Calendarul zilei – 9 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 12 noiembrie 2024, 15:02

S-a întâmplat într-o zi de 9 noiembrie

* Acum 694 de ani (1330), între 9 şi 12 noiembrie, a avut loc lupta de la locul numit „Posada” (probabil în Banatul de Severin). Oastea lui Basarab I (1310-1352), care urmărea armata maghiară în retragere, a surprins-o în ţinutul dintre Dunăre şi Mehadia, de-a lungul culoarului Timiş-Cerna, în munţi, într-o trecătoare foarte îngustă. Basarab I înfrânge armata lui Carol Robert de Anjou, rege al Ungariei. Victoria domnitorului muntean a însemnat consfinţirea independenţei Ţării Româneşti

* Cu 648 de ani în urmă (1376) au fost datate primele mărturii păstrate despre existenţa statutelor de breaslă în Transilvania, statute care reglementau activitatea meseriaşilor breslaşi în Scaunele din comitatul Sibiu, precum şi în localităţile Sibiu, Sighişoara, Sebeş şi Orăştie. Statutele atestă existenţa a 25 de branşe meşteşugăreşti organizate în 19 bresle (fraternitates)

* În urmă cu 167 de ani (1857) deputaţii pontaşi (ţărani) din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, depuneau o jalbă la biroul Adunării, cerând, printre altele, desfiinţarea „boierescului” (a clăcii) (9/21)

* În urmă cu 129 de ani (1895) Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, înfiinţat la 5 octombrie 1895, în vremea regelui Carol I, şi-a inaugurat cursurile cu două clase de elevi, în casele Atanasovici din Calea Rahovei nr. 46, sub numele de Şcoala de Aplicaţie a Şcolii Normale Superioare. Şcoala de Aplicaţie, destinată pregătirii practice a viitorilor învăţători şi profesori, s-a născut, la iniţiativa lui Alexandru Odobescu, director al Şcolii Normale Superioare, din necesitatea concretizării conceptului de şcoală activă, opus conceptului de şcoală de carte

* Acum 106 ani (1918) Consiliul Naţional Român Central din Transilvania cerea, ultimativ, Guvernului ungar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei. Consiliul Naţional Român Central s-a întrunit la 9/22 noiembrie 1918 şi a adoptat o Notă Ultimativă care cerea guvernului maghiar „puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”. Răspunsul era aşteptat până la 12 noiembrie. Tratativele între delegaţia Consiliul Naţional Român Central şi cea a Consiliului Naţional Maghiar au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar. Datorită acestei poziţii, tratativele au eşuat

* Cu 96 de ani în urmă (1928) apărea primul număr al revistei „Radiofonia”, publicaţie oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie)

* În urmă cu 63 de ani (1961) România devenea membră a FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură), instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), înfiinţată în 16 octombrie 1945, la Quebec City (Canada). Washington D.C. a fost desemnată în 1945 ca sediu temporar al FAO. În 1951, sediul FAO a fost mutat la Roma, Italia. Organizaţia are în componenţă 194 de state

* În 1968, cu 56 de ani în urmă, erau restabilite relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Peru. Relaţiile diplomatice dintre România şi Peru au fost stabilite la 10 octombrie 1939, la nivel de legaţie, fiind întrerupte în martie 1942, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial şi restabilite ulterior, la această dată, la nivel de ambasadă. Guvernul Republicii Peru a închis ambasada sa la Bucureşti, în septembrie 1992, cu caracter temporar, redeschizând-o la 16 noiembrie 1995. Reprezentanţa diplomatică a României la Lima a funcţionat neîntrerupt

* Acum 38 de ani (1986) Teoctist Arăpaşu (fost mitropolit al Moldovei şi Sucevei, locţiitor de patriarh în perioada august-noiembrie 1986) a fost ales cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 16.XI.1986). Prea Fericitul Părinte Teoctist (numele de mirean: Teodor Arăpaşu) s-a născut 7.II.1915 şi a murit la 30.VII.2007

