Calendarul zilei – 14 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 14 octombrie 2024, 13:37

 S-a întâmplat într-o zi de 14 octombrie

* Cu 958 de ani în urmă (1066) avea loc Bătălia de la Hastings (oraş în S-E Angliei). Armata normandă, condusă de Wilhelm Cuceritorul, a obţinut victoria asupra anglo-saxonilor lui Harold al II-lea, devenind rege al Angliei (sub numele de William I). Până la sfârșitul sângeroasei bătălii, care a durat întreaga zi, Harold a fost ucis și forțele sale au fost distruse. El a fost ultimul rege anglo-saxon al Angliei

* Acum 559 de ani (1465) Radu cel Frumos (nov. 1462 – nov. 1473) emitea un document în care Bucureştii erau menţionaţi pentru prima dată drept „cetate de scaun”. Oraşul avea să devină capitală permanentă a Ţării Româneşti târziu, în decembrie 1659, după preluarea tronului de către Gheorghe Ghica (20 nov. 1659  – 1 sept. 1660), Târgovişte, distrus de campaniile turco-tătare din 1658 – 1659, încetând să mai fie reşedinţă domnească

* Cu 222 de ani în urmă (1802) avea loc puternicul cutremur de pământ din Ţara Românească, cel mai mare seism de până atunci consemnat de documente. Cutremurul s-a produs în Vrancea şi se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7 – 7,9 pe scara Richter. Şi Bucureştiul a fost grav afectat, aici prăbuşindu-se Turnul „Radu Vodă”, Hanul „Şerban Vodă”, o parte din Turnul Colţei şi multe alte construcţii (14/26)

* Acum 173 de ani (1851) era înfiinţată, la Londra, Agenţia de presă Reuters, numită astfel după numele fondatorului său, Paul Julius Reuter (1816-1899); Reuters este cea mai importantă agenţie de ştiri din Marea Britanie şi una dintre cele mai apreciate din lume

* Cu 106 ani în urmă (1918) se constituia, la inițiativa lui Sextil Pușcariu și a lui Iancu Flondor, Consiliul Naţional Român din Bucovina (sub conducerea lui Iancu Flondor), care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România (Bucovina a fost desprinsă din Moldova la 7.V.1775). La 15/28.XI.1918 Consiliul, întrunit la Cernăuţi, a hotărât unirea acestui teritoriu cu România (14/27)

* Acum 94 de ani (1930) scriitorul Victor Ion Popa (n. 1895 – m. 1946) iniţia, la Radiodifuziunea Română, rubrica bilunară „Noutăţi teatrale europene”

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când avea loc Masacrul de la Moisei, când unități militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, au ucis 29 de etnici români. Comuna Moisei, situată în partea de sud-est a județului Maramureș, la jumătatea distanței dintre orașele Borșa și Vișeu de Sus, a fost printre primele așezări românești ce au intrat sub administrație ungară în 7 septembrie 1940. La data de 14 octombrie 1944 trupele maghiare aflate în retragere pe Valea Izei au omorât 29 de români în două case de lemn de la periferia comunei Moisei, pe drumul principal ce duce spre Borșa. Au fost identificate 31 de victime, dintre care doi au rămas în viață. Cei doi supravieţuitori sunt Vasile Petrean, originar din comuna clujeană Pălatca, și Vasile Ivașcu. Prizonierii din lagărul de la Vișeu de Sus au fost urcați de militari unguri într-un camion și transportați la Moisei, comuna fiind în prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închiși într-o căsuță de lemn, fiind împușcați de soldații maghiari, care trăgeau prin geamuri și ușă. În continuare au fost uciși și ceilalți români. În aceeași noapte, militarii au incendiat satul şi au ars circa 300 de case. Deasupra gropii comune a fost înălțată o troiță de lemn, înlocuită după câțiva ani cu un obelisc din piatră

* Într-o zi de 14 octombrie, acum exact 60 de ani (1964), Martin Luther King (n. 1929 – m. 1968) devenea cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel pentru Pace. Pastorul baptist nord-american, activist politic, cunoscut mai ales ca luptător pentru drepturile civile ale persoanelor de culoare din Statele Unite ale Americii, a primit înalta distincție pentru lupta împotriva segregației rasiale

* În urmă cu 44 de ani (1980) Consiliul de Stat adopta Decretul nr. 313 privind asistenţa bolnavilor psihic periculoşi, utilizat şi împotriva unor adversari politici ai regimului comunist din România

