Calendarul zilei – 15 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 15 noiembrie 2024, 13:38

S-a întâmplat într-o zi de 15 noiembrie

* Acum 211 ani (1813) Gheorghe Asachi a deschis, la Academia domnească din Iaşi, o clasă specială în limba română, pentru a preda, în limba naţională, un curs de pregătire a inginerilor hotarnici (a funcţionat până în 1818)

* Cu 188 de ani în urmă (1836) era înfiinţat Conservatorul Filarmonic-Dramatic din Iaşi, sub direcţia lui Gheorghe Asachi, a spătarului Vasile Alecsandri (tatăl poetului) şi a vornicului Ştefan Catargiu (în noiembrie 1840 îşi va înceta activitatea) (15/27)

* Acum 169 de ani (1855) avea loc deschiderea oficială a cursurilor Şcolii Tehnice de Telegrafie din Bucureşti. În anul 1855 s-au înfiinţat şcoli de telegrafie la Bucureşti şi la Iaşi, care au pregătit personal român pentru deservirea posturilor telegrafice. În anii 1858-1859 liniile telegrafice române au fost preluate de la austrieci (15/27)

* În urmă cu 108 ani (1916) avea loc înfiinţarea Serviciului Foto-Cinematografic al Armatei Române (SFCAR) – cea dintâi instituţie de profil din ţară şi una dintre primele case de filme militare din lume, a cărei producţie era realizată cu mijloace materiale şi financiare exclusiv statale, la conducerea sa fiind numit sublocotenentul Ion Oliva, student la Facultatea de arhitectură din Paris (trimis în țară de către șeful misiunii militare române din Franța, în scopul organizării acestui serviciu)

* Acum 106 ani (1918) „Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanții aleși ai românilor și ai naționalităților din Bucovina, a hotărât în unanimitate „unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru cu regatul României”. Acesta este al doilea mare moment din procesul de reîntregire națională a statului unitar român. Un prim act se săvârșise la 27 martie/9 aprilie 1918, când teritoriul cuprins între Prut, Nistru, Marea Neagră cunoscut sub numele de Basarabia, se unise, prin voința Sfatului Țării, cu România. Acest Consiliu, care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România, s-a constituit la 14/27.X.1918. Bucovina a fost desprinsă din Moldova la 7.V.1775. „Ziua Bucovinei” a fost stabilită pe 28 noiembrie prin Legea 250/2015 (15/28)

* În urmă cu 104 ani (1920) era înfiinţată Şcoala Politehnică din Timişoara, conform Decretului Regal nr. 4822 din 11 noiembrie 1920. În 1948, Școala Politehnica şi-a schimbat denumirea în „Institutul Politehnic din Timişoara”, devenit ulterior, Institutului Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara, și mai apoi (1991), Universitatea Tehnică din Timişoara. În anul 1995, în baza Hotărârii de Guvern nr. 568 publicată în Monitorul Oficial în data de 16.VIII.1995, s-a schimbat denumirea Universităţii Tehnice din Timişoara în Universitatea „Politehnica” din Timişoara (din 2013, Universitatea „Politehnica” Timişoara)

* Acum 82 de ani (1942) la Timişoara s-a dat în funcţiune prima linie de troleibuze din România. Primele vehicule timişorene sunt „filobusele” de la Fiat, fabricate la Torino. Termenul timişorean „firobuz” este traducerea directă în română a cuvântului italian „filobus” şi nu se utilizează decât la Timişoara

* Se marchează 81 de ani (1943) de când se constituia, pe teritoriul URSS, din iniţiativa Guvernului sovietic, divizia de voluntari „Tudor Vladimirescu”, alcătuită din prizonieri români de pe frontul de Est, cu scopul de a lupta împotriva Germaniei. Îndoctrinaţi de emigranţi comunişti români şi de propagandişti sovietici, ei trebuiau să activeze în procesul de comunizare a României

* Acum 77 de ani (1947) Uniunea Internaţională de Telecomunicaţii devenea instituţie specializată a ONU. Înfiinţată în 1865, la Paris, sub denumirea de Uniunea Internaţională a Telegrafului, denumirea actuală a fost adoptată de Convenţia din 1932