* Sunt marcați 35 de ani (1989) de când avea loc căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor intergermane (construcţia acestuia a început la 13.VIII.1961). Zidul Berlinului a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului. Conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid. 4.000 de persoane au reuşit să treacă dincolo de Zid, iar peste 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Nectarie de la Eghina; Sf. Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfinţirea Bazilicii din Lateran (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Limbii Ucrainene”, instituită prin Legea nr. 213/27.VII.2018, în scopul păstrării tradiţiilor, culturii şi limbii materne ale persoanelor aparţinând acestei minorităţi etnice. În expunerea de motive, iniţiatorul acestei legi, deputatul Uniunii Ucrainenilor din România Miroslav Nicolai Petretki, a susţinut: „În România ucrainenii reprezintă a treia etnie, după numărul de etnici, vorbind de aceasta ca de una autohtonă, foarte multe dintre localităţile în care trăiesc compact fiind atestate documentar de peste şapte secole”. Ucrainenii din toată lumea sărbătoresc, din 1997, „Ziua scrierii şi limbii ucrainene”, în ziua de pomenire (27.X./9.XI.) a Sfântului Cuvios Nestor Cronicarul, adept al creatorilor scrierii slave Chiril și Metodiu

– „Ziua Naţională a Persoanelor cu Deficienţe de Auz din România”; marcarea acestei zile a fost stabilită în 1995, la Congresul Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România; la 9.XI.1919 a luat fiinţă, prin asocierea voluntară a unui grup de persoane cu handicap, Asociaţia Amicală a Surdo-Muţilor din România, sub patronajul reginei Maria – 105 ani

– 1818: S-a născut scriitorul Ion Codru-Drăguşanu; reputaţia sa literară se datorează, în special, lucrării „Peregrinul transilvan” (1865), unul dintre cele mai interesante jurnale de călătorie ale epocii paşoptiste; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (m. 1884)

– 1872: A murit Alexandru Hasdeu (Hâjdeu), cărturar şi scriitor; militant pentru cauza românilor basarabeni; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866); tatăl scriitorului Bogdan Petriceicu-Hasdeu (n. 1811, la Mişiurineţ/Ternopol, azi în Ucraina)

– 1883: S-a născut Marin Simionescu-Râmniceanu, filosof, istoric de artă, critic literar; s-a ocupat de istoria artei, de arhitectura bizantină şi de urbanism; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1964)

– 1897: S-a născut Basil (Vasile) Munteanu, comparatist, critic şi istoric literar; redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée”; a publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (m. 1972)

– 1899: S-a născut Gheorghe Ştefan, istoric şi arheolog; specialist în istoria veche şi arheologia României; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1980) – 125 de ani

– 1901: S-a născut Liviu Rusu, psiholog, estetician, critic şi istoric literar, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române (2006) (m. 1985)

– 1908: S-a născut Lucian Boz, critic literar, eseist, poet, traducător şi ziarist; în 1939 a fost corespondent la Paris al „Jurnalului” lui Teodorescu-Branişte şi face, totodată, cronică diplomatică şi pentru agenţia americană United Press în Franţa; membru activ al Rezistenţei franceze, a fost internat, în 1944, în lagărul de la Drancy (Paris); în 1945 a revenit în România, iar în 1951 a plecat în Australia şi s-a stabilit la Sydney (m. 2003)

– 1911: S-a născut Victor Buescu, filolog clasicist, poet şi traducător; în martie 1943 este numit lector de limbă şi literatură română la Facultatea de Litere din Lisabona, inaugurând, de fapt, acest lectorat şi, odată cu el, studiile de românistică din Portugalia; predă în continuare după desfiinţarea postului, în 1946; la sfârşitul anului 1961 va fi numit asistent şi apoi profesor auxiliar de limbă şi literatură română la aceeaşi facultate (m. 1971, la Lisabona, unde se stabilise)

– 1914: S-a născut ÎPS Eftimie Luca, arhiepiscop al Romanului şi Bacăului (m. 2014) – 110 ani

– 1918: S-a născut (la Turia, Grecia) poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş; deţinut politic între anii 1949 şi 1956 (m. 1996)

– 1922: S-a născut Mihail Bălănescu, fizician, doctor în științe nucleare; unul dintre specialiștii care, alături de acad. Horia Hulubei, acad. Șerban Țițeica și prof. Ciorăscu, au fondat Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele, în 1949; a lucrat în cercetarea de vârf din domeniul nuclear, fiind implicat în realizarea aparaturii cu izotopi radioactivi pentru aplicații în medicină și industrie, precum și în construcția centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă; a pus la punct și tehnologii brevetate de filtrare a aerului de particule contaminate radioactiv și de alte naturi; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (m. 2018)

– 1922: A murit Alexandru Locusteanu, medic veterinar și profesor; ctitor al Medicinei Veterinare româneşti (n. 1848)

– 1930: S-a născut Aurel Rău, poet, prozator, eseist, publicist şi traducător; redactor-șef al revistei „Steaua” mai mult de o jumătate de secol. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 7.X.1930