* Se împlinesc 30 de ani (1994) de când a fost pusă piatra de temelie a Mănăstirii Nera, aflată în imediata vecinătate a Rezervației Naturale Cheile Nerei. Prin inițiativa și strădaniile prof. univ. dr. Pavel Chirilă — specialist în tratamente naturiste și fost președinte al Asociaţiei Filantropice Medical-Creştine Christiana din Bucureşti, în prezent director al Fundației „Sfânta Irina”, fundație filantropică dedicată îngrijirii bolnavilor cu cancer, în anul 1994 a început opera de ctitorire a așezământului monahal ce a fost pus sub ocrotirea Sfintei Treimi și a Cuvioasei Parascheva. Biserica centrală a mănăstirii a fost sfințită pe 14 octombrie 1997, de către PS dr. Laurenţiu Streza al Caransebeşului, în prezent mitropolit al Ardealului

* Cu 12 ani în urmă (2012), în cadrul proiectului „Red Bull Stratos” (iniţiat în 2007), paraşutistul austriac Felix Baumgartner (decolând de pe aeroportul bazei aeriene Walker din Roswell, statul New Mexico din SUA) a urcat cu un balon umplut cu heliu până în stratosferă, îmbarcat într-o nacelă etanşă, din care a sărit de la altitudinea de 39,045 km. În prima parte a coborârii în cădere liberă a depăşit viteza sunetului, atingând 1342,8 km/h, cea mai mare viteză cu care s-a deplasat până la acea dată un om care nu se afla într-un vehicul. Recordul său a fost stabilit într-o zi aniversară: cu 65 de ani în urmă, la 14 octombrie 1947, pilotul Chuck Yeager a fost primul om care a depăşit viteza sunetului, însă la bordul unui avion experimental, propulsat cu motoare-rachetă

* Se împlinesc 10 ani (2014) de când orașele Chişinău din R. Moldova şi Cernăuţi din Ucraina s-au înfrăţit, cu ocazia a 578 de ani de la fondarea oraşului Chişinău. Acordul de înfrăţire a fost semnat pe 14 octombrie 2014, la Chișinău, Republica Moldova de către Dorin Chirtoacă, Primar general al municipiului Chişinău şi Oleksiy Kaspruk, Primar al municipiului Cernăuți

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvioasă Parascheva de la Iaşi (Calendarul Creştin-Ortodox 2024). NOTĂ: Moaştele Cuvioasei Parascheva se află la Iaşi din anul 1641

– 1833: S-a născut Constantin Barozzi, general, geodez şi cartograf; contribuţii majore la intensificarea studiilor geodezice din România în a doua jumătate a secolului XIX; membru fondator al Societăţii Geografice Române; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1921)

– 1853 (stil nou): S-a născut compozitorul, violonistul, pianistul, dirijorul și pedagogul Ciprian Porumbescu; autorul primei operete româneşti „Crai nou” (m. 1883). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii şi stilul vechi – 2 octombrie 1853

– 1857: S-a născut Gheorghe Ionescu-Gion, istoric, profesor şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (m. 1904)

– 1872, 14/26: S-a născut Petre P. Negulescu, istoric al filosofiei şi al culturii, profesor şi om politic (ministru al instrucţiunii publice 1920-1921, 1926-1927; preşedinte al Camerei Deputaţilor); membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1951)

– 1885: S-a născut inginerul silvic şi profesorul Marin Dracea; promotorul introducerii în România a silvotehnicii moderne; membru post-mortem al Academiei Române din 2010 (m. 1958)

– 1890: S-a născut Titus Hotnog, prozator, profesor și traducător; a tradus din Cehov şi Puşkin; a redactat un studiu, bine informat, despre cuvintele de origine cumană din limba română (m. 1957). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 27.X.1890

– 1891: S-a născut chimista Gabriela Chaborski, prima femeie conferențiar universitar din România; a studiat la Facultatea de Științe Fizico-Chimice din București, pe care a absolvit-o în 1916; lucrarea de doctorat susținută la Geneva, la 22 martie 1919, are la bază o nouă formă de levură (ciupercă unicelulară), pe care o descoperise făcând analiza unei banane intrată în fermentație; admisă la Catedra de Chimie Generală și Electrochimie din Universitatea bucureșteană, mai întâi asistent, în 1920, apoi conferențiar de chimie anorganică, în 1924, a elaborat metode originale de separare și dozare a unor elemente, precum și lucrări referitoare la studiul moleculei (m. 1936)

– 1903: S-a născut pictorul Ion Musceleanu (m. 1997)

