Calendarul zilei – 17 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 17 octombrie 2024, 14:12

S-a întâmplat într-o zi de 17 octombrie

* Cu 337 de ani în urmă (1687), prin Tratatul de la Blaj, 12 oraşe şi cetăţi din Transilvania erau puse la dispoziţia trupelor imperiale, pentru a căror întreţinere erau necesare fonduri importante (acest act a marcat, practic, începutul dominaţiei habsburgilor în Transilvania). Imperiul recunoştea, în cadrul Tratatului, privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihai Apafi, principe al Transilvaniei (1661-1690) (17/27)

* În urmă cu 174 de ani (1850) se înfiinţa Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul Naţional Sf. Sava. În anul 1854 a fost consemnată prima promoţie de jurişti. La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devenea instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu. La data de 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aproba înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. În primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani

* Acum 122 de ani (1902) era terminată construcţia primului automobil „Cadillac” – „Cadillac Runabout and Tonneau”. Era un automobil cu două locuri de 10 cai putere (7 kW) cu un motor de un singur cilindru, practic, identic cu Ford Model A din 1903. Noul Cadillac a fost prezentat la Salonul Auto de la New York în ianuarie anul următor şi a impresionat mulţimea suficient pentru a aduna peste 2.000 de comenzi ferme. Din primii săi ani, Cadillac s-a axat pe tehnologie de înaltă calitate şi pe finisaje de lux, clasând maşinile sale printre cele mai bune şi elegante din SUA. Utilizarea de piese interschimbabile a fost o inovaţie importantă a companiei în 1908. Cadillac a fost, de asemenea primul producător al unei maşini complet închise în 1906, iar în 1912 a fost primul care a încorporat în automobilele sale un sistem electric care să permită pornirea, aprinderea şi iluminatul

* Cu 106 ani în urmă (1918), în Parlamentul de la Budapesta, Alexandru Vaida-Voevod a dat citire „Declarației de la Oradea”, prin care națiunea română din Transilvania, Banat și Ungaria anunța că a hotărât să beneficieze de dreptul la autodeterminare. Urmarea acestei decizii extrem de importante a fost în data de 30 octombrie, când, la Hotelul „Jägerhorn” (Cornul vânătorilor), s-a constituit Consiliul Naţional Român, care, prin atribuţiile pe care le-a avut, a devenit unicul organism central recunoscut de către români pentru a-i reprezenta, în toamna anului 1918. Consiliul Naţional Român Central era un organ de conducere al românilor, format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod și Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu). Din 21.X/3.XI.1918 Consiliul și-a mutat sediul la Arad, în casa lui Ștefan Cicio-Pop. Acest Consiliu a fost recunoscut de guvernele de la Viena și Budapesta și a devenit în săptămânile următoare organismul care a impulsionat energiile majorității românilor din Transilvania spre realizarea idealului Unirii (17/30)

* Cu 97 de ani în urmă (1927) apărea, la Bucureşti, ziarul „Dreptatea” (1927-1938; 1944-1947), oficios al Partidului Naţional-Ţărănesc; primul director, Virgil Madgearu (1927-1928); ultimul director, Nicolae Carandino (1944-1947); din 1990 a reapărut (cu întreruperi), ca organ al PNŢCD

* Acum 61 de ani (1963) Adunarea Generală a ONU adopta, în unanimitate, proiectul de rezoluţie privind interzicerea folosirii de arme nucleare în spaţiul cosmic, prezentat în numele a 17 ţări membre ale Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, printre care şi România