– 1933: S-a născut (la Tarutino, azi în Ucraina) regizorul de teatru şi film, scenaristul şi producătorul Lucian Pintilie; figură emblematică a teatrului şi cinematografiei româneşti, s-a remarcat printr-o viziune critică asupra lumii; în 1968 este interzis pentru prima dată de regimul comunist datorită filmului „Reconstituirea”, peliculă desemnată, în 2008, de Asociaţia Criticilor Români de Film ca cel mai bun film românesc din toate timpurile; şi-a petrecut anii 1974-1990 în exil, în Franţa, unde a realizat spectacole de mare succes; a revenit în anii ‘90, revitalizând cinematografia românească (m. 2018)

– 1937: S-a născut Paul Rezeanu, istoric și critic de artă, cercetător științific și profesor universitar doctor; expert în arta modernă românească; director al Muzeului de Artă Craiova între anii 1970 – 2004 (m. 2021)

– 1942: S-a născut teatrologul Michaela Tonitza Iordache; profesor, din 1967, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” şi director al Teatrului „Ţăndărică” din Bucureşti (1986-1999); nepoata pictorului Nicolae Toniza şi soţia actorului Ştefan Iordache (m. 2010)

– 1943: S-a născut Corneliu-Mihail Lungu, istoric, arhivist și profesor universitar

– 1943: S-a născut istoricul și profesorul Mihai Maxim; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată istoriei relațiilor româno-otomane și Imperiului Otoman (m. 2017)

– 1961: S-a născut artistul plastic Mihail Gavril

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovacs (n. 1910)

– 1981: A murit Paul Constant (pseudonimul lui Paul Constantinescu); militar de profesie, a fost un prozator cunoscut şi apreciat în perioada interbelică (n. 1895)

– 1983: A murit geologul Nicolae S. Petrulian; contribuţii la studiul mineralogic şi geochimic al unor zăcăminte de minereuri complexe din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1986: A murit soprana Teodora Lucaciu (n. 1928). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1926

– 1990: A murit Ştefan Berceanu, medic şi dramaturg; specializat în hematologie şi imunopatologie, domenii în care a desfăşurat o activitate de pionierat, atât sub aspect fundamental, cât şi aplicativ; a avut şi preocupări literare, publicând mai multe eseuri, dar mai cu seamă piese de teatru; membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie 1991) (n. 1914)

– 1999, 9/10: A murit Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, folclorist; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1912) – 25 de ani

– 2012: A murit actorul de teatru şi film Iurie Darie (n. 1929, la Soroca, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit artistul plastic Nicolas Ciuchindel, specializat în orologeria de lux; s-a afirmat în marea lume a designului parizian (n. 1963)

– 2018: A murit preotul ortodox Nicolae Ioan Bordaşiu, mărturisitor al lui Hristos în temniţele comuniste (1955-1964); a făcut parte din grupul de tineri de la „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim; paroh al Bisericii Sf. Silvestru (2003-2010); în colaborare cu Comunitatea Ecumenică de la Taizé (localitate situată în sudul Franţei), a organizat, începând din 1990, participarea a sute de grupuri de tineri români la întâlnirile de la Taizé ale tinerilor creştini din întreaga lume (n. 1924)

– 2020: A murit istoricul, profesorul și diplomatul Ion Bulei; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată Istoriei moderne a românilor (n. 1941)

– 2021: A murit Constantin „Titi” Udrea, jucător de rugby şi arbitru internaţional (n. 1933)

– 2022: A murit Michael Shafir, politolog, jurnalist și profesor universitar româno-israelian; considerat unul dintre cei mai mari specialiști în antisemitism și Holocaust în Europa Centrală și de Est; a fost director al Departamentului de Știri pentru Străinatate la Kol Israel, director-adjunct al Departamentului pentru Cercetarea Opiniei Publice la Radio Europa Liberă, München, preluând apoi Direcţia secţiei române a Departamentului de Analiză şi Cercetare al aceluiaşi post de radio (n. 1944)

– 2023: A murit Lya Benjamin, istoric român de etnie evreiască; autoare și editoare a numeroase volume de documente, studii și antologii despre istoria evreilor din România și despre perioada Holocaustului (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Soci, Rusia: Conferința ministerială a Forumului de Parteneriat Rusia-Africa (9 – 10 nov.)

– Moscova: Ministrul nigerian de externe Yusuf Tuggar va vizita Rusia (9 – 10 nov.)

