Calendarul zilei – 22 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 22 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 22 octombrie 2024, 14:00

S-a întâmplat într-o zi de 22 octombrie

* Cu 317 ani în urmă (1707) avea loc dezastrul naval din Sicilia, când navele Marinei Regale britanice se deplasau, prin manevre riscante, printre recifele aflate la vest de Insulele Siciliei. Patru nave s-au scufundat și aproximativ 2.000 de oameni și-au pierdut viața

* Acum 227 de ani (1797), în premieră mondială, francezul Andre-Jacques Garnerin a sărit cu parașuta dintr-un balon, deasupra Parisului, de la înălțimea de 900 de metri. Totuși, împăratul chinez Sun poate fi considerat primul parașutist din istorie. Prima testare reușită a unei asemenea parașute a fost făcută în 1617 în Veneţia, de către inventatorul Fausto Veranzio. Aparatul lui a fost numit Homo Volans (Omul Zburător). Parașuta modernă a fost inventată în 1783 de către francezul Sebastien Lenormand, care, în 1783, efectua un salt reușit de pe turnul observatorului astronomic din Montpellier. El a socotit că acest aparat poate să împiedice căderea liberă și l-a numit „parachute” (parașută)

* În urmă cu 141 de ani (1883), la New York, a fost inaugurată Metropolitan Opera, unul dintre centrele culturii muzicale mondiale, cu spectacolul „Faust”, compus de francezul Charles Gounod. „Metropolitan Opera Association” este cea mai mare organizație de muzică clasică din america, prezentând anual aproximativ 240 de spectacole de operă. Sediul companiei este Metropolitan Opera House, una dintre cele mai importante scene de opera din lume. În 1983, la aniversarea a 100 de ani de la inaugurarea Operei Metropolitan, la concertul aniversar, care a durat o zi întreagă, au cântat cele mai mari nume din muzica de opera: Joan Sutherland, Placido Domingo și Luciano Pavarotti

* Cu 113 ani în urmă (1911) apărea la Bucureşti (cu întreruperi, până în iunie 1923, săptămânal, apoi bilunar), revista literară, artistică şi socială „Flacăra”, cu un rol important în mişcarea literară şi artistică din anii premergători Primului Război Mondial; condusă la început de Constantin Banu, apoi de Ion Pillat, Adrian Maniu şi Horia Furtună. Tipărită în atelierele Socec, publicația era saptămânală, având ziua de apariție sâmbăta. Revista avea, încă de la lansare, colaboratori de prestigiu: G. Coşbuc, Şt. O Iosif, M. Sadoveanu, O. Goga, Ion Minulescu, Demostene Botez, G. Bacovia, Al. Macedonski, Ion Pillat, Liviu Rebreanu şi alţii. Criticul de autoritate al revistei era Eugen Lovinescu

* În perioada 22 – 28 octombrie, acum 92 de ani (1932), se desfășura, la Bucureşti, a treia Conferinţă balcanică, la care au participat reprezentanți din Albania, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia, și care a avut ca scop continuarea tratativelor între statele balcanice, la aceasta adăugându-se încercarea de a realiza o înţelegere cu Uniunea Sovietică. S-a hotărât crearea a două comisii ce aveau să găsească cea mai bună parte a pactului balcanic. Pe ordinea de zi au fost incluse şi cererile Germaniei privitoare la drepturile de înarmare

* Cu 86 de ani în urmă (1938) inventatorul american Chester F. Carlson (1906-1968) făcea, la New York, prima demonstraţie a metodei de copiere prin xerografie (first dry-copy) (invenţia a fost patentată în aprilie 1939). În micul său apartament din Queens, Carlson a folosit electricitatea statică creată cu o batistă, lumină și pulbere uscată pentru a face „prima copie uscată”