* Se împlinesc 71 de ani (1953) de la înfiinţarea Teatrului de Stat de Operetă (ulterior Teatrul Muzical) din Braşov, actualmente Opera Braşov. Instituția brașoveană a fost înființată în anul 1953, prin decizia Sfatului Popular Regional nr. 54088 din 15 noiembrie, sub denumirea de Teatrul Muzical, având sediul în Brașov, Str. Operetei nr. 51. în decursul celor peste 65 de ani de existență, pe măsura diversificării complexității repertoriale, denumirea instituției a cunoscut o serie de modificări: începând cu luna aprilie 1996, denumirea se schimbă în Teatrul Liric Brașov (prin Hotărârea nr. 61 din data de 29 martie 1996 a Consiliului Local al Municipiului Brașov); începând cu luna iulie 2001, instituția se transformă în Opera Brașov (prin Hotărârea nr. 196 din 04.06.2001 a Consiliului Local al Municipiului Brașov)

* Cu 67 de ani în urmă (1957) România şi India au ridicat relaţiile lor diplomatice la rang de ambasadă, la nivel de legaţie fiind stabilite la 14.XII.1948. Oficiul diplomatic al României în India a fost deschis în 1955, iar al Indiei la Bucureşti în 1959. România are un Birou Comercial în cadrul Ambasadei la New Delhi și Consulate Onorifice la Kolkata şi Chennai. Consulate onorifice ale României au fost deschise la Kolkata (jurisdicţie consulară în statele: West Bengal, Bihar, Jharkhand, Odisha, Chattisgarh, Sikkim, Meghalaya, Tripura, Mizoram, Nagaland, Assam, Manipur şi Arunachal Pradesh) și Chennai (jurisdicţie consulară în statele: Tamil Nadu şi Kerala)

* Sunt marcați 56 de ani (1968) de când au fost stabilite relaţiile consulare între România şi Republica San Marino. Ulterior, la 6 februarie 1974, acestea au fost ridicate la nivel de consulat general, iar la 20 iunie 1995 au fost ridicate la nivel de ambasadă (ambasador nerezident). În anul 2001 a fost deschis Consulatul onorific al României la San Marino, iar în 2002 a fost deschis Consulatul Republicii San Marino la Bucureşti

* În urmă cu 54 de ani (1970) a ajuns pe suprafaţa Lunii (în zona Mării Ploilor) primul vehicul cu deplasare autonomă, „Lunohod 1”, transportat de naveta spaţială sovietică „Luna-17” (îşi va începe activitatea două zile mai târziu)

* În data de 15 noiembrie 1971, acum 53 de ani, compania Intel a lansat primul procesor comercial denumit Intel 4004, fiind vândut la un preț de 60 de dolari. Proiectul a început, de fapt, în 1969, când compania japoneză producătoare de calculatoare Busicom a apelat la Intel pentru producția unor procesoare pentru calculatoare performante. Ted Hoff a fost omul responsabil pentru producția procesorului, dar după o scurtă perioadă, Hoff împreună cu Stanley Mazor, inginerul de software și inginerul Busicom, Masatoshi Shima, au fost însărcinați cu alte proiecte. În aprilie 1970, Intel l-a angajat pe Federico Faggin ca lider de proiect, iar acesta a reușit să finalizeze proiectul. Primele unități 4004 au fost trimise către Busicom în martie 1971, iar la sfârșitul anului au fost trimise și altor clienți. Așadar, în noiembrie 1971, compania Intel a introdus public primul microprocesor cu un singur cip din lume, Intel 4004 (brevetul SUA nr. 3.821.715), inventat de inginerii Intel Federico Faggin, Ted Hoff și Stanley Mazor. După ce invenția circuitelor integrate a revoluționat designul computerelor, dimensiunea s-au tot micșorat. Cipul Intel 4004 a dus circuitul integrat cu un pas mai departe, plasând toate părțile unui computer (adică unitatea centrală de procesare, memorie, controale de intrare și ieșire) pe un cip mic. Programarea inteligenței în obiecte neînsuflețite devenise acum posibilă