– 1907: S-a născut Petrache Lupu de la Maglavit, omul care „l-a văzut” pe Dumnezeu (m. 1994)

– 1908: S-a născut Lascăr Sebastian (pseudonimul lui Sebastian Salmen), traducător şi dramaturg; rămâne mai mult ca un publicist plin de vervă şi ca unul din bunii traducători ai unor opere fundamentale, clasice sau moderne, din autori latini, spanioli, italieni sau ruşi; fiul graficianului de origine poloneză Leonard Salmen (m. 1976)

– 1908: S-a născut poetul, publicistul şi traducătorul Mircea Pavelescu; în ultimii ani ai vieţii s-a manifestat ca autor de poezii umoristice şi versuri pentru copii (m. 1980)

– 1912: S-a născut actorul Nucu Păunescu (m. 1980)

– 1914: S-a născut istoricul Ştefan Pascu; bogată şi variată activitate în domeniul istoriei medievale şi moderne a României; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1998) – 110 ani

– 1923: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Victor Kernbach, prozator, poet, eseist şi traducător (din literatura rusă şi cea sovietică) (m. 1995)

– 1929: S-a născut Niculae Gheran, scriitor, editor, critic şi istoric literar; pe parcursul a patru decenii a realizat ediţia critică în 23 de volume a operei complete a romancierului Liviu Rebreanu (m. 2023) – 95 de ani

– 1929: S-a născut compozitorul Claudiu Negulescu (m. 1997) – 95 de ani

– 1931: S-a născut sociologul și antropologul Mihail M. Cernea; studii de sociologie rurală şi industrială, de antropologie socială a dezvoltării. Realizările sale în domeniul dezvoltării, în elaborarea politicilor sociale şi promovarea sociologiei ca instrument de acţiune şi reformă socială au dus la recunoaşterea valorii şi statutului sociologiei româneşti în întreaga lume; membru titular al Academiei Române din 2012

– 1933: S-a născut Dan Beizadea, instrumentist, dirijor şi compozitor de muzică uşoară (m. 2006)

– 1934: S-a născut tenorul Ion Lazăr, fost solist al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca în perioada 1967–1985 (m. 2022) – 90 de ani

– 1936: S-a născut compozitorul, profesorul şi violonistul Grigore Nica (m. 2009)

– 1947: S-a născut Radu Goldiş, chitarist și compozitor de muzică de jazz; stabilit în SUA

– 1947: S-a născut Adrian Tomescu, pianist şi profesor (m. 2009)

– 1948: S-a născut Marian Papahagi, critic şi istoric literar, remarcabil italienist, traducător și profesor; fost director la „Accademia di Romania” din Roma; a coordonat, alături de Aurel Sassu şi Mircea Zaciu, „Dicţionarul Scriitorilor Români” şi „Dicţionarul Esenţial al Scriitorilor Români” (m. 1999, la Roma). NOTĂ: În memoria reputatului italienist a fost instituit (de Institutul Cultural Italian din Bucureşti şi Centrul Cultural Italian din Cluj, în colaborare cu „Universitatea Babeş-Bolyai”, sub patronajul Ambasadei Italiei în România) premiul „Marian Papahagi”; distincţia este acordată, începând din 2008, din doi în doi ani în apropierea datei de 14 octombrie, pentru un volum publicat în ultimii trei ani sau pentru o realizare culturală notabilă care au ca obiect orice aspect al culturii şi civilizaţiei italiene (literatură, lingvistică, critică literară, istorie, politică, arte etc.)

– 1950: S-a născut politicianul Dan Iosif, membru al Partidul Social Democrat (m. 2007)

– 1951: S-a născut scenografa Lia Manţoc

– 1955: S-a născut basistul Iulian Mugurel Vrabete, membru al formaţiei „Holograf”

– 1963: S-a născut Luminița Arvunescu, muzicolog – specializată în muzica de operă, una dintre cele mai familiare și apreciate voci radiofonice ale cotidianului românesc și organizatoare de evenimente muzicale de succes; angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990, în 1997 a contribuit la pregătirea și lansarea primului post de muzică clasică din țară, Radio România Muzical, de pe poziția de editor, poziție pe care a ocupat-o până în 2004; ca realizator radio, s-a remarcat prin emisiunea „Seara de operă”, nelipsită din grila posturilor Radio România Muzical și Radio România Cultural de peste două decenii; membră fondatoare a Uniunii Criticilor, Redactorilor și Realizatorilor Muzicali din România și, din 2020, președinta acestei uniuni