* Acum 83 de ani (1941), în seara zilei de 22 octombrie, era declanşat Masacrul de la Odessa, în urma aruncării în aer a Comandamentului militar român din Odessa (Ucraina) de către partizani sau militari sovietici din armata regulată, explozie în care au fost omorâţi 16 ofiţeri români, inclusiv comandantul militar al oraşului, generalul Ion Glogojanu, 46 soldaţi şi subofiţeri, mai mulţi civili şi 4 ofiţeri germani de marină. Militarii români nu au reuşit să-i prindă pe autorii atentatului şi s-au răzbunat pe populaţia civilă locală. Au fost ucişi, la întâmplare, 5.000 de localnici civili, majoritatea evrei. În perioada 23 – 25 octombrie 1941, militari români au ucis între 25.000 – 34.000 de evrei din orașul Odessa, împușcați, spânzurați, explodați, sau arși de vii. Alți aproximativ 45.000 de evrei au fost trimiși de la Odessa în lagărul de concentrare Bogdanovca (Transnistria), unde au fost uciși aproximativ două luni mai târziu

* Cu 62 de ani în urmă (1962) începea „Criza cubaneză”, când forţele navale americane au instituit blocada coastelor insulei comuniste (până la 21.XI.1962). „Criza” s-a încheiat cu retragerea rachetelor sovietice instalate de Nikita Hruşciov în Cuba. Aşa-numita criză a rachetelor din Cuba a început la 14 octombrie 1962, când avioane-spion americane au descoperit rachete şi trupe ruseşti în Cuba. Oficialii din Pentagon au reacţionat stupefiaţi. Uniunea Sovietică transportase în Cuba 36 de rachete nucleare cu rază medie de acţiune. Pentru prima oară în istoria ţării lor, americanii aflau că se confruntă cu o reală ameninţare nucleară. La 22 octombrie 1962, într-un discurs televizat, liderul de la Casa Albă, John F. Kennedy, îi cerea lui Hruşciov să retragă rachetele sovietice din Cuba, transmiţându-i acestuia că încă mai are timp să evite „distrugerea lumii”

* Se împlinesc 50 de ani (1974) de când a fost inaugurat Centrul Naţional de Fizică din Bucureşti

* În urmă cu 34 de ani (1990) România stabilea relații diplomatice cu statul Qatar şi a acreditat un ambasador rezident la Doha în anul 1993. Ambasada Statului Qatar în România a fost deschisă în anul 1997

* Acum 33 de ani (1991) a fost ales în tronul ecumenic de la Constantinopol/Istanbul (Turcia) actualul patriarh Bartolomeu I (care i-a succedat patriarhului Dimitrios I, mort la 30.IX.1991). Sanctitatea Sa Bartolomeu I (liderul spiritual al tuturor ortodocşilor din lume) exercită tripla funcţie conform rangului său: Arhiepiscop de Constantinopol. Apoi, este primul dintre cei circa 80 de episcopi ai Patriarhiei Ecumenice răspândiţi în întreaga lume. În sfârşit, Patriarhul ecumenic Bartolomeu I este „primul între egali” în cadrul episcopatului ortodox. Cu acest titlu el exercită serviciul de prezidare, coordonare şi iniţiativă în toate problemele panortodoxe

* Sunt marcați 30 de ani (1994) de când, între 22 şi 23 octombrie, a avut loc, la Bucureşti, congresul de constituire a Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (desprinsă din CNSLR – Frăţia), fiind ales ca preşedinte Victor Ciorbea

* În urmă cu 23 de ani (2001) România era aleasă, în cadrul Adunării Generale a ONU, membră în Consiliul de Administraţie al Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu – UNEP, pentru un mandat de patru ani (începând cu 1 ianuarie 2002)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan Paul al II-lea, papă (Calendarul Romano-Catolic 2024). NOTĂ: Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła) (n.18.V.1920 – m. 2.IV.2005) a fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); beatificat la 1 mai 2011 (când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui se face în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (22 octombrie 1978)

– 1882, 22.X/3.XI: A murit pictorul și profesorul Ion Andreescu, unul dintre reprezentanţii impresionismului românesc; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1850)

– 1898: S-a născut compozitorul Marcel Mihalovici, membru fondator al Societăţii Compozitorilor Români (1920); stabilit la Paris (m. 1985)

