Calendarul zilei – 28 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 28 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 28 octombrie 2024, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 28 octombrie

* Cu 1712 ani în urmă (312) a avut loc Bătălia de la Podul Milvius (Podul şoimului) (azi Ponte Milvio, lângă Roma), între împăraţii romani Constantin I şi Maxentius. Atunci împăratul Constantin a avut celebra viziune relatată de istoricul Eusebiu de Cezareea în lucrarea sa „Vita Constantini”, precum şi de apologetul creştin Lactantius: „în ajunul luptei cu Maxentius, Constantin a văzut pe cer ziua, în amiaza mare, o Cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscripţia: in hoc signo vinces = prin acest semn vei învinge” (Lactantius, „De mortibus persecutorum”, 48, 5). Noaptea, în timpul somnului, i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii, pe care-l văzuse ziua pe cer, cerându-i să-l pună pe steagurile soldaţilor, spre a-i servi drept semn protector în lupte. Evenimentul relatat în cele două lucrări constituie actul prin care s-a explicat convertirea lui Constantin cel Mare la creştinism. Constantin a câştigat bătălia, a pus capăt Tetrarhiei şi a devenit conducătorul unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a înecat în Tibru în timpul bătăliei

* În urmă cu 532 de ani (1492) avea loc sfinţirea Bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău, ridicată în incinta Curţii domneşti, de Ştefan cel Mare şi Sfânt. Este primul monument moldovenesc cu pictură exterioară datând din vremea lui Petru Rareş

* Acum 138 de ani (1886) avea loc dezvelirea statuii „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty). Dăruită naţiunii americane (la 4.VII.1884) de Franţa, ca semn de preţuire, statuia, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi, este instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, şi domină oraşul New York (la 15.X.1924 Miss Liberty a fost declarată monument al SUA)

* Congresul american vota, în urmă cu exact 105 ani (1919), fără a ţine seama de veto-ul preşedintelui Woodrow Wilson (n. 1856 – m. 1924), în favoarea unei legi rămase în istorie sub numele de „Legea Volstead” care, împreună cu cel de-al 28-lea amendament al Constituţiei SUA şi legile ce decurgeau din el, instaura o ciudată şi agitată epocă a istoriei SUA cunoscută drept „Perioada Prohibiţiei”. Se interzicea cetăţenilor americani fabricarea, vinderea, schimbarea pe alte mărfuri, transportul şi furnizarea de băuturi cu conţinut de alcool mai mare de 0,5%. Prohibiţia a avut, însă, efecte pe care nimeni nu le anticipase. Legea a rămas în vigoare până la 16 ianuarie 1920

* Cu 104 ani în urmă (1920) s-a încheiat, la Paris, un Tratat între România, pe de-o parte, şi Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia, de cealaltă parte, privind recunoaşterea unirii Basarabiei cu România. Tratatul a fost ratificat de toţi semnatarii, cu excepţia Japoniei. La data de 27.III/9.IV.1918 Sfatul Ţării de la Chişinău (organul legislativ reprezentativ), întrunit în şedinţă solemnă, a hotărât, prin majoritate absolută a votului, unirea Basarabiei cu România (după 106 ani de dominaţie rusă)

* Acum 102 ani, în urma Marșului asupra Romei (22 – 29 oct.) organizat de Benito Mussolini (n. 1883 – m. 1945), împreună cu adepții săi, regele Italiei, Victor-Emmanuel al III-lea, a acceptat să-i încredințeze liderului fascist formarea unui guvern de coaliție, la 28 octombrie 1922. Procesul de acaparare a puterii de către fascism era practic încheiat. Italia a devenit un stat totalitar, în care mijloacele de comunicare în masă erau cenzurate, partidele și sindicatele erau interzise, întreaga viață politică gravitând în jurul Partidului Fascist, proclamat partid unic, și a conducătorului său, „Il Duce”. În teritoriu, partidul era susținut de organizațiile paramilitare ale Cămășilor Negre și Balillas (ale adolescenților)

