Calendarul zilei – 23 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 23 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 25 noiembrie 2024, 14:47

S-a întâmplat într-o zi de 23 noiembrie

* Acum 2558 de ani (534 î.Hr) Pisistrate (c. 600-527 î.Hr.), tiran al Atenei, organiza primele reprezentaţii de teatru. Aceasta este, potrivit istoricilor, ziua în care a luat naștere tragedia greacă. Potrivit lui Aristotel, tragedia s-a născut din ditiramb, din cântul liric cântat în cinstea lui Dionysos de un cor ciclic dansând în jurul unui altar al zeului. Numele tragedie (cântecul ţapilor) vine de la cuvântul „tragos” (ţap). Coriştii, purtând măşti în chip de ţap, înfăţişau făpturi legendare, prieteni ai lui Dionysos. Elementul dramatic, dialogul, a apărut în momentul în care unul dintre corişti s-a desprins din grup, răspunzându-i prin cuvinte atribuite zeului, astfel apărând pentru prima dată actorul. Evenimentul este legat de numele poetului Thespis, primul actor care a jucat un personaj pe o scenă. În istoria teatrului, se consideră că Thespis ar fi inventat primul actor, tragedia fiind completată de Eschil şi Sofocle. Tot lui Thespis îi este atribuită şi apariţia turneelor, fiind primul care a pornit la drum prin mai multe oraşe greceşti

* Acum 314 ani (1710), în Moldova, avea loc a doua înscăunare a lui Dimitrie Cantemir, care a durat până la 11.VII.1711. A mai domnit în 1693 (din 19 martie până la 8 aprilie). Dimitrie Cantemir (26.X.1673 – 21.VIII.1723), prozator, istoric, filosof, personalitate umanistă de talie europeană (la 25 de ani era un cărturar format, care îşi începea creaţia originală cu lucrări de etică, literatură, filosofie şi muzică. La 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin). Programul său politic ca domnitor al Moldovei s-a bazat pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană. După înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I. După domnia sa, în Moldova, a început epoca fanariotă

* Sunt marcați 135 de ani (1889) de când era instalat, în clubul Palais Royale Saloon din San Francisco, primul tonomat cu fise din lume, creaţia lui Louis T. Glass, proprietarul companiei Pacific Phonograph, căruia i-a venit năstruşnica idee că un aparat poate încânta clienţii cluburilor cu şlagărele vremii, contra cost. Strămoşul tonomatelor era de fapt un fonograf electric Edison, cu cilindru, căruia i-au fost ataşate iniţial patru tuburi prin care ascultătorii puteau auzi muzica produsă de aparat, numai după ce introduceau fiecare câte o monedă. Aparatul putea reproduce o singură melodie, iar pentru a asculta o nouă piesa melomanii erau nevoiţi să aştepte câteva zile, până când proprietarul schimba cilindrul fonografului. Aparatul a fost numit iniţial „nickel-in-the-slot player”, pentru că melodiile puteau fi ascultate numai după introducerea unei monede (nickel) în fanta aparatului (slot). Cum amplificatorii nu erau încă inventaţi pe vremea aceea, ascultătorii erau nevoiţi să se adune în jurul aparatului şi să-şi asculte melodiile preferate cu ajutorul unor stetoscoape. Mai târziu, tonomatele au ajuns să fie cunoscute sub denumirea de „juke-box”

* În urmă cu 108 ani (1916), în timpul Primului Război Mondial, armatele germano-austro-ungare, conduse de feldmareşalul von Mackensen, ocupau Bucureştiul, iar trupele germane ocupau Ploieştiul (23.XI/6.XII)

* Cu 84 de ani în urmă (1940) generalul Ion Antonescu, șeful Statului Român, parafa, la Berlin, aderarea României la Pactul Tripartit, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia și Japonia. Din partea României, semnarea Pactului Tripartit era un act prin care se încerca protejarea țării în fața agresiunilor URSS şi avea un caracter defensiv, având rolul de a cimenta alianța statelor semnatare în fața unor eventuale agresiuni din partea altor state. Pactul a fost considerat în epocă și un avertisment transmis SUA pentru a rămâne neutre în războiul care se prefigura. Cei trei parteneri își recunoșteau reciproc sferele de influență și se obligau să-și asigure ajutor reciproc din punct de vedere politic, economic și militar în cazul în care oricare dintre ele ar fi atacate de o putere cu care nu era deja implicată în război, cu excepția URSS. Pactul Tripartit a fost semnat de Ungaria (20 noiembrie 1940), România (23 noiembrie 1940) şi Slovacia (24 noiembrie 1940). Bulgaria a semnat pactul pe 1 martie 1941, înainte de intrarea trupelor germane în țară. Ultima țară care a semnat Pactul a fost Iugoslavia, pe 25 martie 1941