* Cu 7 ani în urmă (2017) era dat dispărut submarinul ARA San Juan, care avea la bord un echipaj format din 44 de membri, la aproximativ 430 de kilometri de coasta argentiniană. Autoritățile au suspendat căutările după două săptămâni, dar acestea au fost continuate de marina argentiniană. Epava submarinului argentinian ARA San Juan a fost găsită la o adâncime de 800 de metri în Oceanul Atlantic în noiembrie 2018, la un an de la dispariția acestuia. Descoperirea a venit la doar două zile după comemorarea de un 1 an în memoria celor 44 de membri ai echipajului. Potrivit unui mesaj postat pe Twitter de forțele navale argentiniene, ARA San Juan a fost identificat de o companie a Statelor Unite. Epava a fost localizată la circa 400 km de coastele Patagoniei, de compania privată americană Ocean Infinity

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Paisie de la Neamţ; Începutul Postului Nașterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025). NOTĂ: La 15.XI.1794 (- 230 de ani) a murit cuviosul Paisie Velicikovski, stareţ al Mânăstirii Neamţ din 1779, cunoscut reformator al vieţii monahale ortodoxe prin centralizarea vetrelor de sihăstrie românească (n.1722, la Poltava/Ucraina)

– Începe Postul Nașterii Domnului (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Revoltei Anticomuniste de la Brașov din 1987″, stabilită prin Legea 215 din 22 iulie 2021, amintește de una din primele revolte pe scară largă împotriva regimului ceauşist; proiectul, iniţiat de parlamentari de la PNL, susţinut de cei de la USR PLUS şi de un deputat PSD, este argumentat prin faptul că „fără revolta din 15 noiembrie 1987, probabil, nu erau posibile evenimentele din 22 decembrie 1989. Luptătorii anticomunişti din 15 noiembrie 1987 au arătat că este posibil să te opui dictaturii comuniste”. NOTĂ: În 15 noiembrie 1990, a avut loc, simultan la Braşov şi la Bucureşti, un miting uriaş organizat de Alianţa Civică, în colaborare cu Asociaţia 15 noiembrie, Liga Studenţilor din Universitatea Bucureşti şi alte organizaţii; cu acea ocazie a fost lansată „Proclamaţia de la Brașov” (ce conține 22 angajamente) a celor care au spus NU comunismului, a celor care nu au trădat niciodată, a celor care continuau lupta pentru liberate, prin care ziua de 15 noiembrie a fost declarată „Ziua națională de luptă împotriva comunismului”. Prin lege au mai fost stabilite următoarele zile de cinstire a victimelor comunismului: la 21 decembrie „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” și la 23 august „Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului” (Legea nr. 198/7.XI.2011) iar la 14 mai „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste” (Legea 127/30.V.2017)

– „Ziua Scafandrilor Militari” şi „Ziua Scafandrului Român”; pe 15 noiembrie 1967, comandorul Constantin Scarlat a pus bazele primei unităţi de scafandri din Marina Militară Română, prin înfiinţarea Grupului 279 Scafandri, care a funcţionat în garnizoana Mangalia, până la data de 1 octombrie 1976, când a fost înfiinţat Centrul de Scafandri din Constanța şi grupul de scafandri de la Mangalia a intrat în subordinea noii structuri

– 1845: S-a născut filosoful, avocatul, omul politic şi profesorul Vasile Conta; adept al determinismului universal (m. 1882)

– 1868: S-a născut biologul Emil Racoviţă; fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a participat la expediţia antarctică a navei „Belgica” (1897-1899); membru titular al Academiei Române din 1920, preşedinte al acestui for (1926-1929) (m. 1947)

– 1876: S-a născut Anna de Noailles, scriitoare franceză de origine română (din familia Brâncoveanu), contesă De Mathieu, a fost prima femeie numită membru al Academiei Regale de Limbă şi Literatură din Belgia (ian. 1922); prima femeie comandor al Legiunii de Onoare; prima femeie admisă în Academia Română ca membru de onoare (1925) (m. 1933)

– 1887: S-a născut A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (m. 1936)

– 1896: S-a născut fizicianul Horia Hulubei; lucrări de spectroscopie, de fizica particulelor elementare, de fizică nucleară; organizatorul cercetărilor româneşti în domeniul fizicii atomice; în 1948 a înfiinţat şi organizat Institutul de Fizică din Bucureşti, iar în 1965, Institutul de Fizică Atomică; unul dintre fondatorii învăţământului superior în domeniul fizicii atomice şi nucleare din România; membru titular al Academiei Române din 1946 (m. 1972)