* În urmă cu 51 de ani (1973) Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol – OPEC a instituit un embargo petrolier împotriva unor state occidentale care s-a considerat că au sprijinit Israelul în războiul de Yom Kippur, împotriva unei coaliţii de naţiuni arabe. Criza petrolului din 1973, denumită şi Prima criză petrolieră a început în octombrie 1973, când OPEC (avându-i ca membri la acea dată şi Egiptul, Siria şi Tunisia) a proclamat embargo asupra livrărilor de petrol. La începutul aceluiaşi an Egiptul şi Siria, cu sprijinul altor ţări arabe au lansat un atac surpriză împotriva Israelului, în cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc, Iom Kipur, declanşând astfel Războiul de Iom Kipur. Deoarece Israelul a fost copleşit numeric de trupele arabe, SUA a decis ca printr-un pod aerian să trimită armament pentru completarea stocurilor israeliene. Cu ajutorul livrărilor de armament şi muniţie de la SUA, Israelul a reuşit să oprească ofensiva ţărilor arabe şi să stabilizeze situaţia. Ca răspuns, membrii OPEC s-au reunit la o şedinţă în Kuweit şi au decis să „pedepsească” SUA instituind embargo asupra livrărilor de petrol ţărilor care au susţinut Israelul

* În urmă cu 44 de ani (1980) Marea Adunare Naţională (Parlamentul) adopta Legea nr. 7 privind organizarea excursiilor cu turişti români în străinătate. Acestea se făceau, de regulă, în grupuri organizate de Ministerul Turismului, excursiile individuale fiind permise numai în ţările socialiste; în vigoare de la 22 octombrie 1980 până la 12 ianuarie 1998, fiind abrogat prin Legea 7/1998

* TVR Timişoara – studioul teritorial al televiziunii publice, care acoperă zona Banatului, emite din 17 octombrie 1994 (- 30 de ani), acoperind judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, precum şi comunităţile româneşti din Voivodina (Serbia) şi zona de Sud-Est a Ungariei

* La această dată, acum 29 de ani (1995), Consiliul Naţional al Audiovizualului acorda SRTV licenţa de emisie pentru postul TVR Internaţional; primul director, jurnalista Felicia Meleşcanu (1941 – 2004)

* Cu 27 de ani în urmă, în ședința membrilor fondatori din 17 octombrie 1997, s-a constituit Asociația „Academia de Științe Tehnice din România“ (ASTR) și a fost aleasă conducerea acesteia. Apoi au început demersurile pentru obținerea personalității juridice, cu sediul în imobilul din bd. Dacia nr. 26 din București, pus la dispoziție de AGIR. Prin Sentința civilă nr.1216/11.12.1997 a Tribunalului București – Secția Contencios Administrativ – Civilă, s-a obținut personalitatea juridică a Academiei de Științe Tehnice din România ca „organizație autonomă, neguvernamentală, apolitică și cu activitate nonprofit”. În luna octombrie 2006, ASTR a fost acceptată în EURO – CASE (European Council of Applied Sciences, Technologies and Engineering), alături de alte 21 de academii tehnice inginerești din Europa

* Acum 19 ani (2005) a fost adoptat proiectul de rezoluţie privind cooperarea ONU cu organizaţiile regionale în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, în perioada când România a deţinut calitatea de membru nepermanent, ales, al Consiliului de Securitate (2004-2005). A fost prima rezoluţie românească adoptată în Consiliul de Securitate şi, totodată, prima din istoria acestui organ al ONU pe tema cooperării dintre ONU şi organizaţiile regionale

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ignaţiu din Antiohia, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 17 – 23.X: Sărbătoarea mozaică Sukkot; a început în seara zilei precedente

– „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial” în România, instituită, în 2013, prin ordin al ministrului culturii, aminteşte de deschiderea spre semnare, la 17 octombrie 2003, a Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris. Convenţia este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumă obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenţie, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, ţara noastră fiind al 30-lea stat care a devenit parte la Convenţie, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal

– 1858: S-a născut Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români ”România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (m. 1922)

– 1892, 17/30: S-a născut Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist, traducător şi profesor; interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (mai ales din Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (m. 1946)

– 1897: S-a născut (la St. Moritz, Elveţia) scriitoarea Ştefana Velisar-Teodoreanu; soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (m. 1995)

– 1904: S-a născut tenorul Dinu (Constantin) Bădescu (m. 1980) – 120 de ani

– 1904: A murit poetul Dumitru Theodor Neculuţă, condiderat primul poet proletar din literatura română; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1859) – 120 de ani

– 1904: A murit Ştefan Petică, poet, prozator, dramaturg, sociolog, traducător şi publicist; G. Călinescu l-a numit „întâiul simbolist declarat şi veritabil” din România (n. 1877) – 120 de ani