* Acum 54 de ani (1970) apărea primul număr al revistei franceze „Charlie Hebdo”. Charlie Hebdo este o revistă satirică franceză, cu apariție săptămânală, care publică în mare parte ilustrații (caricaturi și desene), dar și reportaje, articole controversate și glume. Având puternice vederi de stânga și anti-religioase, revista este caracterizată de poziția ei critică față de islamism, catolicism, iudaism și extremismul de dreapta. Revista a fost fondată în 1970, apărând până în 1981. După o întrerupere de peste zece ani, publicarea a fost reluată în 1992. Directorii ei au fost François Cavanna (1969–1981), Philippe Val (1992–2009) și Stéphane Charbonnier (2009-2014). Amenințată în mod repetat de fundamentaliștii islamiști, revista a răspuns la provocări menținându-și tonul satiric și punându-l pe Allah în ipostaze de nedescris. Sediul vechi a fost incendiat la 2 noiembrie 2011. La 7 ianuarie 2015, în timpul unei ședințe de redacție, a fost atacat și noul sediu din Paris al săptămânalului satiric. Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo s-a soldat cu 12 morți și 11 răniți, atacatorii fiind uciși după două zile de către forțele speciale ale poliției

* În urmă cu 27 de ani (1997) România şi Ungaria au fost admise în Consiliul Uniunii Europene ca membre cu drepturi şi obligaţii depline în domeniul educaţiei, instruirii şi tineretului

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Antonie de la Iezerul Vâlcii (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Economiştilor din România” și „Ziua Profesorului de Economie” marchează deschiderea primului curs universitar de economie politică din ţara noastră, susţinut de Ion Ghica, la 23.XI/5.XII.1843, la Academia Mihăileană din Iaşi, cu tema „Despre importanţa economiei politice”; sărbătorirea acestei zile a fost hotărâtă la cel de-al III-lea Congres al Asociaţiei Generale a Economiştilor din România/AGER, în 1997

– 1852: S-a născut zoologul Alexandru M. Vitzu; a fost fondatorul Institutului de Fiziologie din București, inaugurat pe 14 octombrie 1892, și este considerat întemeietorul fiziologiei experimentale în România; în 1897 a devenit membru corespondent al Academiei Române (m. 1902)

– 1898: S-a născut inginerul Constantin N. Dinculescu; a condus lucrările de proiectare şi execuţie a numeroase termocentrale (Doiceşti, Ovidiu II, Borzeşti ş.a) şi a centralelor hidroelectrice de la Bicaz şi Sadu V; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 1990)

– 1905: S-a născut Petru Comarnescu, eseist, critic literar şi de artă, memorialist şi traducător (m. 1970)

– 1920: S-a născut (la Cernăuți) Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel), poet, traducător și eseist evreu; pseudonimul „Celan” provine din anagramarea numelui său de familie, Antschel (m. 1970, la Paris)

– 1921: S-a născut episcopul Emilian Birdaş; între anii 1973 şi 1975, ca episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, s-a preocupat, cu precădere, de soluţionarea problemelor pastoral-misionare din Harghita, Covasna şi Mureş, contribuind la apropierea dintre confesiuni şi etnii; ca episcop de Alba Iulia (1975-1990), a restaurat vechea biserică a Mănăstirii Râmeţ, alături de care a construit o biserică nouă, numită „Catedrala Munţilor Apuseni”; a contribuit la reconstruirea din temelii a unui număr de 72 de biserici ortodoxe şi la repararea altor sute de lăcaşuri de cult; membru de onoare al Academiei Române (1992) (m. 1996)

– 1923: A murit (s-a sinucis) Urmuz (numele real: Demetru Dem Demetrescu-Buzău), scriitor avangardist din perioada interbelică; proza lui premerge suprarealismului şi literaturii absurdului (n. 1883)