– 1906, 15/28: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) matematicianul Dimitrie Ioan Mangeron; cercetări în domeniul ecuaţiilor, lucrări privind fundamentele mecanicii, rolul matematicii în gândirea ştiinţifică; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 1991)

– 1911: S-a născut Alexandru Ciorănescu, istoric literar, filolog, lingvist, etimolog, scriitor (romancier, poet, dramaturg, eseist), traducător, profesor şi diplomat, stabilit în Spania, din 1948; romanist de reputaţie internaţională, a publicat lucrări esenţiale de istorie literară română şi de literatură comparată; a cercetat, prezentat şi tradus în limba franceză textele rămase de la Cristofor Columb, al cărui biograf şi analist a devenit; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991); frate cu Ioan şi George Ciorănescu (m. 1999)

– 1911: S-a născut inginerul Dan Mateescu; studii teoretice şi experimentale în domeniul construcţiei metalice (cupola Pavilionului Expoziţei Naţionale din Bucureşti, structura metalică a centralelor de la Porţile de Fier I şi II etc.), membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2008)

– 1928: S-a născut economistul Iulian Văcărel; contribuţii în domeniul finanţelor; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2019)

– 1932: A murit Constantin Ţurcanu, cunoscut ca Peneş Curcanul, erou al Războiului de Independenţă, participant la cel de-al Doilea Război Balcanic, la Primul Război Mondial şi la campania din Ungaria (1919) (n. 1854)

– 1938: S-a născut Anton Uncu, gazetar, redactor-şef la „România liberă” și la cotidianul „Curentul” (m. 1998)

– 1939: S-a născut Ştefan Sileanu, actor şi artist plastic (m. 2020) – 85 de ani

– 1945: S-a născut actorul de teatru și film Ovidiu Moldovan

– 1945: A murit pictorul și gravorul Ion Diaconescu (n. 1915)

– 1953: S-a născut Mircea Ardeleanu, maestru internațional al țambalului, unul dintre cei mai cunoscuți virtuozi ai Banatului; primul artist român care a introdus țambalul autohton la mari evenimente de jazz (m. 2020)

– 1956: A murit (la Paris, unde era în exil) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; regină a Greciei (1922-1924), ca soţie a regelui George al II-lea (n. 1894, la Sinaia)

– 1976: A murit matematicianul Gheorghe Călugăreanu; cercetări referitoare la teoria funcţiilor analitice, geometrice şi topologice; a avut o contribuţie importantă în organizarea învăţământului matematic superior din Cluj, unde a funcţionat ca profesor începând din 1942; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1988: A murit Alexandru Teodorescu, violonist şi profesor (n. 1896)

– 1991: A murit Ecaterina Fotino-Negru, pianistă şi profesoară (n. 1902)

– 1993: A murit istoricul de artă Virgil I. Vătăşianu; specialist în artă medievală românească şi în istoria artei europene; s-a impus ca unul dintre cei mai prestigioşi istorici de artă din Europa; unul dintre ctitorii învăţământului superior de artă din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1902)

– 2008: A murit prozatorul, publicistul şi eseistul Ioan Lăcustă (n. 1948)

– 2020: A murit Mircea Stelian Petrescu, inginer, specialist în tehnologia calculatoarelor și profesor universitar; inițiator al învățământului superior românesc în domeniul Calculatoare; în anii 90 ai secolului trecut, a elaborat primul program național de introducere a calculatoarelor în România și a fost preşedintele Comisiei Naţionale de Informatică a României; membru de onoare al Academiei Române din 2006 (n. 1933)

– 2021: A murit Ana-Dorica „Dorli” Blaga, fiica filosofului, poetului și dramaturgului Lucian Blaga și a Corneliei Brediceanu; s-a ocupat toată viaţa de recuperarea şi valorificarea operei marelui poet Lucian Blaga, contribuind la editarea operei complete a tatălui său (n. 1930, la Berna, Elveția, unde tatăl ei lucra în calitate de atașat de presă la Legația Română)

– 2021: A murit jurnalistul Florin Zaharescu, fost director al Radio Cluj (1995-2013), profesor în cadrul Facultății de Litere, Istorie și Jurnalistică a Universității Lucian Blaga din Sibiu (n. 1952)