– 1978: A murit Cezar Grigoriu, interpret de muzică uşoară (membru al grupului „Trio Grigoriu”), regizor de teatru şi televiziune (n. 1929)

– 1983: A murit prozatorul, eseistul şi poetul Horia Stancu, de profesie medic; fiul scriitorului Zaharia Stancu (n. 1926)

– 1994: A murit Aurel Tita, traducător şi poet; a scris şi piese de evocare istorică pentru copii, jucate în teatrele de păpuşi din ţară (n. 1915) – 30 de ani

– 1999: A murit Alexandru Grozuță, cântăreț de muzică populară și romanțe (n. 1907) – 25 de ani

– 2013: A murit Käty Van Der Mije-Nicolau (numele la naştere: Alexandra Ecaterina Nicolau), șahistă olandeză de origine română; a fost de şase ori campioană naţională a României la şah, înainte de mutarea sa în Olanda în 1974; în Olanda a fost campioană naţională de cinci ori, în anii 1974, 1976 – 1979; tatăl său, Ştefan Nicolau, a fost unul din marii savanţi ai României, creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie (n. 1940)

– 2015: A murit jucătoarea de tenis şi antrenoarea Florenţa Mihai, prima din România care a ajuns până în finala de la Roland Garros, în anul 1977 (n. 1955)

– 2018: A murit Achim Mihu, sociolog, antropolog, filosof și profesor; a contribuit substanţial la consolidarea învăţământului sociologic şi antropologic clujean (n. 1931)

– 2020: A murit Grigore Smeu, poet, prozator, filosof şi estetician; a dăruit culturii naţionale o lucrare fundamentală „Istoria esteticii româneşti” (vol. I-II, Editura Academiei Române, 2008-2009); unul din „părinţii” fondatori ai Simpozionului Naţional de Estetică (n. 1928)

– 2022: A murit Mariana Nicolesco, una din cele mai valoroase soprane din lume; aclamată ca Regina del Belcanto, Primadonna Assoluta, Diva Divina pe cele mai renumite scene ale lumii, a sedus publicul cu vocea sa, cu arta cântului și cu personalitatea ei scenică, abordând cu brio un amplu repertoriu mergând de la baroc la creația contemporană; a creat la Brăila, în 1995, Concursul Național de Canto Hariclea Darclee (devenit internaţional din 1997), la Brașov, în 2003, Festivalul şi Concursul Naţional al Liedului Românesc, a organizat Cursuri de Măiestrie Artistică, Master Classes, creând în România o Școală de canto de cel mai înalt nivel european; în 2000 obține primul titlu științific de Doctor în Artă din România, cu o teză despre Belcanto; membru de onoare al Academiei Române (1993); membră a Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris (2018); laureată a Medaliei UNESCO pentru Merite Artistice, Artist UNESCO pentru Pace și Ambasador Onorific UNESCO (n. 1948)

– 2023: A murit Valentin Ciucă, critic și istoric de artă, eseist și publicist; redactor şef adjunct al Studioului de Radioteleviziune Iaşi (1990-1995), director al Studioului de Radio Iaşi (1995-2004) (n. 1943) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Luxemburg: Reuniunea Consiliul de Mediu al UE, în cadrul căreia se așteaptă ca miniștrii mediului din UE să aprobe concluziile privind pregătirile pentru cea de-a 29-a Conferință a părților (COP29) la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice. COP29 va avea loc la Baku (Azerbaijan) în perioada 11-22 noiembrie 2024

– Luxemburg: Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al UE, prezidată de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell

-Cetatea Vatican (Sfântul Scaun): Vicepreședintele Argentinei Victoria Villarruel se va întâlni cu Papa Francisc

– Sydney: Summitul Global Nature Positive (14 – 15 oct.)

– Sydney: Audierea presupusului creator al aplicației de mesagerie criptată Ghost

– Stockholm: Anunțarea Premiului Nobel pentru Economie

– Londra: Summitul Internațional de Investiții găzduit de guvernul britanic

– Moscova: Încheierea arestării preventive a lui Joseph Tater, reținut pentru presupusa agresiune asupra unui ofițer de poliție

– Berlin: Summitul Procesului de la Berlin

– Assisi, Italia: Reuniunea miniștrilor G7 privind incluziunea și dizabilitățile (14 – 16 oct.)

– New York: Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate al ONU asupra Libanului

– Dakar, Senegal: Guvernul își prezintă planul de acțiune economică la șase luni de la instalare

– Paris: A 90-a ediție a Salonului Auto de la Paris (14 – 20 oct.)

