Calendarul zilei – 4 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 4 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 4 octombrie 2024, 13:47

S-a întâmplat într-o zi de 4 octombrie

* Cu 692 de ani în urmă (1332) o scrisoare emisă de Cancelaria papală de la Avignon atesta existenţa claselor sociale în Moldova de sud-vest, prin sintagma „puternicii acelor locuri”

* Acum 176 de ani (1848) apărea săptămânal (până în septembrie 1850), la Cernăuţi, cu text româno-german, publicaţia „Bucovina”, gazetă românească de politică, religie şi literatură, sub conducerea fraţilor Hurmuzachi (Gheorghe, Alexandru şi Eudoxiu). Este primul periodic al românilor bucovineni, tribună de apărare a intereselor lor naţionale, intelectuale şi materiale (4/16)

* Acum 171 de ani (1853) Imperiul Otoman declara război Rusiei, fapt ce a declanşat Războiul Crimeii (1853-1856), purtat între Rusia, pe de o parte, şi Imperiul Otoman, Marea Britanie, Franţa şi Regatul Sardiniei, pe de altă parte. Operaţiunile militare au avut loc la Dunăre, în Transcaucazia, la Marea Baltică, pe coastele Kamceatkăi şi în Crimeea, unde s-au desfăşurat cele mai importante lupte (4/16)

* Se împlinesc 95 de ani de când, într-o zi de 4 octombrie 1929, sub directoratul lui Liviu Rebreanu, s-a inaugurat Studioul Teatrului Naţional din Bucureşti, cu piesa „Muşcata din fereastră”, de Victor Ion Popa, prezentată în premieră, în regia lui Paul Gusty

* Acum 77 de ani, în perioada 4 – 9 octombrie 1947, la Congresul al XVIII-lea al Partidului Social-Democrat din România, participanţii au cedat presiunilor făcute de comunişti şi au acceptat să intre în tratative pentru efectuarea fuziunii cu Partidul Comunist Român, primul act prin care se pregătea transformarea partidului comunist în „partid unic”

* Cu 67 de ani în urmă (1957), la ora 22:28 de minute şi 34 de secunde (ora Moscovei), URSS lansa primul satelit artificial al Pământului „Sputnik-1”, care a deschis era zborurilor cosmice. După 314,5 secunde satelitul s-a desprins de rachetă şi a început să emită semnale. Semnalele au fost interceptate pe poligon timp de 2 minute, apoi Sputnik a coborât după orizont. Zborul efectuat de Sputnik-1 a putut fi văzut de toată lumea. Semnalul emis de el putea fi interceptat de oricare radioamator în orice punct al globului pământesc. Cu toate că Sputnik nu a fost dotat cu echipament tehnic, analiza caracterului semnalului şi observările optice ale orbitei de zbor au permis obţinerea unor date ştiinţifice importante. Sputnik-1 a zburat timp de 92 de zile şi a efectuat 1440 de rotaţii în jurul pământului. În 1958, atunci când el s-a dezmembrat în straturile superioare ale atmosferei, pe orbită se afla al doilea satelit sovietic, Sputnik-2. În prezent pe orbitele extraterestre zboară mii de aparate spaţiale complicate ce aparţin diferitelor ţări, un întreg sistem la baza căruia s-a aflat micul satelit sovietic

* Sunt marcați 65 de ani de când, într-o zi de 4 octombrie 1959, a fost lansată staţia automată interplanetară sovietică „Luna-3″. La 7 octombrie aceasta a fotografiat partea invizibilă a Lunii. În timpul misiunii au fost realizate 30 de fotografii

* În urmă cu 64 de ani (1960) Statele Unite ale Americii au lansat în spaţiu „Courrier IB”, primul satelit folosit în telecomunicaţii