– 2023: A murit profesorul universitar dr. Momcilo Luburici, personalitate marcantă a dreptului din România; președinte și fondator (în 1990) al Universității Creștine „Dimitrie Cantemir” (n. 1924, în Iugoslavia) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Prezentarea de către Comisia Europeană a previziunilor sale economice pentru 2024 și 2025

– Moscova: Încheierea arestării preventive a activistului de extremă stângă Serghei Udaltsov

– Toulouse, Franța: Decizie privind cererea de eliberare a activistului libanez pro-palestinian Georges Abdallah

– Luxemburg: Vaccinuri anti-Covid: audiere la tribunalul UE cu privire la plângerea New York Times prin care se cere accesul la mesajele text schimbate între președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer

– Paris: Prima licitație de farfurii originale Lucky Luke de la Christie’s

– Valencia, Spania: Campionatul Mondial MotoGP, Grand Prix-ul de la Valencia (15 – 17 nov.)

Aniversări – Comemorări

– 15 – 24.XI: „Săptămâna Europeană a Roboticii” (ERW) a fost concepută la Forumul European de Robotică (ERF) 2011 din dorința comunității europene de robotică de a aduce cercetarea și dezvoltarea robotică mai aproape de public și de a construi viitoarea Societate de Robotică

– „Ziua Internaţională a Scriitorilor Întemniţaţi”, instituită din iniţiativa Federaţiei Mondiale a PEN-clubului, pentru a atrage atenția asupra cazurilor scriitorilor închiși sau persecutați, de asemenea pentru a comemora scriitorii care au fost uciși pentru că și-au exprimat părerea

– În Brazilia se marchează „Ziua Republicii” (la 15.XI.1889 împăratul Pedro al II-lea este detronat, iar Brazilia se proclamă republică federativă, sub numele de Statele Unite ale Braziliei – 135 de ani)

– Autoritatea Palestiniană: Sărbătorirea Declaraţiei simbolice de la Alger (15.XI.1988) de întemeiere a statului palestinian independent. Sărbătoare naţională

– 1630: A murit Johannes Kepler, astronom şi matematician german, unul dintre fondatorii astronomiei moderne; pe baza observaţiilor sale şi ale profesorului său, astronomul danez Tycho Brahe, a descoperit legile de mişcare ale planetelor („legile lui K”) (n. 1571)

– 1670: A murit Comenius (Jan Amos Komensky), umanist şi pedagog ceh; fondatorul pedagogiei moderne şi al didacticii ca disciplină de sine stătătoare (n. 1592)

– 1738: S-a născut Sir Frederick William Herschel, compozitor şi astronom britanic de origine germană, pionier al astrofotometriei; la 13.III.1781 a descoperit planeta Uranus; a descoperit mişcarea sistemului solar faţă de celelalte stele din Calea Lactee (m. 1822)

– 1787: A murit compozitorul german Christoph Willibald Gluck; unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice (n. 1714)

– 1839: A murit inventatorul scoţian William Murdock; este primul care a produs gaz pentru iluminat prin încălzirea cărbunelui într-o retortă (1772); este şi unul dintre pionierii folosirii forţei aburului (în 1784 a construit primul model al unei „trăsuri cu aburi”) (n. 1754) – 185 de ani

– 1862: S-a născut Gerhart Hauptmann, dramaturg şi romancier german; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1912 (m. 1946)

– 1874: S-a născut soprana germană Selma Kurz-Halban (m. 1933) – 150 de ani

– 1874: S-a născut August Krogh (numele adevărat Schack August Steenberg), medic şi zoolog danez; a descoperit mecanismul reglării circulaţiei capilare şi a stabilit importanţa acesteia în metabolism; Premiul Nobel pentru medicină în 1920 (m. 1949) – 150 de ani

– 1887: S-a născut Georgia O’Keeffe, pictor american (m. 1986)

– 1890: S-a născut Claude McKay, scriitor american de origine jamaicană (m. 1948)

– 1891: S-a născut Averell Harriman, finanţist şi omul politic american; a jucat un rol important în relaţiile diplomatice ale SUA cu URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (a fost ambasador al ţării sale la Moscova între anii 1943 şi 1946), ca şi în perioada „Războiului rece” (m. 1986)

