016) și „Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie” (6 dec. 2017)

* Se marchează 1 an de când primul tren nou achiziţionat de România în ultimii 20 de ani a sosit în ţară în data de 3 decembrie 2023, ajungând în ziua următoare în Gara de Nord. Primul tren electric cumpărat de România în ultimii 40 de ani, garnitura Alstom Coradia Stream face parte din lotul de 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs contractate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară. Noul tren a fost în teste statice şi dinamice, care s-au făcut la Făurei, deoarece acest model de tren nu a mai circulat în România. Trenul electric de la Alstom a ajuns, după mai multe amânări, să facă primul drum cu călători, plecând din Gara de Nord din București miercuri, 20 noiembrie, la ora 9:30, cu destinația Brașov

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica şi Căldăruşani (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sf. Francisc Xaveriu, preot (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1873: S-a născut filologul Ilie Bărbulescu, specialist în slavistică; studii referitoare la slava veche, istoria literaturii bulgare vechi, istoria literaturii medio-bulgare şi istoria literaturii ruse; membru corespondent al Academiei Române din 1908 (m. 1945)

– 1879: S-a născut matematicianul Alexandru Myller, iniţiatorul şi îndrumătorul şcolii de geometrie diferenţială de la Iaşi; membru titular al Academiei Române din 1938 (m. 1965) – 145 de ani

– 1888, 3/15: S-a născut compozitorul, dirijorul şi pedagogul Ion Nonna Otescu (m. 1940)

– 1891: S-a născut sculptorul şi scriitorul Oscar Han (m. 1976)

– 1913: S-a născut juristul canadian de origine română Nicolas Mateesco-Matte; considerat unul dintre cei mai importanţi specialişti în drept aerian şi spaţial; în anul 1946 a emigrat în Canada; în 2010 i s-a conferit Premiul „Edward Warner” pentru aviaţie civilă, cea mai înaltă distincţie în aviaţia civilă internaţională, un echivalent al Premiului Nobel; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2016)

– 1927: S-a născut Demostene Andronescu, poet al închisorilor comuniste, deținut politic vreme de 12 ani, trecut prin reeducarea psihică de la Aiud

– 1933: S-a născut compozitorul Liviu Dandara (m. 1991)

– 1938: S-a născut pictorul Florin Mitroi (m. 2002)

– 1939: S-a născut Gheorghe Mărmureanu, specialist în seismologie; între 1990-1996 a fost șef al Laboratorului de seismologie inginerească, cercetător științific principal gradul II; în 1996 a fost numit director științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP), iar din 2011, după numirea lui Constantin Ionescu ca director al INFP, îndeplinește funcția de director onorific; este membru al Societății Române de Fizică, al American Society of Civil Engineers – Mechanical Divsion (din 1969) și al World Academy of Sciences (Trieste, Italia); a primit Premiul Traian Vuia din partea Academiei Române în 1990 pentru volumul monografic Introduction to the mechanics of seismic phenomena and earthquake engineering, Editura Academiei Române, 1987 – 85 de ani

– 1944: A murit Petre Grimm, istoric literar şi traducător; fondatorul catedrei de engleză a Universităţii din Cluj; cercetător al relaţiilor culturale româno-engleze (n. 1881) – 80 de ani

– 1947: S-a născut actorul, regizor şi scenaristul Ion Haiduc

– 1948: S-a născut poeta și editoarea Mara Nicoară (m. 2021)

– 1954: A murit (la Paris) Maria Ventura, actriţă de renume european (societară a Comediei Franceze, din 1922); directoare (1929-1934) a unui teatru bucureştean ce i-a purtat multă vreme numele; stabilită în Franţa (n. 1886) – 70 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1888

– 1966: S-a născut Cătălin Botezatu, designer vestimentar şi fotomodel

– 1972: S-a născut colonelul Marius-Cristian Cîrlan, paraşutist şi alpinist militar, jurnalist (corespondent la săptămânalul „Observatorul militar”, la emisiunile „Ora Armatei” – Radio România Actualităţi şi „Pro Patria” – TVR 1; autorul proiectului „Steaua TV”, prima televiziune online a unui club sportiv din România); şi-a dedicat viaţa şi cariera militară promovării educaţiei fizice şi sportului în Armata României şi a sportului de mare performanţă din cadrul Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, al cărui comandant a fost din 2019 (m. 2020)

– 1976: A murit compozitorul Nelu (Ioan) Ionescu (n. 1906)

– 1987: A murit Dorin Liviu Zaharia, muzician, compozitor, cântăreț de rock și folk, poet, eseist şi filosof; autor al coloanei sonore a numeroase filme româneşti („Nunta de piatră”, „Duhul aurului”, „Tănase Scatiu” ş.a.) (n. 1944)