– Londra: A 51-a ediție a Premiilor Academiei Studenților

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Reciclării Deșeurilor electrice” (DEEE), organizată pentru prima dată în 2018, pentru a promova colectarea selectivă a echipamentelor electrice și electronice din întreaga lume, se desfășoară anul acesta sub sloganul „Alăturați-vă vânătorii de deșeuri electronice – recuperați, reciclați și revigorați!”. Campania a fost inițiată de WEEE Forum, asociația internațională a sistemelor de colectare a deșeurilor electrice

– „Ziua Internaţională a Standardizării”; marchează crearea, la 14.X.1946, a Organizaţiei Internaţionale de Standardizare; se sărbătoreşte din anul 1969 – 55 de ani

– Canada: „Ziua Recunoştinţei” (Thanksgiving Day); este „o zi în care se adresează mulţumiri lui Dumnezeu Atotputernicul pentru generoasele roade cu care a binecuvântat Canada”; este celebrată mai mult ca o sărbătoare naţională decât una religioasă; marcată pentru prima oară în 15 aprilie 1872; în 1931 Parlamentul canadian a adoptat o lege prin care fixa data de 11 noiembrie ca „zi a recunoştinţei”; începând cu 1957, este celebrată în a doua zi de luni din octombrie

– SUA: „Columbus Day” (marcată în a doua zi de luni din octombrie) celebrează momentul în care navigatorul genovez Cristofor Columb a atins pentru prima dată pământul american, la 12 octombrie 1492; ziua a fost marcată prima dată în 1792, la împlinirea a 300 de ani de la eveniment

– 1669: A murit Pietro Antonio Cesti, compozitor şi cântăreţ italian (n. 1623) – 355 de ani

– 1857: A murit pictorul norvegian Johan Christian Dahl; considerat primul mare pictor romantic din Norvegia, „părintele peisagiştilor norvegieni”, fondatorul „vârstei de aur” în pictura norvegiană şi unul dintre cei mai importanţi artişti europeni ai tuturor timpurilor (n. 1788)

– 1864: S-a născut romancierul şi dramaturgul polonez Stefan Żeromski (m. 1925) – 160 de ani

– 1879: S-a născut Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană; a avut un impact durabil asupra vieții literare australiene prin fondarea unui premiu literar major cunoscut ca Miles Franklin Award (m. 1954) – 145 de ani

– 1890: S-a născut Louis Delluc, regizor de film, scenarist şi critic de film, primul jurnalist francez specializat pe problemele cinematografiei; în memoria lui a fost instituit, în 1937, un premiu ce-i poartă numele (m. 1924)

– 1890: S-a născut Dwight David Eisenhower, general şi om politic republican american; comandant suprem al armatelor aliate debarcate în Nordul Africii (1943), în Sicilia (1943) şi în Vestul Europei (1944-1945); comandant suprem al forţelor armate ale NATO (1951-1952); preşedinte al SUA între anii 1953 şi 1961 (m. 1969)

– 1893: S-a născut actriţa americană Lillian Gish, stea a filmului mut (m. 1993)

– 1894: S-a născut E. E. (Edward Estlin) Cummings, poet, dramaturg, eseist şi pictor american (m. 1962) – 130 de ani

– 1895: S-a născut scriitorul sloven Josip Vidmar; membru corespondent străin al Academiei Române (1965) (m. 1992)

– 1906: S-a născut Hannah Arendt, teoreticiană politică şi publicistă germană; a abordat în lucrările sale două mari teme ale epocii postbelice: totalitarismul şi antisemitismul (m. 1975)

– 1908: S-a născut inginerul american George Harold Brown; însemnate contribuţii la dezvoltarea antenelor pentru transmisii radio-tv. (m. 1987)

– 1914: S-a născut Raymond Davis Jr., fizician american; Premiului Nobel pentru Fizică în 2002, împreună cu Masatoshi Koshiba şi Riccardo Giacconi, pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici (m. 2006) – 110 ani

– 1915: A murit chimistul austriac Ernest Ludwig; lucrări în domeniul chimiei organice şi anorganice; a analizat compoziţia a peste o sută de ape minerale din Europa, între care şi pe cele de la Vatra Dornei; autorul unui manual de chimie medicală; membru de onoare străin al Academiei Române (1908) (n. 1842)

– 1927: S-a născut Sir Roger Moore, actor britanic de film (m. 2017)