– 1905: S-a născut geograful Nicolae Rădulescu; contribuţii în domeniul geografiei populaţiei şi a aşezărilor, ca şi în cel al geografiei turismului; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1989)

– 1907, 22.X/4.XI: S-a născut scriitoarea, publicista şi traducătoarea Cella Serghi (m. 1992)

– 1916: A murit Ion G. Sbierea, filolog şi folclorist; a realizat culegeri de folclor din Bucovina, ediţii de texte româneşti vechi (Codicele voroneţean), monografii; membru fondator al Societăţii Academice Române (1866) (n. 1836)

– 1927: S-a născut Constantin Olariu, poet şi traducător; a tradus peste 40 de volume (proză, poezie, teatru) aparţinând unor scriitori maghiari, clasici şi contemporani, din România sau Ungaria (m. 1997)

– 1936: S-a născut soprana Cleopatra Melidoneanu

– 1939: S-a născut A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (m. 2004) – 85 de ani

– 1942: S-a născut Ion Coja, lingvist, publicist, scriitor și profesor

– 1942: S-a născut pictorul şi profesorul Dimitrie Gavrilean (m. 2012)

– 1942: A murit Octavian C. Tăslăuanu, critic literar, memorialist, publicist şi om politic; aflat la conducerea „Luceafărului” între anii 1903 şi 1919, a jucat, prin poziţia deţinută la cea mai de seamă revistă culturală a românilor transilvăneni, un rol deosebit de important în lupta dusă pe tărâm cultural pentru realizarea dezideratului de desăvârşire a unităţii naţionale (n. 1876)

– 1949: S-a născut Corneliu Stroe, percuţionist de jazz şi blues, profesor de istorie şi jurnalist (m. 2017) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Doina Botez, pictoriţă şi graficiană; stabilită, din 1989, la Roma (m. 2023)

– 1955: S-a născut compozitorul, dirijorul, orchestratorul, instrumentistul și profesorul Ionel Tudor; conducătorul Big-Bandului Radiodifuziunii Române (din 1994)

– 1957: S-a născut Crina Mardare, compozitoare şi interpretă de muzică uşoară; a făcut parte din grupurile musicale „5T”, „Sfinx Experience” şi „3T”; creatoarea şcolii de muzică Blue Sound şi profesoară de canto la aceeaşi şcoală

– 1958: S-a născut Dan Creimerman, solist şi compozitor de muzică uşoară

– 1972: A murit George Demetru Pan (pseudonim al lui Dimitrie Gheorghiu), poet (a evoluat spre o poezie cerebrală, aproape ermetică), prozator şi traducător (din Jorge Amado, Pablo Neruda, Lytton Strachery, Upton Sinclair ş.a.) (n. 1911)

– 1985: A murit (în Austria) soprana Viorica Ursuleac (n. 1894)

– 1992: A murit I. M. Ştefan (pseudonimul lui Alexandru Sergiu Sragher), prozator şi traducător; coautor, alături de Radu Nor, al primului roman ştiinţifico-fantastic scris în România în perioada postbelică, „Drum printre aştri” (1954) (n. 1922)

– 1995: A murit (s-a sinucis) Gabriela Negreanu, poetă şi eseistă (n. 1947)

– 2008: A murit Nicolae Boşcaiu, biolog şi botanist; cercetări de botanică sistematică, fitogeografie, istoria florei şi vegetaţiei; membru titular al Academiei Române din 1991 (n. 1925)

– 2010: A murit violonistul, dirijorul şi profesorul Radu Zvorişteanu; concertmaistru al Orchestrei Naţionale Radio timp de 24 de ani (n. 1926)

– 2015: A murit inginerul geolog Mircea Ioan Valentin Săndulescu; contribuţii în domeniile geotectonicii, geologiei structurale şi stratigrafiei; a fost primul geolog român care a executat cercetări geotectonice în Platoul Tibet; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1933)

– 2020: A murit Virgil Enătescu, psihiatru, informatician, inventator şi profesor; inventatorul psihiatriei cibernetice; americanii l-au inclus în topul celor 500 de genii ale secolului XXI (n. 1940)