* În urmă cu 98 de ani (1926) era emis Decretul regal nr. 245 prin care se aproba statutul şi prospectul de emisiune a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Sunt marcați 95 de ani (1929) de când, într-o zi de 28 octombrie, la Radiodifuziunea Română, avea loc prima transmisie de la Ateneul Român, de la Festivalul cehoslovac, organizat cu prilejul Zilei naţionale a Cehoslovaciei

* Se împlinesc 65 de ani (1959) de când apărea Decretul nr. 410, adoptat de conducerea Marii Adunări Naţionale, care prevedea desfiinţarea unor mănăstiri şi a asociaţiilor religioase, precum şi scoaterea din monahism a mai multor călugări. Aplicarea acestui decret, între anii 1959 şi 1964, prin forţă şi ameninţări, a constituit o perioadă de doliu pentru monahismul românesc şi pentru Biserică: 92 de mănăstiri au fost desfiinţate, închise ori folosite în scopuri sociale şi în jur de 4.700 de călugări şi monahi au fost scoşi din mănăstiri. La începutul anului 1958 ministrul de interne Alexandru Drăghici propunea desfiinţarea seminariilor monahale, interzicerea accesului călugărilor în Institutele de Teologie de grad universitar, interzicerea înfiinţării de noi mănăstiri, ca şi limitarea accesului în cinul monahal. Majoritatea prevederilor cuprinse în proiectul lui Drăghici s-au regăsit şi în Decretul nr. 410/1959

* În urmă cu 62 de ani (1962) liderul sovietic, Nikita Hruşciov (1894 – 1971), ordona retragerea rachetelor din Cuba, încheindu-se astfel criza dintre URSS şi SUA

* Acum 47 de ani (1977) Marea Adunare Naţională adoptă o lege prin care li se interzicea românilor folosirea apelativelor de „domnule”, „doamnă”, „domnişoară” în relaţiile de muncă şi li se impunea folosirea exclusivă a cuvintelor „tovarăş”, „tovarăşă” sau „cetăţean”, „cetăţeană”

* În urmă cu 31 de ani (1993) Parlamentul European ratifica în sesiune plenară, la Strasbourg, Acordul de asociere a României la Comunităţile Economice Europene

* Acum 24 de ani (2000) s-au desfăşurat primele alegeri municipale organizate în provincia Kosovo, administrată de ONU. În februarie 2008 Kosovo şi-a declarat independenţa faţă de Serbia, iar la 10 octombrie 2008, 52 din 192 de state membre a Naţiunilor Unite au recunoscut oficial Republica Kosovo. La data de 2 martie 2020: 97 din 193 (50%) de state membre ONU, 22 din 27 (81%) de state membre Uniunii Europene și 24 din 28 (86%) de state membre NATO au recunoscut Republica Kosovo. Serbia refuză să-i recunoască independența

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Iachint, mitropolitul Ţării Româneşti; Sf, Cuv. Teofana Basarab (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfinţii Simon şi Iuda (Tadeu), Apostoli (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1688: A murit Şerban Cantacuzino, domn al Ţării Româneşti (1678-1688); partizan al politicii antiotomane; cu toate că a participat, alături de turci, la asediul Vienei (1683), a acordat sprijin asediaţilor, cărora le erau furnizate informaţii despre armata otomană; a iniţiat tipărirea „Bibliei” în limba română (1688) (n. 1640). NOTĂ: Textul acestei prime traduceri, numită şi „Biblia de la Bucureşti”, a fost definitivat de un grup de învăţaţi, între care fraţii Şerban şi Radu Greceanu, la 10/20.XI.1688

– 1867: S-a născut George N. Udrischi, medic veterinar; a fost primul chirurg din lume care a procedat la amputarea unuia dintre membrele anterioare la cal, imaginând, în acelaşi timp, o proteză funcţională (1906); creatorul unei importante şcoli veterinare româneşti; membru de onoare al Academiei Române din 1946 (m. 1958)

– 1913: S-a născut compozitorul, pianistul şi pedagogul Radu Negreanu (m. 2003)