– 1905: S-a născut criticul şi istoricul literar Alexandru Dima; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1907: S-a născut (în Ucraina) soprana Dora Massini (m. 1996, la Bucureşti)

– 1908: S-a născut Leon Kalustian, eseist, memorialist şi ziarist; în 1949 a fost arestat de autorităţile comuniste (m. 1990)

– 1913: S-a născut Octavian Fodor, medic şi profesor universitar clujean; importante contribuţii la studiul bolilor digestive; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1976)

– 1921: S-a născut Liviu Popa, grafician, scenograf de teatru şi film (m. 1977)

– 1923: S-a născut prozatorul Constantin Bărbuceanu (m. 1997)

– 1924: S-a născut Miriam Răducanu, dansatoare, coregrafă şi profesoară; a revoluţionat dansul modern în România; este creatoarea unei poetici a dansului şi a mişcării scenice în teatru; a condus prima şcoală publică de coregrafie din România în perioada 1949-1950 – 100 de ani

– 1929: S-a născut actorul de teatru şi film Aurel Cioranu; cunoscut pentru activitatea sa de la Teatrul Bulandra (m. 2014) – 95 de ani

– 1935: S-a născut Maria Vicol, scrimeră, antrenor de scrimă şi arbitru internaţional la floretă; campioană mondială la scrimă şi medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice, este cea care a adus României prima medalie la o mare competiţie de scrimă (1956) (m. 2015)

– 1937: S-a născut compozitorul Anton Zeman (m. 1996)

– 1940: S-a născut jurnalistul Constantin Badea, fost director general al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres în perioada 1997-2000 (m. 2016)

– 1960: A murit inginerul Aurel Bărglăzan; profesor la Politehnica din Timişoara, a contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea Laboratorului de Maşini Hidraulice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905)

– 1973: A murit prozatorul Nicolae Dunăreanu (pseudonimul lui Nicolae Ionescu), unul dintre supravieţuitorii realismului gen 1900 în proza românească (n. 1881)

– 1983: A murit Romulus Guga, poet, prozator şi dramaturg (n. 1939)

– 1994: A murit Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar (n. 1942) – 30 de ani

– 2008: A murit Gheorghe Pavelescu, etnolog, folclorist și profesor; apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre artă tradiţională, folclor, magie populară şi etnomedicină (n. 1915)

– 2010: A murit fizicianul Tibor Toró, membru al Comitetului Naţional de Istorie şi Filosofia Ştiinţelor din cadrul Academiei Române şi membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţe (n. 1931)

– 2010: A murit Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000) (n. 1945)

– 2015: A murit scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990 (n. 1948)

– 2017: A murit agronomul Nicolae Bria, specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice destinate culturilor de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă (n. 1927)

– 2018: A murit botanistul Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice din Iași între anii 1973-1990 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului European (17 – 18 oct.)

– Budapesta: Reuniunea informală a miniștrilor comerțului din cadrul UE (17 – 18 oct.)

– Bruxelles: Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, prezidează prima sa întâlnire a miniștrilor apărării NATO la Bruxelles (17 – 18 oct.)

– Bruxelles: Bart De Wever va fi primit de regele Philippe despre avansarea misiunii sale de „antrenor” al viitorului guvern federal

– Lausanne: Elveția și Ucraina vor găzdui împreună Conferința UMAC2024 privind acțiunea minelor din Ucraina, la Lausanne, în perioada 17-18 octombrie. Scopul conferinței este de a aborda importanța critică a deminării ca componentă centrală a refacerii societății și a economiei. Elveția sprijină Ucraina cu expertiza sa și contribuie cu 100 de milioane CHF pe o perioadă de patru ani la curățarea zonelor civile de mine. Conferința privind acțiunea împotriva minelor din Ucraina (UMAC2024) reunește reprezentanți la nivel înalt ai guvernelor, organizațiilor internaționale, sectorului privat, societății civile și mediul academic la Lausanne pentru a aborda aspectele largi ale acțiunii umanitare împotriva minelor sub temele directoare ale oamenilor, partenerilor și progresului