– 2021: A murit (în Suedia, unde era stabilită din 1980) Liliana Tomescu, actriţă, interpretă, traducătoare şi profesoară de „Arta actorului”; a fost actriţă a Teatrului Nottara din Bucureşti timp de 30 de ani; la 35 de ani a primit titlul de „Artistă Emerită“, fiind cea mai tânără actriţă din România care l-a primit vreodată (n. 1929)

– 2021: A murit artistul plastic Ștefan Știrbu; membru fondator (1978) al Filialei UAP Tulcea (n. 1939)

– 2021: A murit scriitoarea Viorica S. Constantinescu, comparatist, teoretician literar, eseist, traducător și profesor universitar doctor (n. 1943)

EVENIMENTE EXTERNE

– Kazan: 24 de lideri străini şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, sunt aşteptaţi la summitul BRICS găzduit de Rusia în perioada 22-24 octombrie. Președintele Vladimir Putin va avea întrevederi bilaterale în marja summitului cu aproximativ 20 dintre omologii săi străini. Printre liderii aşteptaţi la summitul BRICS se numără preşedinţii chinez Xi Jinping, iranian Massoud Pezeshkian, turc Recep Tayyip Erdogan şi inclusiv cel belarus Aleksandr Lukaşenko, un aliat fidel al Moscovei

– Apia, Samoa: Vizita Regelui Charles al III-lea și a Reginei Camilla (22 – 25 oct.)

-Helsinki: Președintele finlandez Alexander Stubb vizitează Berlinul pentru a sărbători cea de-a 25-a aniversare a ambasadelor nordice. Stubb se va întâlni, de asemenea, cu președintele german Frank-Walter Steinmeier, cancelarul Olaf Scholz și fostul cancelar Angela Merkel, precum și cu președintele Islandei, Halla Tomasdottir

– Willemstad/ Oranjestad: Președintele Surinamez Chan Santokhi va vizita Curaçao și Aruba. (22 – 23 oct.)

-Berlin: Președintele Germaniei Frank Walter Steinmeier îl primește pe Emirul Qatar Șeicul Tamim bin Hamad al-Thani la Palatul Bellevue

– Kiel, Germania: Cuplul regal danez Frederik X și Regina Mary, alături de ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen, vizitează Germania

– Geneva: Conferința Internațională a Crucii Roșii și a Semilunii Roșii, care are loc o dată la patru ani (22 – 31 oct.)

– Paris: Conferință Microsoft AI cu CEO-ul Satya Nadella

– Washington, DC: Publicarea Raportului economic mondial anual al FMI (WEO)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Haiti

-Madison, SUA: Fostul președinte american Barack Obama face campanie pentru candidatul democrat la președinție, Kamala Harris

– Varșovia: Data planificată de publicare a memoriilor regretatului opozant rus Alexei Navalnîi

– Paris: L’Oréal – cifra de afaceri din trimestrul 3 (după deschiderea Bursei)

– New York: General Motors – rezultate din al treilea trimestru

Aniversări – Comemorări

– 1725: A murit compozitorul italian Alessandro Scarlatti (n. 1660)

– 1764: A murit Jean-Marie Leclair, compozitor şi violonist francez (n. 1697) – 260 de ani

– 1811: S-a născut compozitorul şi pianistul ungar Franz Liszt (m. 1886)

– 1818: S-a născut Leconte de Lisle, poet şi traducător francez, unul dintre principalii reprezentanţi ai parnasianismului (m. 1894)

– 1844, 22/23: S-a născut actriţa franceză de teatru Sarah Bernhardt (numele real: Marie Henriette Bernardt) (m. 1923) – 180 de ani

– 1860: S-a născut scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1891) (m. 1938)

– 1881: S-a născut fizicianul american Clinton Joseph Davisson; a descoperit fenomenul de difracţie a electronilor (1927); Premiul Nobel pentru fizică pe 1937 (m. 1958)