– 1920: S-a născut (la Cahul, azi în R. Moldova, într-o familie de colonişti germani) Andrei Ciurunga (pseudonimul lui Robert Eisenbraun, cunoscut și ca Robert Cahuleanu), unul din marii poeţi ai temniţelor comuniste; deţinut politic între anii 1950 şi 1964 (m. 2004)

– 1923: S-a născut criticul şi istoricul literar Mihail Petroveanu; între anii 1948 şi 1952 a fost redactor la Redacţia literară a Radiodifuziunii Române; soţul poetei Veronica Porumbacu (m. 1977)

– 1924: A murit actorul francez de origine română Eduard de Max (numele real: Eduard Alexandru Max); a lucrat exclusiv în cinematografia franceză; considerat unul dintre cei mai de seamă tragedieni ai timpului său (n. 1869, la Iaşi) – 100 de ani

– 1928: S-a născut Ion Mihai Pacepa, fost general în Securitate și jurnalist; fost prim-adjunct al şefului Departamentului de Informaţii Externe (DIE) a României comuniste şi consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu pentru securitate naţională şi dezvoltare tehnologică; în 1978 a dezertat, a cerut azil politic în SUA şi a colaborat cu serviciile secrete din SUA în diferite operaţiuni legate de blocul estic, jucând un rol excepțional „în demascarea naturii criminale a regimului şi a Securităţii”, contribuind la degradarea dramatică a imaginii lui Ceauşescu; a devenit cunoscut mai ales datorită cărţii „Orizonturi Roşii: Cronicile unui spion comunist”, publicată în 1987 (m. 2021)

– 1930: S-a născut Eugen Mandric, producător, regizor de film, scenarist, scriitor, publicist (m. 2012)

– 1931: S-a născut actorul Ilarion Ciobanu (m. 2008)

– 1938: S-a născut Mircea Nicolae Rusu, critic, cercetător şi istoric literar

– 1938: S-a născut Leonida Constantin Brezeanu, compozitor, etno-muzicolog şi dirijor (m. 2022)

– 1952: A murit (în închisoarea de la Aiud) Mircea Vulcănescu, filosof, sociolog, eseist, economist, profesor, publicist şi traducător; s-a situat spre „dreapta tradiţională”; în sociologie a căutat să înfăţişeze o orientare spiritualistă şi ortodoxă, apropiată de înţelegerea românească şi ţărănească a existenţei, îmbogăţită, în filosofie, prin modelul ontologic românesc; a colaborat la emisiunea „Universitatea Radio” de la Radiodifuziunea Română; în octombrie 1946 a fost condamnat la opt ani de temniţă grea (n. 1904)

– 1960: A murit (la Kingston, SUA) Peter Neagoe, prozator şi pictor; stabilit în Statele Unite, unde a primit cetăţenia în anul 1913 (n. 1881)

– 1965: A murit pictorul Lucian Grigorescu; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1894)

– 1967: S-a născut actriţa Alice Caracostea (m. 2017)

– 1971: S-a născut soprana Roxana Briban (m. 2010)

– 1974: A murit inginerul geolog Ion Panu-Huber; a elaborat teoria generală a proceselor de clasare şi concentrare gravitaţională a mineralelor; are meritul de a fi creat primul laborator din România de preparare a substanţelor minerale utile; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1904) – 50 de ani

– 1981: A murit Eugen Pora, zoolog ecofiziolog (cercetări de fiziologie animală comparată şi ecologică) şi oceanograf (a participat, în 1962, la o expediţie în Oceanul Indian); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1909)

– 1988: A murit Viaceslav Harnaj, inginer, profesor, fondatorul apiculturii moderne românești; a înființat primul combinat apicol din lume (n. 1917)

– 1991: A murit chimistul Ilie G. Murgulescu; lucrări fundamentale în domeniul chimiei fizice; membru titular al Academiei Române din 1952, preşedinte al acestui for (1963-1966) (n. 1902)

– 2001: A murit pictorul Ion Popescu-Negreni (n. 1907)

– 2003: A murit soprana Emilia Petrescu; fostă membră a Corului Radiodifuziunii Române (n. 1925)