– 1910: A murit scriitorul german Wilhelm Raabe (n. 1831)

– 1916: A murit scriitorul polonez Henryk Sienkiewicz; Premiul Nobel pentru literatură în 1905 (n. 1846)

– 1917: A murit Emile Durkheim sociolog, psiholog social și filosof francez de origine evreiască; supranumit arhitect principal al ştiinţei sociale moderne şi tată al sociologiei; a întemeiat, în 1896, revista „L’Année sociologique”, în jurul căreia s-a constituit şcoala franceză de sociologie (n. 1858)

– 1919: A murit chimistul elveţian Alfred Werner; lucrări fundamentale în domeniul combinaţiilor complexe; Premiul Nobel pentru chimie în 1913 (n. 1866) – 105 ani

– 1922: S-a născut regizorul şi scenaristul italian Francesco Rosi, cunoscut pentru operele sale legate de crima organizată, mafia sau problemele sociale (m. 2015)

– 1924: S-a născut compozitorul şi dirijorul italian Gianni Ferrio, care a compus celebrul cântec „Parole, Parole”, interpretat de Mina şi Alberto Lupo la începutul anilor ’70 ai secolului XX (m. 2013) – 100 de ani

– 1929: S-a născut actorul american Ed Asner, a câștigat șapte premii Emmy, dintre care cinci pentru interpretarea personajului Lou Grant din sitcom-ul „Mary Tyler Moore Show” (1970-1977) şi apoi din drama derivată din acelaşi serial care s-a difuzat între 1977 şi 1982; printre cele 300 de producţii în care a jucat i-au adus, de asemenea, cinci Globuri de Aur şi o stea pe Walk of Fame (m. 2021) – 95 de ani

– 1930: S-a născut (la Shanghai) scriitorul britanic de literatură științifico-fantastică J.[ames] G.[raham] Ballard (m. 2009)

– 1932: S-a născut Petula Clark, cântăreaţă, compozitoare şi actriţă britanică de film

– 1938: A murit fizicianul francez André-Eugène Blondel; a inventat oscilograful electromagnetic (1893) şi aparatul de fotometrie (n. 1863)

– 1942: S-a născut Daniel Barenboïm, pianist şi dirijor de naţionalitate argentiniană şi israeliană

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog ungar (n. 1873) – 80 de ani

– 1958: S-a născut Doina Aldea Teodorovici, cantautoare din R. Moldova; împreună cu soţul său, Ion Aldea Teodorovici, au militat pentru pentru introducerea limbii române în Basarabia şi unirea acesteia cu România (m. 1992, într-un accident rutier în România, împreună cu soţul său)

– 1958: A murit actorul american de film Tyrone Power (n. 1914)

– 1959: S-a născut Jeffrey Ian Pollack, regizor, scenarist şi producător de televiziune american (m. 2013) – 65 de ani

– 1959: A murit Charles T. R. Wilson, fizician scoţian; a inventat (1912) camera cu ceaţă care-i poartă numele, important procedeu experimental de cercetare în fizica nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1927, împreună cu americanul Arthur H. Compton (n. 1869) – 65 de ani

– 1960: S-a născut actriţa germană Susanne Lothar (m. 2012)

– 1976: A murit Jean Gabin (nume la naștere: Jean-Alexis Moncorgé), unul dintre cei mai mari actori francezi de film (n. 1904)

– 1978: A murit Margaret Mead, renumit antropolog american; cercetări interculturale privind dezvoltarea personalităţii şi diferenţierea comportamentelor de sex; studii asupra problemelor ambientale şi de suprapopulare mondială (n. 1901)

– 2016: A murit Mose Allison, pianist, compozitor şi interpret american de jazz şi blues (n. 1927)

– 2019: A murit regizorul și scenaristul cehoslovac Vojtěch Jasný, unul din membrii noului val cehoslovac, alături de Věra Chytilová, Miloš Forman, Jaroslav Papoušek, Jiří Menzel (n. 1925) – 5 ani

– 2019: A murit Vladimir Hotineanu, medic-chirurg, doctor habilitat în științe medicale, academician, profesor universitar și politician din R. Moldova (n. 1950) – 5 ani

Sursa: RADOR