– 1990: A murit (la Paris) George Tomaziu, pictor, desenator şi ilustrator de carte; antifascist convins, este arestat în iunie 1944 şi ameninţat să fie executat; este eliberat după actul de la 23 august; după instalarea comuniştilor la putere în România este din nou arestat şi condamnat, în noiembrie 1950, la 15 ani de muncă forţată; graţiat în 1963; în 1969 părăseşte România, stă un an la Londra şi apoi se stabileşte la Paris (n. 1915)

– 1991: A murit Petre Ţuţea; filosof creştin, publicist, eseist, memorialist, economist, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; unul dintre cei mai importanţi membri ai mişcării gândiriste; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (n. 1902)

– 1994: S-a născut Crina „Coco” Popescu (numele real: Crina Imola Popescu), cel mai tânăr alpinist din lume şi prima femeie din lume care a încheiat circuitul celor şapte cei mai înalţi vulcani de pe cele 7 continente; în 2013 a intrat pentru a doua oară în Cartea Recordurilor fiind desemnată „cea mai de succes tânără alpinistă din lume” datorită palmaresului ei impresionant de recorduri mondiale de vârstă în alpinism: deţine 7 recorduri mondiale de vârstă; la vârsta de 14 ani a obţinut titlul de Maestru al Sportului; este supranumită de World Record Academy „căprioara din Carpaţi” – 30 de ani

– 1997: A murit (la Copenhaga) Eugen Lozovan, lingvist, istoric, filolog şi istoric literar; în 1950 părăseşte ţara (trăieşte o perioadă la Viena şi Paris, iar din 1957 se stabileşte în Danemarca) (n. 1929)

– 2021: A murit Ioan Teodorescu, una dintre marile personalități ale rugbyului românesc, jucător cu o carieră impresionantă şi antrenor (n. 1936)

EVENIMENTE EXTERNE

– Luanda: Președintele SUA Joe Biden se întâlnește cu liderii angolezi.

– Londra: Vizita de stat a emirului statului Qatar Tamim bin Hamad Al Thani, care va fi primit de Regele Charles și Regina Camilla ai Marii Britanii la Palatul Buckingham (3 – 4 dec.)

– Bruxelles: Miniștrii de externe aliați se vor întâlni la sediul NATO, în perioada 3-4 decembrie, într-o întâlnire prezidată de secretarul general Mark Rutte. Se așteaptă ca Rutte să facă declarații de presă în ambele zile

– Bișkek: Prim-ministrul Kazahstanului Oljas Bektenov va vizita Kârgâzstanul pentru a participa la a 12-a reuniune a Consiliului Interguvernamental Kârgâz-Kazahstan. (3 – 4 dec.)

-Singapore: Ministrul australian de externe Penny Wong va discuta despre politica externă la forumul IISS

– Veneția: Verdict în procesul fostului iubit acuzat de uciderea studentei italiene Giulia Cecchettin

– Istanbul: Audierea de judecată privind prăbușirea hotelului Grand Isias în timpul cutremurului din 2023

– Londra: Urmează să fie anunțat câștigătorul Premiului Turner, cea mai importantă distincție acordată pentru artă contemporană în Regatul Unit

– Japonia: Manifestări de marcare a 30 de ani de la lansarea primului Playstation de către compania Sony

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi”; instituită de Adunarea Generală a ONU, la 13.X.1992, prin Rezoluţia 47/3, la încheierea Deceniului Naţiunilor Unite pentru persoanele cu dizabilităţi (1983-1992); este un apel din partea forului mondial către statele membre pentru ca aceste persoane să fie integrate tot mai mult în societate

– #GivingTuesday (sau „Ziua Mondială a Faptelor Bune”) este o mișcare globală care promovează inițiativele de solidaritate, punând în valoare generozitatea oamenilor și puterea de comunicare a social media, creând o mișcare ce aduce împreună ONG-uri, instituții publice, companii și oameni de bine pentru a încuraja implicarea în comunitate. Inițiată de echipa de la 92Y Belfer Center for Innovation & Social Impact – un centru cultural din New York, în 2012, în scopul promovării unei zile dedicate altruismului, #GivingTuesday a devenit o mișcare internațională adoptată de peste 90 de țări. În România ziua este marcată din 2017. #GivingTuesday cade în aceeași zi în fiecare an: marți, după Ziua Recunoștinței din SUA

– 1596: S-a născut Nicolo Amati, constructor italian de viori; profesor al renumitului lutier Antonio Stradivari (m. 1684)

– 1729: La această dată a fost botezat Antonio Soler, compozitor şi organist spaniol (m. 1783) – 295 de ani

– 1812: S-a născut Hendrik Conscience, scriitor belgian, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori în limba flamandă (m. 1883)

– 1838: S-a născut Cleveland Abbe, astronom şi meteorolog american, fondatorul serviciului meteorologic al SUA (1891) (m. 1916)

– 1883: S-a născut Anton von Webern (Anton Friedrich Wilhelm von Webern), compozitor şi dirijor austriac (m. 1945)