– 1882: A murit Arany Jấnos, poet, prozator, jurnalist, traducător şi profesor ungar (n. 1817)

– 1887: S-a născut John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (m. 1920)

– 1903: S-a născut geneticianul american George Wells Beadle; cercetări privind crossing-over-ul; creator (alături de E. L. Tatum) al conceptului ”o genă – o enzimă”; Premiul Nobel pentru medicină în 1958, împreună cu conaţionalii săi Edward L. Tatum şi Joshua Lederberg (m. 1989)

– 1906: A murit pictorul francez Paul Cézanne; pictura lui reprezintă puntea de trecere de la impresionism spre cubism (n. 1839)

– 1917: S-a născut (în Japonia din părinţi britanici) actriţa americano-britanică Joan Fontaine (nume la naştere: Joan de Beauvoir de Havilland), una dintre figurile remarcabile ale vârstei de aur a Hollywoodului, celebră pentru rolurile din filmele lui Hitchcock (m. 2003)

– 1918: S-a născut (în Hong Kong) poetul şi dramaturgul francez René de Obaldia (m. 2022)

– 1919: S-a născut (în Iranul de azi, pe atunci Persia) Doris Lessing (numele la naştere Doris May Tayler), romancieră, poetă, dramaturgă din Marea Britanie, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în 2007 (m. 2013) – 105 ani

– 1921: S-a născut Georges Brassens, poet, cântăreț și compozitor francez (m. 1981)

– 1925: S-a născut artistul plastic Robert Rauschenberg, important lider al artei americane contemporane (m. 2008)

– 1928: S-a născut regizorul brazilian de film Nelson Pereira dos Santos; considerat „inima” mişcării „Cinema Novo” (adeptă a unui cinematograf popular, cu rădăcini în cultura etnică şi fără influenţe americane) (m. 2018)

– 1943: S-a născut actriţa franceză de film Catherine Deneuve

– 1970: S-a născut Javier Gerardo Milei, politician, economist și scriitor argentinian, președinte al Argentinei (din dec. 2023)

– 1970: A murit pianistul și compozitorul francez Samson François (n. 1924)

– 1973: A murit Pablo Casals, compozitor, violoncelist şi dirijor spaniol; în 1936, la izbucnirea războiului civil, a părăsit Spania în semn de protest faţă de dictatura fascistă; s-a stabilit iniţial la Paris şi, ulterior, în 1956, în San Juan (Puerto Rico); aici va organiza (începând din 1957) festivalul anual ce-i poartă numele (n. 1876)

– 1975: A murit Arnold Joseph Toynbee, istoric, sociolog şi scriitor britanic (n. 1889)

– 1979: A murit Nadia Boulanger, pianistă, organistă, compozitoare, dirijoare de cor şi profesoară franceză (n. 1887) – 45 de ani

– 1986: A murit Albert Szent-Györgyi, medic biochimist maghiar, unul dintre primii pionieri ai cercetării vitaminelor; Premiul Nobel din 1937 în fiziologie sau medicină pentru „descoperirile sale legate de procesele de ardere biologică, cu referire specială la vitamina C și cataliza acidului fumaric” (n. 1893)

– 1987: A murit actorul francez de film de origine italiană Lino Ventura (n. 1919, în Italia)

– 2011: A murit prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Sultan bin Abdul Aziz Al Saud, prinţ al Coroanei Regatului Arabiei Saudite, vicepremier şi ministru al apărării (n. 1931)

– 2012: A murit actorul de film şi producătorul american Russell (Charles) Means, cunoscut îndeosebi pentru rolul din „Ultimul mohican”; a fost şi un neobosit luptător pentru cauza indienilor din America (n. 1939)

– 2017: A murit muzicianul, compozitorul și producătorul scoțian-australian George (Redburn) Young, cunoscut ca „mentor” al legendarei trupe de hard rock AC/DC (n. 1946)

– 2019: A murit Raymond Leppard, dirijor, compozitor, clavichist și editor britanic-american (n. 1927) – 5 ani

Sursa: RADOR