* Acum 61 de ani (1963) era înfiinţat Muzel în Aer Liber din Dumbrava Sibiului, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale „ASTRA”. Etnograful Cornel Irimie a creat un muzeu al tehnicii populare pentru care a primit, în 1962, aprobare de la Academia Română şi apoi, în 1963, pe o tematică gândită la nivel naţional împreună cu etnografi din Sibiu şi din ţară, a inaugurat muzeul din Dumbrava Sibiului. Tematica propusă de Cornel Irimie a pornit de la faptul că la vremea respectivă s-au făcut o serie de cercetări în România şi s-au găsit foarte multe instalaţii de tehnică populară, care funcţionau încă foarte bine. Existau mii de mori hidraulice, pive, dârste, vâltori, mori de vânt, mori acţionate de forţa cailor, râşniţe manuale şi tot felul de instalaţii provenite din epoca preindustrială. În prezent muzeul se întinde pe o suprafaţă de 131 de hectare

* În urmă cu 31 de ani (1993) Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei a hotărât, la Strasbourg, admiterea României ca membru cu drepturi depline al acestui organism. Ceremonia de aderare a avut loc la 7.X.1993, la Viena

* Se marchează 25 de ani (1999) de când România a ratificat Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare („Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty” — CTBT), principalul instrument internațional de luptă împotriva tuturor formelor de teste nucleare, negociat la Geneva, între 1994 și 1996 și adoptat de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 10 septembrie 1996. Nu a intrat în vigoare din cauza nesemnării și neratificării acestuia de către o serie de state cu programe nucleare. România a semnat CTBT la 24 septembrie 1996. În prezent, 185 de state membre ale ONU au semnat CTBT, iar dintre acestea, doar 170 l-au şi ratificat. Începând cu anul 2013, România are un reprezentant în Grupul Persoanelor Eminente („Group of Eminent Persons”) creat în sprijinul intrării în vigoare a Tratatului. România a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Comisiei Pregătitoare a Organizaţiei Tratatului privind Interzicerea Totală a Testelor Nucleare (CTBTO), prin consens, în cadrul celei de a 45-a sesiuni a Comisiei Pregătitoare a CTBTO de la Viena. Funcţia a fost exercitată pe parcursul anului 2016, care a marcat aniversarea a 20 de ani de la adoptarea Tratatului şi înfiinţarea Comisiei

* Cu 6 ani în urmă (2018) Timişoara a lansat o premieră naţională, devenind primul oraş din România care foloseşte şi transportul în comun naval de persoane, pe un curs de apă interior, Canalul Bega, ca transport alternativ şi ecologic. Prima cursă de pasageri pe Bega a pornit în 1869, fiind întrerupt în 1967; Bega a fost primul canal navigabil din România

Aniversări – Comemorări

– Sf. Francisc din Assisi (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1859: S-a născut compozitorul George Cosmovici (m. 1927, la Paris) – 165 de ani

– 1873, 4/17: S-a născut matematicianul Gheorghe Ţiţeica; considerat pe plan mondial unul dintre fondatorii geometriei diferenţiale centro-afine; unul dintre creatorii şcolii matematice româneşti; membru titular al Academiei Române din 1913, vicepreşedinte al acestui for (1924-1925) (m. 1939)

– 1881: S-a născut George (Gogu) Constantinescu, om de ştiinţă, inginer, inventator şi inovator; a fost numit de revista engleză „The Graphic” unul din cei 17 titani ai lumii care au revoluţionat ştiinţa, aşezându-l alături de Einstein, Marconi, Edison sau Lister; a fost unul din cei mai prolifici inventatori români ai tuturor timpurilor cu peste 300 de invenţii brevetate (a promovat utilizarea betonului armat; a elaborat „Teoria Sonicităţii” pe care a aplicat-o în numeroase invenţii: mitraliera sonică, motorul sonic, pompa sonică, ciocanul sonic, injectorul sonic, caloriferul sonic şi altele; a proiectat şi construit „Convertorul Gogu Constantinescu”, prima cutie de viteze automată, pentru automobile şi locomotive); membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1965)