– 1886: S-a născut fizicianul suedez Karl Siegbahn; cercetări şi descoperiri în spectroscopia radiaţiilor X; începând din 1937, cercetările sale s-au îndreptat spre fizica nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1924; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1978). NOTĂ: Fiul său cel mai mic, Kai Siegbahn (1918-2007), a primit şi el, în 1981, Premiul Nobel pentru fizică

– 1888: A murit Carl Zeiss, optician german, inventatorul renumitului tip de sticlă ce-i poartă numele; a întemeiat, în 1846, cunoscuta firmă de instrumente optice din Jena (n. 1816)

– 1894: A murit scriitorul scoţian Robert Louis Stevenson (n. 1850) – 130 de ani

– 1900: S-a născut chimistul german Richard Kuhn; studii în domeniul vitaminelor; în 1935 a sintetizat vitamina B; Premiul Nobel pentru chimie în 1938 (m. 1967)

– 1904: S-a născut ziaristul brazilian Roberto Marinho, proprietarul postului de televiziune „TV Globo” (cel mai important canal tv. din America Latină şi unul dintre cele mai mari din lume) şi al unui adevărat imperiu media, care include mai multe ziare, o editură, canale de televiziune şi radio; Marinho şi-a început cariera, la 21 de ani, la cotidianul „O Globo” (fondat de tatăl său), punct de plecare a imperiului său mass-media (m. 2003) – 120 de ani

– 1908: S-a născut actorul britanic de teatru, cinema și televiziune Charles Edward Underdown (m. 1989)

– 1911: S-a născut Nino Rota (pe numele său adevărat Giovanni Rota Rinaldi), compozitor, pianist și dirijor italian (m. 1979)

– 1919: A murit Pierre-Auguste Renoir, pictor şi grafician francez, reprezentant de seamă al impresionismului (n. 1841) – 105 ani

– 1921: S-a născut actriţa Madiha Youssry (nume real: Hanouma Habib Khalil), o legendă a cinematografiei egiptene (m. 2018)

– 1923: S-a născut fotograful şi pictorul american Saul Leiter, pionier al fotografiei în culori (m. 2013)

– 1927: S-a născut Andy (Howard Andrew) Williams, interpret, compozitor şi actor american de film (m. 2012)

– 1930: S-a născut Jean-Luc Godard, regizor şi critic de film, scenarist franco-elvețian; unul din pionierii curentului „La Nouvelle Vague” (m. 2022)

– 1933: S-a născut Paul J.(ozef) Crutzen, chimist neerlandez, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1995 pentru că a demonstrat, în 1970, cum compușii chimici ai oxidului de azot accelerează distrugerea ozonului stratosferic, care protejează Pământul de radiațiile ultraviolete ale Soarelui; el a împărțit premiul cu chimiștii americani Mario Molina și Frank Sherwood Rowland (m. 2021)

– 1937: A murit poetul maghiar József Attila (n. 1905)

– 1938: A murit (s-a sinucis) poeta italiană Antonia Pozzi, considerată una dintre cele mai originale voci din literatura italiană modernă; în timpul vieții a scris 300 de poezii, toate publicate după moartea ei în 1938, la vârsta de 26 de ani; deși Pozzi nu a câștigat recunoaștere pentru munca ei în timpul vieții, poemele ei au fost mai târziu publicate de multe ori în Italia și au fost traduse în mai multe limbi (n. 1912)

– 1941: A murit Christian Sinding, pianist şi compozitor norvegian (n. 1856)

– 1948: S-a născut Ozzy Osbourne (numele real: John Michael Osbourne), solistul vocal al formaţiei britanice de heavy metal „Black Sabbath”

– 1949: A murit scriitorul bulgar Elin Pelin (pseudonimul lui Dimitar Ivanov Stoianov) (n. 1877) – 75 de ani

– 1952: S-a născut Mel Smith, actor britanic de comedie, regizor, scenarist, producător, scriitor (m. 2013)

– 1960: S-a născut actriţa americană de film Daryl Hannah

– 1965: S-a născut patinatoarea germană Katarina Witt, figură emblematică a patinajului artistic al anilor ’80 ai secolului XX; campioană naţională a RDG şapte ani consecutiv (1981-1988), campioană mondială de patru ori (1984, 1985, 1987 şi 1988) şi campioană olimpică de două ori (Sarajevo-1984 şi Calgary-1988)

– 1970: S-a născut (în Israel) violoncelistul american-canadian Matt Haimovitz

– 1996: A murit istoricul francez Georges Duby, unul dintre cei mai mari medievalişti ai epocii sale (n. 1919)

– 2012: A murit Ecaterina Cazimirov, actriță din Rep. Moldova (n. 1921)

– 2018: A murit producătorul, regizorul şi scenaristul neozeelandez Geoff Murphy (n. 1938)

Sursa: RADOR