– Germania: Toamna aceasta va fi marcat un mare eveniment dedicat libertății, și anume cea de-a 35-a aniversare a căderii zidului Berlinului, comemorată pe data de 9 noiembrie. Totodată, în 2025 va fi celebrată cea de-a 200-a aniversare a Insulei Muzeelor din Berlin. Astfel, pe parcursul anilor 2024 și 2025, vor avea loc numeroase evenimente artistice și culturale, precum și alte aniversări importante – 20 de ani de la înființarea Festivalul Luminilor, 55 de ani de inaugurarea Turnului de Televiziune din Berlin, 25 de ani de la înființarea muzeului C/O Berlin și 50 de ani de la înființarea Galeriei Berlinische. Toate acestea vor transforma orașul într-un pol de atracție pentru turiști din întreaga lume

• O serie amplă de evenimente și ceremonii, la care vor participa invitați internaționali de renume, sunt programate pentru toamna anului 2024. Instalația spectaculoasă de postere, amplasată de-a lungul fostului traseu al Zidului din centrul orașului, va fi inaugurată în jurul datei de 9 noiembrie. De asemenea, vor fi organizate expoziții, ateliere, discuții și tururi ghidate. East Side Gallery, cea mai lungă galerie în aer liber din lume, își va celebra cea de-a 35-a aniversare în 2025

– Saint-Denis, Franța: Rugby – Meciuri de probă amicale: Franța – Japonia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională împotriva Fascismului şi Antisemitismului”; comemorează victimele „Nopţii de cristal” (9.XI.1938), moment ce marchează începutul simbolic al Holocaustului; această zi este, totodată, o formă de protest împotriva neo-nazismului şi rasismului; la nivel european, comemorarea zilei de 9 noiembrie a început în 1988, când s-a împlinit jumătate de secol de la tragicele evenimente. NOTĂ: În noaptea de 9/10.XI.1938 autorităţile naziste au lansat primul atac masiv şi bine coordonat împotriva evreilor din Reich. Acest prim pogrom a rămas în istorie sub numele simbolic de „Noaptea de cristal” sau „Noaptea geamurilor sparte”. Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale lui Hitler. În toată Germania şi în Austria au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile fiind împrăştiate pe străzi. Mulţi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost arestaţi şi trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz

– Sărbătoarea naţională a Regatului Cambodgiei; Ziua Independenţei faţă de Franţa/1953

– 1778: A murit Giovanni Battista (Giambattista) Piranesi, unul dintre cei mai iluştri gravori din toate timpurile, scenograf, arhitect, restaurator, decorator, colecţionar, anticar, comerciant, arheolog şi cărturar veneţian (n. 1720)

– 1801: A murit Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (n. 1745)

– 1844, 9/21: A murit fabulistul rus Ivan A. Krîlov (n. 1769) – 180 de ani

– 1885: S-a născut poetul și prozatorul rus Velimir Hlebnikov (pseudonimul lui Victor Vladimirovici Hlebnikov), unul din fondatorii futurismului literar rus (m. 1922)

– 1885: S-a născut tenorul italian Aureliano Pertile (m. 1952)

– 1888: S-a născut Jean Monnet (numele întreg: Jean Omer Marie Gabriel Monnet), om de afaceri, bancher, diplomat şi om politic francez, considerat arhitectul unităţii europene; după terminarea primului război mondial a fost secretar general adjunct al Ligii Naţiunilor, înfiinţate în 1919; în anii ce au urmat, datorită experienţei acumulate în domeniul finanţelor internaţionale, s-a implicat şi în reorganizarea finanţelor din mai multe ţări est-europene, precum România şi Polonia; în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 5 august 1943, Jean Monnet afirma că, pentru a fi prevenite pe viitor războaiele pe continent, „statele europene trebuie să se constituie într-o federaţie…”; în acest sens, echipa sa a început să lucreze, după război, la conceptul de „Comunitate Europeană”; la 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a rostit aşa-numita „Declaraţie Schuman” în numele guvernului francez; declaraţia, iniţiată şi pregătită de către Monnet, propunea plasarea întregii producţii germano-franceze de cărbune şi oţel sub o înaltă autoritate; acesta va fi Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, predecesoarea Comunităţii Economice Europene şi, ulterior, a Uniunii Europene (m. 1979)

– 1914: S-a născut Hedy Lamarr (nume la naștere Hedwig Eva Maria Kiesler), inventatoare și actriță americană de origine austriacă (m. 2000) – 110 ani

– 1918: A murit Guillaume Apollinaire, poet şi critic de artă francez; precursor al suprarealismului şi promotor al cubismului; poezia lui a influenţat lirica modernă europeană (n. 1880)