– 1925: S-a născut preotul ortodox Gheorghe Calciu-Dumitreasa, unul dintre cei mai renumiţi părinţi mărturisitori din temniţele comuniste, disident anticomunist şi luptător pentru drepturile omului; arestat între anii 1948 şi 1964 pentru opiniile sale anticomuniste, va fi condamnat din nou în 1979 pentru că a criticat dur intenţiile regimului de a demola biserica Enei din Bucureşti; condamnarea sa a stârnit un val de proteste atât din partea unor intelectuali români din diaspora, cât şi din partea unor personalităţi ca Papa Ioan Paul al II-lea, preşedintele Statelor Unite, Ronald Reagan, sau premierul britanic, Margaret Thatcher; ca urmare a presiunii internaţionale, părintele Calciu a fost eliberat în 1984, iar anul următor a fost obligat să părăsească definitiv ţara, stabilindu-se în SUA (m. 2006, la Washington). NOTĂ: După pomenirea şi deshumarea ce au avut loc, conform rânduielilor, la 7 ani după adormirea sa, trupul părintelui Gheorghe Calciu a fost descoperit întreg, neputrezit, nestricăcios, aproape integral

– 1933: S-a născut Stancu Ilin, istoric literar şi editor; cercetări consacrate biografiilor și operelor literare ale lui Liviu Rebreanu, B.P. Hasdeu și I.L. Caragiale

– 1935: S-a născut Dan Marţian, om politic, membru fondator al FSN (Frontul Salvării Naţionale – decembrie 1989) şi copreşedinte al CPUN (Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională – ianuarie 1990); primul preşedinte al Camerei Deputaţilor după 1989 (1990 -1992) (m. 2002)

– 1935: A murit poeta şi traducătoarea Maria Cunțan (n. 1862)

– 1939: S-a născut Zaharia Sângeorzan, critic şi istoric literar (m. 2002) – 85 de ani

– 1945: S-a născut pictorul bisericesc și restauratorul Grigore Popescu-Muscel, unul dintre cei mai importanți reprezentanți contemporani ai artei iconografice românești și europene; a pictat peste 50 de biserici în România, Germania, Ungaria, Cipru, Franța, Serbia și Grecia

– 1948: S-a născut Grete Tartler, poetă, diplomată și traducătoare (atât din germană, daneză și engleză, cât și din arabă clasică); preocupări de orientalistică concretizate în studii şi traduceri din poezia arabă preislamică, precum şi din proza şi poezia arabă clasică

– 1949: A murit scriitorul Carol Ardeleanu (n. 1883) – 75 de ani

– 1951: S-a născut scriitorul, jurnalistul și profesorul Dan Mucenic (m. 2018)

– 1953: S-a născut Lucian Perţa, poet şi publicist; considerat de unii critici drept cel mai important parodist român

– 1953: A murit I.[lie] E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; de numele său se leagă adunarea, în cele 13 tomuri de ”Studii şi documente literare”, a corespondenţei junimiştilor şi sămănătoriştilor, pe care a însoţit-o cu note, comentarii şi indici; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1888)

– 1954: S-a născut Mihai Elekeş, compozitor și realizator de emisiuni la Radio România Actualități – 70 de ani

– 1956: A murit Jean Alexandru Steriade, pictor şi grafician; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1880)

– 1971: A murit prozatorul Ury Benador (pseudonimul lui Simon Moise Schmidt-Grinberg) (n. 1895)

– 1972: S-a născut Daniel David, psiholog, profesor „Aaron T. Beck” de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca; unul din cei mai cunoscuţi psihologi/psihoterapeuţi din spaţiul public şi profesional românesc; a fondat, în anul 2004, International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapies and Applied Mental Health, un institut de referinţă la nivel internaţional

– 2004: A murit (la Paris, unde se stabilise) Alexandru Vona (pseudonim al lui Alberto Enrique Samuel Béjar y Mayor), autorul romanului „Ferestre zidite”, scris înainte de plecarea din ţară, în 1947, publicat abia în 1993 şi care s-a bucurat de un mare succes nu numai în România, ci şi în numeroase ţări europene (n. 1922) – 20 de ani

– 2004: A murit operatorul Sergiu Huzum, inventatorul procedeului transtrav; stabilit din 1969 în Franţa, unde a realizat filme documentare şi de televiziune (n. 1933) – 20 de ani

– 2012: A murit interpretul de muzică populară Achim Nica; supranumit de Ion Dolănescu „Tatăl doinei bănăţenilor” (n. 1930)

– 2017: A murit actriţa de teatru, film și televiziune Stela Popescu, „Doamna comediei româneşti”; a realizat cupluri celebre alături de Ștefan Bănică și Alexandru Arșinel (n. 1935, la Slobozia-Hodorogea, Orhei, Basarabia)

– 2023: A murit Rona Hartner, actriță de film, cântăreață, compozitoare și textieră română de origine germană; stabilită în Franța (n. 1973) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Taipei, Taiwan: Ceremonia de premiere a Festivalului de Film Golden Horse

– Gaborone: Fostul președinte al Botswanei, Ian Khama, urmează să se prezinte în instanță sub acuzația de deținere ilegală de arme de foc și de primire a unor bunuri furate