– 2005: A murit Ion Irimescu, cel mai important sculptor român al ultimei jumătăți de secol, profesor; membru de onoare al Academiei Române din 1992; în 1975, „sculptorul de suflete”, cum a fost supranumit, a făcut oraşului Fălticeni o impresionantă donaţie (lucrări de sculptură, desene, schiţe, studii, o bibliotecă cu albume de artă românească şi universală), îmbogăţită mereu cu noi piese – găzduită în casa ce fusese cândva a boierului Alecu Botez Forăscu – constituindu-se Muzeul Ion Irimescu, care reprezintă cea mai bogată colecţie de autor din România (n. 1903)

– 2008: A murit Dina Cocea, actriţă, scriitoare, pedagog, unul dintre iniţiatorii modernizării teatrului românesc (n. 1912)

– 2021: A murit scriitorul Pavel Coruţ, fost ofițer de informații și contrainformații; a publicat peste 170 de cărți, romane de ficțiune, de istorie, de dragoste, motivaționale și poezii (n. 1949)

– 2021: A murit artistul plastic Marian Voinea (n. 1964)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Președintele finlandez Alexander Stubb va vizita China și se va întâlni cu președintele chinez Xi Jinping (28 – 31 oct.)

-Rabat: Președintele francez Emmanuel Macron va efectua o vizită de stat în Maroc (28 – 30 oct.)

-Vadodara, India: Prim-ministrul indian Narendra Modi și prim-ministrul Spaniei Pedro Sánchez vor vizita Vadodara aici, ambii lideri vor ține întâlniri bilaterale și vor inaugura, de asemenea, ambițiosul proiect Tata-Airbus.

– Berlin: Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, îl primește pe ministrul croat al Apărării, Ivan Anusic, pentru discuții, conflictul din Ucraina și cooperarea NATO printre subiectele de pe ordinea de zi. Ivan Anusic va primi onoruri militare, iar cu miniștrii este planificată o conferință de presă comună.

-Helsinki: Liderii nordici se întâlnesc în Islanda. Tema principală pentru Sesiunea din acest an este „Pacea și Securitatea în Arctica”. (28 – 31 oct.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Sudanul

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind sancțiunile împotriva Shebab în Somalia

– Tokyo: Festivalul Internațional de Film de la Tokyo (TIFF) (28 oct. – 6 nov.)

– Paris: Procesul actorului Gérard Depardieu pentru agresiune sexuală asupra a două femei

– Londra: Procesul a cinci cetățeni bulgari suspectați de spionaj

– Londra: Trei activiști Just Stop Oil vor compărea în fața tribunalului din Londra

– Londra: Audiere la Înalta Curte a două cereri de contestare a instanței depuse împotriva lui Tommy Robinson, pe numele real Stephen Yaxley-Lennon

– Los Angeles: Premiera mondială a filmului lui Clint Eastwood „Juror No. 2”, la AFI Fest

– New York: Ford – rezultate din trimestrul III

– Paris: Fotbal – Gala de decernare a premiului Balonul de Aur 2024

– Paris: Tenis – Turneul ATP, Paris Masters 1000 (28 oct. – 3 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Animaţiei”, a fost marcată, în premieră, în 2002, din inițiativa Asociaţiei Internaţionale a Filmului de Animaţie (ASIFA), pentru ca în ultimii ani să fie aniversată în peste 50 de ţări din toată lumea; această sărbătoare marchează prima proiecţie animată prezentată la 28 octombrie 1892, de Teatrul Optique la Muzeul Grevin din Paris; pelicula s-a numit „Pauvre Pierrot”, a cuprins 500 de imagini pictate şi rula timp de 15 minute; inventatorul francez Charles Émile Reynaud a şocat audienţa cu imagini desenate mişcătoare

– „Ziua Mondială a Judo-ului”; Federaţia Internaţională de Judo (IJF), organizaţie al cărei preşedinte este românul Marius Vizer, a ales ziua de 28 octombrie, data de naştere a maestrului japonez Jigoro Kano (1860-1938), fondatorul acestui sport, pentru a sărbători judo-ul pe plan mondial, sub toate aspectele sale educative