– 1904: A murit Ioniţă Scipione Bădescu, publicist şi poet; membru al „Junimii”; prieten cu Mihai Eminescu (n. 1847) – 120 de ani

– 1910: S-a născut Călin Popovici, astronom, astrofizician şi geodez; a stabilit o nouă metodă pentru determinarea coordonatelor geocentrice ale unui satelit şi ale staţiilor de observare (metoda cercului de simultaneitate); a coordonat editarea „Dicţionarului de astronomie şi astronautică”; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1977)

– 1915: A murit inginerul Mihail Râmniceanu (Romniceanu); colaborator apropiat al lui Anghel Saligny, a proiectat construirea a peste 1.000 km de cale ferată; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (n. 1854)

– 1917: S-a născut pictorul Constantin Dipşe (m. 2010)

– 1933: S-a născut Florea Firan, critic şi istoric literar, publicist, editor şi profesor universitar; directorul revistei şi editurii „Scrisul Românesc” din Craiova

– 1933: S-a născut baritonul Emil Pinghireac, profesor universitar, artist liric pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard” din Galaţi în perioada 1980-1998 (m. 2013)

– 1933: S-a născut George Astaloş, poet, dramaturg, romancier, eseist, traducător şi critic literar; stabilit la Paris, din 1971 (m. 2014)

– 1934: S-a născut Mircea Albulescu (numele adevărat: Iorgu Constantin V. Albulescu), actor, profesor universitar, publicist, poet şi prozator; actor al Teatrului de Comedie (1968-1974) şi al Teatrului Naţional (1974-1997), cu un vast registru repertorial – peste 80 de roluri – în sute de spectacole; a jucat în peste 70 de filme; a făcut, timp de 40 de ani, teatru radiofonic, interpretând peste 300 de roluri memorabile (m. 2016) – 90 de ani

– 1936: S-a născut sculptoriţa Ioana Kassargian (m. 1985)

– 1937: S-a născut Ioanid Romanescu (pseudonim al lui Valentin Tudose), poet şi traducător (m. 1996)

– 1940: A murit (persecutat de legionari, s-a sinucis) Petre Andrei, sociolog, filosof şi om politic ţărănist; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1891)

– 1941: S-a născut pictorul și profesorul Silviu Oravitzan Creţu; la baza concepţiei sale picturale stă viziunea crucii; fondator al galeriei „Pro Arte” din Lugoj şi al unei galerii de artă la New York

– 1943: S-a născut Marian Nistor, cântăreț și compozitor de muzică ușoară; fondatorul și solistul trupei „Savoy”

– 1943: S-a născut Florian Pittiş („Moţu”), actor, regizor, cântăreţ (la începutul anilor ’70 ai secolului XX a făcut parte dintr-un renumit trio, alături de Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru; în 1992 a fondat formaţia „Pasărea Colibri”, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vlady Cnejevici) şi realizator de emisiuni de radio (din decembrie 1998 a fost director al postului Radio România Tineret al SRR, transformat ulterior în Radio3net, post public de radio care emite doar pe Internet) (m. 2007)

– 1944: S-a născut Ion Vartic, eseist, teatrolog, critic şi istoric literar, profesor universitar; director general al Teatrului Naţional din Cluj (2000-2010) – 80 de ani

– 1944: A murit geologul Ion Popescu-Voiteşti, pionier al cercetărilor geologice româneşti; a întocmit o sinteză asupra geologiei (1921) şi a istoriei geologice (1935) a teritoriului României (n. 1876) – 80 de ani

– 1957: S-a născut Valeria Sitaru, actriţă, regizoare, profesoară, scriitoare şi realizatoare de emisiuni tv

– 1978: S-a născut actorul de teatru Marius Manole

– 1981: A murit Franz Xaver Dressler, organist, dirijor, compozitor şi profesor român de origine cehă (n. 1898)

– 1989: A murit interpretul de muzică uşoară Luigi (Ludovic) Ionescu (n. 1927) – 35 de ani