– Milano: Fotbal – Campionatul Italiei: AC Milan – Juventus Torino

– Málaga, Spania: Tenis – cea de-a doua semifinală a Cupei Davis 2024

– Dublin: Rugby – Meciuri amicale de probă – Irlanda – Fiji

– Cardiff: Rugby – Meciuri amicale de probă – Țara Galilor – Africa de Sud

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Memorială a Holodomorului” sau „Ziua Comemorării Victimelor Holodomorului” este o zi de comemorare anuală a victimelor foametei din 1932 – 1933, care a ucis între 3 și 7 milioane de oameni în Ucraina. La 26 noiembrie 1998, președintele Ucrainei a emis un decret prezidențial prin care a stabilit ca a patra sâmbătă din noiembrie să fie recunoscută drept Zi Națională de Comemorare a victimelor acestei atrocități în masă. La 28 noiembrie 2006, Consiliul Suprem al Ucrainei a adoptat „Legea cu privire la Holodomorul din 1932–1933 în Ucraina”, calificând Holodomorul drept genocid al poporului ucrainean. Rezoluția Parlamentului European din 15 decembrie 2022 a recunoscut Holodomorul, foametea provocată intenționat în perioada 1932-1933 în Ucraina de o politică deliberată a regimului sovietic, drept genocid împotriva poporului ucrainean. Ziua este, de asemenea, o comemorare anuală oficială în Canada și observată de comunitățile diasporei ucrainene din alte țări. În mod tradițional, în această zi ucrainenii participă la slujbe de pomenire și pun vase simbolice cu cereale și aprind lumânări în memoria victimelor Holodomorului și a altor astfel de evenimente nefericite din Ucraina; de asemenea, participă la ceremoniile de la monumentul Lumânării Memoriei de la Muzeul Național al Holodomorului-Genocidului

– 1754: S-a născut Abraham Baldwin, politician american, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii (m. 1807) – 270 de ani

– 1760: S-a născut François Noël Babeuf, om politic francez, reprezentant al curentului socialismului extremist în timpul Revoluţiei franceze (m. 1797, a fost executat)

– 1804: S-a născut Franklin Pierce, militar și politician american, al 14-lea președinte a Statelor Unite ale Americii între anii 1853-1857 (m. 1869) – 220 de ani

– 1826: A murit astronomul german Johann Elert Bode; a stabilit o lege empirică pentru calculul distanţelor de la planete la Soare (n. 1747)

– 1837: S-a născut Johannes Diderik van der Waals, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1910 (m. 1923)

– 1859: S-a născut William H. Bonney (cunoscut sub numele de „Billy the Kid”), renumit bandit american, despre care legenda spune că ar fi ucis prima dată la vârsta de 12 ani şi ar fi împuşcat 27 de oameni înainte de a fi împlinit 21 de ani (m. 1881) – 165 de ani

– 1869: S-a născut Valdemar Poulsen, fizician și inginer danez; a contribuit la apariția și dezvoltarea cinematografului vorbit, fiind primul care a înregistrat cuvântul pe fir magnetic (1898) (m. 1942) – 155 de ani

– 1876: S-a născut Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol (m. 1946)

– 1888: S-a născut actorul american de film Harpo (Adolph) Marx, membru (alături de fraţii săi – Chico, Groucho şi Zeppo, tot actori) al renumitului grup ”Marx Brothers”; reprezentanţi ai genului burlesc (m. 1964)

– 1897: S-a născut Nirad Chaudhuri, scriitor indian şi realizator de emisiuni radiofonice şi de televiziune; a trăit mulţi ani în Marea Britanie (m. 1999)

– 1916: S-a născut actorul britanic de film Michael Gough (m. 2011)

– 1927: S-a născut Angelo Sodano, prelat italian al Bisericii Catolice și din 1991 cardinal; a fost decan al Colegiului Cardinalilor din 2005 până în 2019 și cardinal secretar de stat din 1991 până în 2006; Sodano a fost prima persoană din 1828 care a servit simultan ca decan și secretar de stat (m. 2022)

– 1928: S-a născut Pierre Étaix, mim, actor, scenarist şi regizor de film francez (m. 2016)

– 1930: S-a născut poetul portughez Herberto Helder (numele complet: Luís Bernardes de Oliveira) (m. 2015)

– 1933: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul și profesorul polonez Krzysztof (Eugeniusz) Penderecki, reprezentant al „Școlii compozitorilor polonezi din generația anilor 1960”, unul dintre puținii creatori de muzică de avangardă care a reușit să câștige o largă popularitate; muzica sa este calificată adesea ca „postserială” și „postclasică târzie”; cunoscut şi pentru muzica sa de film (m. 2020)