– 1922: S-a născut comicul (mim, jongleur, echilibrist) francez Raymond Devos (m. 2006)

– 1926: S-a născut regizorul şi scenaristul spaniol Vicente Aranda (m. 2015)

– 1929: S-a născut romancierul, jurnalistul şi traducătorul maghiar Imre Kertész; Premiul Nobel pentru Literatură în 2002 (m. 2016) – 95 de ani

– 1934: S-a născut astrofizicianul american Carl Sagan; contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale („Viking” şi „Voyager”); lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; realizator al renumitului serial ştiinţific de televiziune „Cosmos” (m. 1996) – 90 de ani

– 1934: S-a născut dramaturgul britanic de origine sud-africană Ronald Harwood, premiat cu Oscar pentru scenariul „The Pianist”; este considerat unul dintre cei mai importanţi dramaturgi britanici postbelici (m. 2020) – 90 de ani

– 1934: A murit Ivy Ledbetter Lee jurnalist american, expert în publicitate și unul din fondatorii relațiilor publice moderne; a dezvoltat majoritatea tehnicilor de comunicare şi a definit cele mai multe din principiile folosite astăzi de specialiştii din domeniu (n. 1877) – 90 de ani

– 1936: S-a născut campionul mondial rus de şah Mihail Tal (m. 1992)

– 1940: S-a născut scriitorul şi poetul american Sam Savage; autorul celebrului roman „Firmin. Aventurile unei vieţi subterane” (m. 2019)

– 1940: A murit omul politic conservator britanic (Arthur) Neville Chamberlain, prim-ministru al guvernului de uniune naţională (28.V.1937-10.V.1940); a dus o politică de conciliere faţă de Germania nazistă, fiind unul dintre principalii promotori ai „Acordului de la München” (1938) (n. 1869)

– 1948: S-a născut Bille August RD, regizor, scenarist și cineast danez de film și televiziune

– 1952: S-a născut Jack W. Szostak, biochimist, genetician și profesor canadian-american, de origine britanico-poloneză; autorul primului cromozom artificial din lume; Premiul Nobel pentru medicină în anul 2009, împreună cu Elizabeth Blackburn și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază

– 1953: A murit poetul britanic Dylan Thomas (n. 1914)

– 1970: A murit Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (n. 1890)

– 1974: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul englez de origine austriacă Egon Wellesz; reputat bizantinolog (n. 1885) – 50 de ani

– 1991: A murit actorul şi şansonetistul francez Yves Montand (n. 1921)

– 2000: A murit impresarul britanic Eric Morley; în 1951 a venit cu ideea ambiţioasă de a descoperi cea mai frumoasă femeie din lume şi a iniţiat acest gen de concurs în Marea Britanie; astfel s-a născut concursul anual „Miss World”; începând din 1961, tot datorită lui Morley, acest festival al frumuseţii a devenit unul dintre evenimentele cele mai generatoare de bani pentru acţiuni caritabile (n. 1918)

– 2004: A murit Stieg Larsson, jurnalist și scriitor suedez de romane polițiste (n. 1954) – 20 de ani

– 2008, 9/10: A murit (lângă Napoli, în timpul unui concert de susţinere a scriitorului italian Roberto Saviano, ameninţat cu moartea de mafia italiană pentru best-seller-ul „Gomorra”) cântăreaţa sud-africană de muzică folk Miriam Makeba (supranumită „Mama Africa”), prima câştigătoare de culoare a unui Premiu Grammy (1965) (n. 1932)

– 2011: A murit Har Gobind Khorana, biochimist american de origine indiană; a realizat sinteza polinucleotidelor şi a abordat studiul codului genetic; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1968, împreună cu M.W. Nirenberg şi R.W. Holley (n. 1922)

– 2012: A murit Major Harris, cântăreț american de R&B (n. 1947)

– 2015: A murit bateristul scoţian Andy White, fost component al trupei The Beatles (n. 1930)

– 2017: A murit actorul american John Hillerman (n. 1932)

– 2020: A murit dramaturgul, scenaristul, regizorul și actorul american Israel Horovitz; considerat de critici fiul spiritual al dramaturgului american Arthur Miller (n. 1939)

– 2021: A murit actorul american Jerry Douglas (pe numele său adevărat Gerald Rubenstein) (n. 1932)

– 2022: A murit cântăreaţa Gal Costa, o legendă a muzicii braziliene, recunoscută pentru vocea ei cristalină şi considerată o muză a mişcării culturale braziliene Tropicalia de la sfârşitul anilor ’60 ai secolului XX (n. 1945)

Sursa: RADOR