– Republica Cehă: Sărbătoare naţională; proclamarea statului cehoslovac independent – 1918, la care se va alipi şi Slovacia, la 30.X.1918. Cehia şi Slovacia s-au separat, de comun acord, la 1.I.1993

– Sărbătoare naţională în Grecia – „Ziua demnităţii” sau “Ziua Marelui NU”, zi în care, în anul 1940, Benito Mussolini i-a dat un ultimatum premierului grec, Ioaniss Metaxas, de a permite trecerea trupelor italiene prin Grecia, altfel avea de înfruntat războiul. Premierul grec a răspuns printr-un categoric „Okhi” (NU). La nici două ore, Grecia era atacată, intrând astfel în cel de-Al Doilea Război Mondial. În următorul an, în luna mai, poporul s-a eliberat. De atunci, toată Grecia sărbătoreşte această zi, comemorând eroii căzuţi în lupta antifascistă. Se organizează parade militare şi manifestări cultural-artistice. Grecia mai sărbătoreşte şi o altă zi de însemnătate naţională, pe 25 martie, rememorând declanşarea războiului de independenţă din 1821 pentru eliberarea de sub dominaţia otomană

– 1585: S-a născut Cornelius Jansen, filosof şi teolog romano-catolic olandez, fondatorul jansenism-ului (curent social-religios catolic care exprima opoziţia unei părţi a burgheziei olandeze şi franceze faţă de iezuitism, preluând concepţia despre predestinare şi propovăduind o morală austeră) (m. 1638)

– 1703: A murit John Wallis, matematician şi teolog englez (n. 1616)

– 1704: A murit John Locke, filosof şi om politic englez din secolul al XVII-lea, preocupat mai ales de societate şi epistemologie (n. 1632) – 320 de ani

– 1740: A murit Anna Ivanova Romanova, împărăteasa Rusiei (1730-1740) (n. 1693)

– 1818, 28.X/9.XI: S-a născut scriitorul rus Ivan Turgheniev (m. 1883). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 9 noiembrie 1818

– 1860: S-a născut japonezul Jigoro Kano, părintele judo (sport asemănător cu jiu-jitsu, din care au fost eliminate procedeele periculoase, şi care se bazează pe principiul nonrezistenţei, utilizându-se supleţea, elasticitatea împotriva forţei); a întemeiat (în 1882) prima artă marţială (kodokan judo) recunoscută internaţional şi devenită sport olimpic; primul japonez membru în Comitetul Olimpic Internaţional (m. 1938)

– 1887: S-a născut filologul german Ernst Gamillscheg, specialist în filologie română; a întemeiat, la Berlin, Institutul de Filologie Română; membru corespondent străin al Academiei Române (1929) (m. 1971)

– 1899: A murit inventatorul american de origine germană Ottmar Mergenthaler; în 1884 a inventat linotipul, revoluţionând lumea tiparului şi a publicaţiilor (n. 1854) – 125 de ani

– 1900: A murit Friedrich Max Müller, lingvist şi orientalist britanic de origine germană; specialist în gramatica comparată a limbilor indo-europene şi în lingvistica generală; studii de religie comparată şi de mitologie; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1875) (n. 1823)

– 1909: S-a născut pictorul englez de origine irlandeză Francis Bacon (m. 1992) – 115 ani

– 1914: S-a născut Richard Laurence Millington Synge, chimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1952, împreună cu Archer J. P. Martin (m. 1994) – 110 ani

– 1914: S-a născut virusologul american Jonas Edward Salk; a preparat şi utilizat vaccinul antipoliomelitic, împreună cu Albert Bruce Sabin, virusolog american de origine rusă (m. 1995) – 110 ani

– 1915: A murit fiziologul francez Charles Jacques Bouchard; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1837)

– 1929: S-a născut actriţa britanică Joan Plowright (cunoscută și ca Baroneasa Olivier) – 95 de ani