– Kampala: Uganda găzduiește summitul țărilor din Bazinul Nilului

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din septembrie în zona euro, a doua estimare

– Lisabona: Festivalul Tribeca (17 – 19 oct,)

– Moscova: Audiere cu ușile închise pentru patru jurnaliști acuzați de „extremism” în cazul Navalnîy

– Ljubljana, Slovenia: Conferință de presă, la distanță, a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro

– New York: American Airlines – rezultate din al treilea trimestru

– New York: Morgan Stanley – rezultate din al treilea trimestru

– Taipei, Taiwan: TSMC – rezultate din trimestrul 3

– New York: Audierea cofondatorului cartelului de la Sinaloa, Ismael Zambada

– San Francisco: Netflix – rezultate din al treilea trimestru

– Londra: Esports – Campionatul Mondial League of Legends 2024 (17 oct. – 2 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei”; iniţiativa instituirii unei astfel de zile aparţine organizaţiei neguvernamentale „ATD-Quatre Monde” (Ajutor pentru toţi dezmoşteniţii sorţii – Lumea a patra) cu sediul în Franţa, fondată de preotul Joseph Wresinski; ziua are ca scop sensibilizarea factorilor decizionali în vederea eradicării sărăciei în toate ţările lumii, mai ales în cele în curs de dezvoltare, necesitate care a devenit o prioritate a dezvoltării; este marcată din anul 1993 (pe baza Rezoluţiei 47/196 din 22.XII.1992 a Adunării Generale a ONU)

– 1688: S-a născut Domenico Zipoli, compozitor italian din perioada Barocului (m. 1726)

– 1744: A murit constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (del Gesú) (n. 1698) – 280 de ani

– 1780: A murit pictorul italian Bernardo Bellotto-Canaletto (numit şi Canaletto „cel tânăr”) (n. 1720)

– 1809: A murit inginerul francez Pierre-Louis-Georges du Buat (n. 1734) – 215 ani

– 1813: S-a născut Georg Bűchner, dramaturg (drame romantice anticipând teatrul naturalist şi expresionist) şi publicist german (m. 1837)

– 1837: A murit pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (n. 1778)

– 1849: A murit compozitorul şi pianistul polonez Frédéric Chopin; considerat unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică pentru pian (n. 1810) – 175 de ani

– 1864: S-a născut scriitoarea britanică Elinor Glyn (născută Sutherland) (m. 1943) – 160 de ani

– 1887: A murit fizicianul german Robert Kirchhoff; contribuţii în electricitate; a pus bazele analizei spectrale (1859), împreună cu conaţionalul său Robert Wilhelm Bunsen, şi a descoperit cesiul şi rubidiul (1860-1861) (n. 1824)

– 1898: S-a născut Simon Vestdijk, poet, romancier și eseist olandez (m. 1971)

– 1898: S-a născut Shinichi Suzuki, muzician, violonist, filosof și educator japonez, inventator al metodei de educație muzicală Suzuki (m. 1998)

– 1903: S-a născut Nathanael West, scriitor și scenarist american (m. 1940)

– 1908: S-a născut Leon Kalustian, eseist, memorialist şi ziarist de origine armeană; în 1949 a fost arestat de autorităţile comuniste (m. 1990)

– 1914: S-a născut scriitorul american Jerome „Jerry” Siegel, care, împreună cu Joe Shuster, a creat personajul Superman, primul dintre marii eroi ai benzilor desenate (m. 1996) – 110 ani

– 1914: A murit Theodor Lipps, filosof și psiholog german; cunoscut pentru teoria sa privind estetica; a creat cadrul pentru conceptul de empatie (n. 1851) – 110 ani

– 1915: S-a născut dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller; între anii 1956 şi 1960 a fost căsătorit cu actriţa de film Marilyn Monroe, apoi cu renumita fotografă americană de origine austriacă Inge Morath (m. 2005)

– 1918: S-a născut actriţa americană de film Rita Hayworth (m. 1987)

– 1920: S-a născut actorul american de film Montgomery Clift (m. 1966)

