Independentul Călin Georgescu, surpriza primului tur al alegerilor prezidențiale

Politologul Cristian Pîrvulescu: „Extrema dreaptă este de departe marele câștigător al acestor alegeri”.

Publicat de Adina Sîrbu, 25 noiembrie 2024, 07:48 / actualizat: 25 noiembrie 2024, 10:41

Candidatul independent Călin Georgescu a câștigat detașat primul tur al alegerilor prezidențiale.

Inițial dat favorit de sondajele la ieșirea din urne, liderul social-democrat Marcel Ciolacu a fost devansat de candidatul de extremă dreaptă, care a obținut aproape 23% dintre sufragii în țară și peste 40% din voturi în diaspora.

De altfel, indiferent de rezultatul scrutinului, specialiștii spun că extrema dreaptă a profitat de un climat social și geopolitic tensionat în acest stat membru loial al UE și NATO, situat la granița cu Ucraina.

Critic vehement al NATO, Călin Georgescu a obținut cele mai multe voturi la primul tur al prezidențialelor, iar rezultatul șocant amenință poziția ferm pro-Ucraina a României, notează Reuters.

În vârstă de 62 de ani, Călin Georgescu a fost membru al AUR, care l-a promovat pentru funcția de prim-ministru. În 2022, el a părăsit formațiunea după ce unii colegi au considerat că pozițiile sale pro-ruse și anti-NATO afectează imaginea partidului.

„Extrema dreaptă este de departe marele câștigător al acestor alegeri”, a comentat pentru AFP politologul Cristian Pîrvulescu.

Este o schimbare majoră pentru această țară cu 19 milioane de locuitori, care până acum a rezistat influențelor naționaliste, spre deosebire de Ungaria sau Slovacia.

Cu un discurs pasionat, cu accente mistice și conspiraționiste, George Simion, liderul AUR, un admirator declarat al lui Donald Trump, era considerat unul dintre favoriți. Deși a capitalizat politic pe nemulțumirile unei părți a populației afectate de inflația puternică, discursul mai moderat l-a dezavantajat în fața celor mai radicali, potrivit lui Cristian Pîrvulescu.

În schimb, scorul obținut de Călin Georgescu se datorează unei campanii virale pe TikTok, axată pe oprirea ajutorului pentru Ucraina.

După 10 ani de mandat al președintelului Klaus Iohannis, un susținător fervent al Kievului și devenit foarte nepopular din cauza costisitoarelor sale deplasări în străinătate finanțate din bani publici, alegătorii și-au îndreptat atenția către trei candidați anti-sistem, pe fondul ascensiunii mișcărilor ultra-conservatoare în Europa.

Bazându-se pe aceste rezultate bune la prezidențiale, extrema dreaptă ar trebui să beneficieze de un „efect de contagiune” la legislativele din 1 decembrie, între cele două tururi ale prezidențialelor, anticipează Cristian Pîrvulescu, iar situația ar putea prefigura negocieri dificile pentru formarea unei coaliții.

Sursă: Radio România