– 1936: S-a născut compozitorul şi dirijorul britanic de origine americană Carl Davis; Davis, ale cărui credite muzicale includ drama BBC „Pride and Prejudice” (Mândrie şi prejudecată) din 1995, a câştigat un BAFTA şi un premiu Ivor Novello pentru muzica sa pentru clasicul „The French Lieutenant’s Wife” (Iubita locotenentului francez) din 1981 (m. 2023)

– 1938: S-a născut Bernadette Lafont, actriţa franceză de teatru şi film (m. 2013). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 26.X.1938, iar altele la 25.X.1938

– 1938: S-a născut scriitoarea britanică de romane poliţiste Anne Perry (m. 2023)

– 1939: S-a născut solistul şi pianistul american de jazz Andy Bey – 85 de ani

– 1944: S-a născut actorul american Dennis Franz – 80 de ani

– 1944: S-a născut Michel Colucci (cunoscut sub pseudonimul de Coluche), umorist și actor francez (m. 1986) – 80 de ani

– 1944: S-a născut actorul slovac Marian Labuda (m. 2018) – 80 de ani

– 1949: A murit (într-un accident de avion) violonista franceză Ginette Neveu (n. 1919) – 75 de ani

– 1955: S-a născut Bill Gates (William Henry Gates al III-lea), om de afaceri şi filantrop american, co-fondator (împreună cu Paul Allen) al Microsoft Corporation, producător mondial de computere şi componente soft (compania şi-a început activitatea în 1975)

– 1963: S-a născut Eros (Luciano Walter) Ramazzotti, interpret italian de muzică uşoară, compozitor şi textier

– 1967: S-a născut actriţa şi producătoarea americană de film Julia Roberts

– 1969: S-a născut Ben Harper, cântăreţ, compozitor şi chitarist american – 55 de ani

– 1969: A murit poetul rus Kornei Ciukovski (pseudonimul lui Nikolai Vasilievici Korneiciukov), unul dintre cei mai populari scriitori ruşi pentru copii (n. 1882) – 55 de ani

– 1974: S-a născut, în San Juan – Puerto Rico, Joaquin (Rafael) Phoenix, actor, producător, regizor de videoclipuri, muzician și activist american – 50 de ani

– 1987: A murit scriitorul britanic John Braine; a făcut parte din generaţia „tinerilor furioşi” (n. 1922)

– 1998: A murit James Goldman, dramaturg, scenarist şi libretist american (n. 1927)

– 1998: A murit poetul britanic Ted Hughes (n. 1930)

– 1999: A murit poetul şi dramaturgul spaniol Rafael Alberti (n. 1902) – 25 de ani

– 2005: A murit chimistul şi fizicianul american Richard E. Smalley; Premiul Nobel pentru chimie în 1996, alături de Robert F. Curl Jr. şi Sir Harold Kroto (n. 1943)

– 2013: A murit Tadeusz Mazowiecki, scriitor, ziarist, filantrop şi om politic de orientare creştin-democrată din Polonia, fost lider al mişcării „Solidaritatea” şi primul premier necomunist din Europa Centrală şi de Est de după Al Doilea Război Mondial (n. 1927)

– 2018: A murit dirijorul australian Richard Gill, specializat în muzică de operă, de teatru, vocală şi corală; figură populară nu doar în cercurile admiratorilor muzicii clasice ci şi pentru eforturile sale de popularizare a muzicii clasice în rândul tuturor straturilor sociale (n. 1941)

– 2020: A murit lingvistul şi lexicograful francez Alain Rey, unul dintre creatorii dicţionarelor „Le Robert” (n. 1928)

– 2022: A murit muzicianul american Jerry Lee Lewis, unul dintre pionierii stilului rock-and-roll; cunoscut pentru piese de mare succes, precum „Great Balls Of Fire”, „Breathless” şi „High School Confidential” (n. 1935)

– 2023: A murit Matthew (Langford) Perry, actor, scenarist și producător executiv canadiano-american; după decesul său a fost lansată o fundaţie care îi poartă numele şi care îşi propune să acorde sprijin persoanelor care suferă de dependenţe (n. 1969) – 1 an

Sursa: RADOR