– 1920: S-a născut Miguel Delibes, nuvelist, eseist şi jurnalist spaniol (m. 2010)

– 1920: A murit John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (n. 1887)

– 1923: S-a născut Barney Kessel, chitarist american de jazz (m. 2004)

– 1924: S-a născut poetul, eseistul şi traducătorul portughez Antonio Ramos Rosa (m. 2013) – 100 de ani

– 1926: S-a născut actrița americană Julie Adams (nume real Betty May Adams) (m. 2019)

– 1928: S-a născut ziaristul şi scriitorul american Jimmy Breslin (m. 2017)

– 1928: A murit Sir Frank Dicksee (nume complet: Sir Francis Bernard Dicksee), pictor și ilustrator britanic (n. 1853)

– 1930: S-a născut medicul cardiolog american Robert Atkins, pionier în medicina complementară; bine cunoscut în întreaga lume pentru regimul alimentar de slăbit care-i poartă numele, lansat 1972 (m. 2003)

– 1933: S-a născut Jeanne-Paule Marie Deckers, cântăreaţă belgiană (m. 1985)

– 1934: A murit Santiago Ramón y Cajal, medic şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; considerat precursor al neurofiziologiei şi neurochirurgiei, dar mai ales al histologiei; Premiul Nobel pentru medicină în anul 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (n. 1852) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Les (Leslie Allan) Murray, poet, critic literar și antolog australian (m. 2019)

– 1946: S-a născut Adam Michnik, istoric, politolog, eseist, jurnalist, fost disident polonez; redactor şef al celui mai mare ziar polonez – Gazeta Wyborcza

– 1946: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul rus Viktor Tretiakov

– 1948: S-a născut actorul american de film și televiziune George Wendt

– 1948: S-a născut actriţa canadiano-americană Margot Kidder; a devenit celebră după ce a jucat alături de Christoper Reeve în filmele „Superman” în anii 80 și 90 ai secolului XX (m. 2018)

– 1958: A murit Paul Outerbridge, fotograf american, important pentru folosirea și experimentarea fotografiei color (n. 1896)

– 1972: S-a născut Eminem (Marshall Bruce Mathers III), cântăreţ american de muzică hip-hop, producător şi actor

– 1972: S-a născut (în Germania) Tarkan (Tevetoğlu), interpret de muzică pop turcească (la 15 ani s-a stabilit cu părinţii la Istanbul)

– 1973: A murit scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann, autoare de versuri, romane şi piese radiofonice (n. 1926)

– 1980: A murit violonista franceză Yvonne Astruc (n. 1889)

– 1983: A murit filosoful, sociologul, politologul, jurnalistul și profesorul francez Raymond Aron (n. 1905)

– 1993: A murit Criss Oliva, chitarist şi compozitor american (n. 1963)

– 1998: A murit actriţa britanică Joan Hickson (n. 1906)

– 2008: A murit Levi Stubbs, actor şi cântăreţ american (n. 1936)

– 2012: A murit regizorul japonez de film Koji Wakamatsu (n. 1936)

– 2017: A murit actriţa și câtăreața franceză Danielle Darrieux (nume complet: Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux); a fost una dintre cele mai mari staruri de cinema din Franța, numărându-se printre cele mai longevive actrițe din istoria filmului (80 de ani de carieră) (n. 1917)

– 2017: A murit Gord Downie, cântăreţ și compozitor canadian, liderul trupei rock „Tragically Hip” (n. 1964)

– 2018: A murit fotojurnalistul turc Ara Güler, supranumit „Ochiul Istanbulului” (n. 1928)

– 2019: A murit balerina şi coregrafa cubaneză Alicia Alonso, o legendă a baletului internaţional; singura artistă latino-americană din istorie care a primit titulatura de „prima ballerina assoluta”; Alicia şi soțul ei Fernando Alonso sunt considerați părinţii Baletului Naţional Cubanez; a evoluat pe scenă până la vârsta de 75 de ani și a continuat să predea arta baletului până aproape de împlinirea vârstei de 100 de ani, deși de la 20 de ani era oarbă (n. 1920) – 5 ani

Sursa: RADOR