– 1927: S-a născut scriitorul şi jurnalistul chilian Enrique Lafourcade; autor de romane, nuvele, fabule, eseuri, articole şi cronici (m. 2019)

– 1930: S-a născut Mobutu Sese Seko, preşedinte al Zairului (azi Republica Democrată Congo) din 1965 până în 1997; în 1972 și-a schimbat numele în Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga („Atotputernicul luptător care, datorită rezistenței și a inflexibilei dorințe de a câștiga, va merge din cucerire în cucerire, lăsând foc în urma sa”) (m. 1997)

– 1938: S-a născut Philippe G. Ciarlet, matematician și profesor francez, specialist în domeniul matematicilor aplicate şi computaţionale; preocupări în analiza numerică, metoda elementului finit, geometria diferenţială, modelarea matematică în elasticitatea tridimensională, teoria plăcilor şi a pânzelor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1996

– 1939: S-a născut creatorul de modă american Ralph Lauren (numele real Ralph Lifschitz), simbol al modei clasice; în 1968 a fondat compania „Polo Fashions” – 85 de ani

– 1940: S-a născut Sir Cliff Richard, interpret britanic de muzică uşoară

– 1946: S-a născut William Daniel (Dan) McCafferty, solist vocal și compozitor scoțian, cunoscut mai ales ca membru al trupei scoțiene de hard-rock Nazareth, de la înființarea acesteia în 1968 până la retragerea sa în 2013 (m. 2022)

– 1950: S-a născut Kate Grenville (nume complet: Catherine Elizabeth Grenville), una dintre cele mai cunoscute romanciere australiene și profesoară de scriere creativă

– 1959: A murit Errol Flynn, actor american de film, regizor, scenarist, producător (n. 1909) – 65 de ani

– 1960: A murit fizicianul și profesorul rus Abram Fiodorovici Ioffe; considerat „părintele fizicii sovietice”; cercetări în domeniile electromagnetismului, cristalografiei și a radiației; a inițiat crearea institutelor fizico-tehnice, în special la Harkov și Dnipro, a creat școala științifică recunoscută în întreaga lume (n. 1880, în Ucraina)

– 1977: A murit actorul de film şi cântăreţul american Bing Crosby, personalitate a industriei spectacolului american timp de peste patru decenii (n. 1903)

– 1984: A murit Martin Ryle, fizician și radioastronom englez; a dezvoltat sisteme revoluționare pentru telescoape radio și le-a folosit pentru a localiza și fotografia cu precizie surse slabe de unde radio; împreună cu Antony Hewish a împărțit Premiul Nobel pentru fizică în 1974, primul premiu Nobel acordat în recunoașterea cercetărilor astronomice (n. 1918) – 40 de ani

– 1985: A murit pianistul şi profesorul rus Emil (Grigorievici) Ghilels (n. 1916)

– 1990: A murit Leonard Bernstein, dirijor, compozitor şi pianist american (n. 1918)

– 1997: A murit Harold Robbins, scriitor şi scenarist american (n. 1916)

– 2010: A murit Benoît Mandelbrot, matematician franco-american născut într-o familie de evrei lituanieni; cunoscut ca părinte al geometriei fractale, a avut contribuţii în aplicaţii ale matematicii în fizică, medicină, geologie, astronomie şi finanţe (n. 1924)

– 2012: A murit actorul şi scriitorul britanic John Clive (n. 1933)

– 2016: A murit Pierre Étaix, mim, actor, scenarist şi regizor de film francez (n. 1928)

– 2017: A murit poetul şi traducătorul american Richard Wilbur (n. 1921)

– 2018: A murit actriţa sârbă Milena Dravić, vedetă a cinematografiei iugoslave din perioada comunistă (n. 1940)

– 2019: A murit Harold Bloom, scriitor, teoretician, critic și istoric literar, editor și profesor american; autor al unor bestseller-uri precum „The Western Canon” sau „The Book of J” dar şi celebru pentru eforturile sale de a face critica literară cât mai accesibilă publicului larg; fondator, împreună cu Paul de Man, J. Hillis Miller şi Geoffrey Hartman, al renumitei „Şcoli de la Yale” (n. 1930) – 5 ani

– 2019: A murit Sophia Kokosalaki, una dintre cele mai cunoscute creatoare de modă din Grecia, stabilită la Londra (n. 1972) – 5 ani

– 2020: A murit actorul egiptean Mahmoud Yassine; unul dintre ultimii monștri sacri din epoca de aur a cinematografiei egiptene (n. 1941)

Sursa: RADOR