– 1935: S-a născut Mitropolitul Kievului şi al Întregii Ucraine, Preafericitul Părinte Vladimir (Victor Markianovici Sabodan) (m. 2014). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 10 noiembrie 1935

– 1937: S-a născut Karol Modzelewski, istoric, scriitor și politician polonez de origine rusă; specialist în istoria medievală poloneză; figură marcantă a dizidenţei anticomuniste înainte de 1989 (m. 2019)

– 1941: S-a născut Franco Nero (pe numele său adevărat Francesco Sparanero), actor, scenarist, regizor şi producător italian de film

– 1941: S-a născut Derek Mahon, poet, critic de teatru, editor, traducător, un nume important al literaturii irlandeze (m. 2020)

– 1944: S-a născut fotograful de modă și regizorul german de documentare Peter Lindbergh; „creatorul” supermodelelor din anii ’90 ai secolului trecut (m. 2019) – 80 de ani

– 1945: S-a născut, la Tbilisi, în Georgia, pianista Elisabeth Leonskaja, stabilită la Viena din 1978

– 1957: S-a născut William G. Kaelin Jr. medic american, profesor la Harvard University și cercetător la Dana–Farber Cancer Institute; Premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie în 2019, împreună cu Gregg L. Semenza și Peter J.Ratcliffe, pentru studiile privind adaptarea celulelor la schimbările nivelurilor de oxigen; descoperirea deschide calea pentru dezvoltarea unor noi strategii de tratare a cancerului, anemiei și altor boli

– 1959: S-a născut Maxwell Caulfield, actor britanic – 65 de ani

– 1974: A murit Cornelius Ryan, ziarist (corespondent de război în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale) şi scriitor american de origine irlandeză (autor a numeroase cărţi despre război – „Ziua cea mai lungă”, „Un pod prea îndepărtat” ş.a) (n. 1920, la Dublin) – 50 de ani

– 1976: A murit André Malraux, romancier, eseist şi om politic francez (n. 1901)

– 1979: A murit actriţa Merle Oberon, vedetă anglo-americană a anilor ’30-’40 ai secolului XX (n. 1911, la Mumbai/India) – 45 de ani

– 1991: A murit actorul german de origine poloneză Klaus Kinski (n. 1926)

– 1992: S-a născut Miley Cyrus (pe numele adevărat Destiny Hope Cyrus), cântăreaţă, compozitoare şi actriţă americană; fiica cântăreţului de muzică country Billy Ray Cyrus

– 1995: A murit (la Los Angeles, unde se stabilise) Louis Malle, regizor de film, actor, scenarist şi producător francez; şi-a început cariera sub auspiciile Noului Val Francez (n. 1932)

– 2006: A murit actorul francez de teatru şi film Philippe Noiret (n. 1930)

– 2010: A murit Ingrid Pitt, actriţă de film şi scriitoare britanică de origine poloneză (n. 1937)

– 2011: A murit soprana catalană Montserrat Figueras; s-a consacrat interpretării unui repertoriu vocal foarte vast din epocile medievală, renascentistă şi barocă (n. 1942)

– 2012: A murit José Luis Borau (numele la naştere: José Luis Borau Moradell), scenarist, regizor, producător, actor şi scriitor spaniol; considerat părintele cinematografiei spaniole vreme de 50 de ani, fost preşedinte şi fondator al Academiei de Film spaniole (n. 1929)

– 2012: A murit Larry Hagman, actor american, regizor şi producător de film şi televiziune; celebru pentru rolul JR Ewing din serialul „Dallas” (n. 1931)

– 2014: A murit actriţa franceză Hélène Duc (n. 1917) – 10 ani

– 2015: A murit economistul american Douglass North, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu Robert W. Fogel, „pentru înnoirea cercetării economice prin folosirea teoriei economice şi a metodelor cantitative, pentru a explica schimbările economice şi instituţionale” (n. 1920)

– 2018: A murit regizorul britanic de film Nicolas Roeg (n. 1928)

– 2019: A murit Marilyn Gist Farquhar, biolog, patolog și profesor american; intensă activitate în domenii precum: biologia celulară, patologia experimentală, nefrologie, endocrinologie, studiul celulelor sanvine, traficul membranelor și veziculelor intracelulare și reciclarea membranelor; din 1970 soția profesorului George Emil Palade; membru de onoare al Academiei Române (din 1995) (n. 1928) – 5 ani