– 1993: S-a născut Alina Emilia Vuc, sportiva care a obținut prima medalie mondială din istoria luptelor feminine românești (2017)

– 2006: A murit Violeta Zamfirescu, poetă şi prozatoare; redactor la Radioteleviziunea Română, între anii 1956-1959 şi 1968-1969 (n. 1920)

– 2007: A murit Hero Lupescu, regizor de operă și profesor (n. 1927)

– 2011: A murit medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1926)

– 2012: A murit Constantin Ţoiu, prozator, eseist, publicist şi traducător (n. 1923). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 3.X.2012

– 2021: A murit prozatorul, publicistul şi scenaristul Ilie Tănăsache (n. 1931)

EVENIMENTE EXTERNE

– Villers-Cotterêts, Franța: Cel de-al 19-lea summit al Francofoniei (4 – 5 oct.)

– Matera, Italia: Reuniune G7 privind egalitatea de gen și abilitarea femeilor (4 – 6 oct.)

– Srinagar, India: Numărarea voturilor la alegerile pentru Adunarea legislativă din Jammu și Kashmir, administrate de India

– Londra: Cerere de fuziune Amazon/Anthropic – termenul limită al CMA (Autoritatea pentru Concurență și Piețe) pentru a spune dacă va deschide o investigație în faza a doua

– Motegi, Japonia: Campionatul Mondial MotoGP, Grand Prix-ul Japoniei (4 – 6 oct.)

Aniversări – Comemorări

– 4 – 10.X: „Săptămâna Mondială a Spaţiului Cosmic” este o sărbătoare internaţională a ştiinţei şi tehnologiei şi a contribuţiilor acestora la îmbunătaţirea condiţiei umane; declarată la cea de-a 54-a sesiune a Adunării Generale a ONU prin Rezoluţia 54/68 din 6.XII.1999, pentru a sărbători contribuţiile aduse de ştiinţa şi tehnologia spaţială la îmbunătăţirea condiţiei umane; datele amintesc de lansarea, la 4.X.1957, de către URSS, a primului satelit artificial al Pământului (Sputnik 1), care a deschis calea explorării spaţiului cosmic, şi de intrarea în vigoare, la 10.X.1967, a Tratatului asupra principiilor care guvernează activităţile statelor în exploatarea şi folosirea spaţiului cosmic

– „Ziua Internaţională a Animalelor”, zi în care este readusă în prim plan situaţia speciilor aflate în pericol; instituită de Organizaţia Internaţională pentru Protecţia Animalelor, în 1931, în memoria sfântului catolic Francisc din Assisi (1182-1226), întemeietorul Ordinului Franciscan şi protectorul animalelor, canonizat la 4.X.1228. NOTĂ: Sf. Francisc este prăznuit la această dată de Biserica Romano-Catolică

– „Ziua Mondială a Zâmbetului” este aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie. Ziua a fost iniţiată de către americanul Harvey Ball, creatorul imaginii „feţei zâmbitoare” în 1963. Preocupat de supra-comercializarea simbolului său şi modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piaţă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. Marcată pentru prima dată în 1999 (- 25 de ani), în oraşul natal al lui Smiley din Worcester, ea a continuat să fie aniversată şi în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundaţia Harvey Ball World Smile, creată după decesul acestuia în 2001, a devenit sponsorul oficial al „Zilei mondiale a zâmbetului”. În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai

– Ziua naţională a Regatului Lesotho (fost Basutoland); aniversarea proclamării independenţei – 1966

– 1515: S-a născut pictorul şi graficianul renascentist german Lucas Cranach „cel Tânăr” (m. 1586)

– 1669: A murit pictorul şi gravorul olandez Rembrandt (Harmenszoon Van Rijn), considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru și pentru desenele și gravurile sale (n. 1606) – 355 de ani

– 1720: S-a născut Giovanni Battista (Giambattista) Piranesi, gravor şi arhitect veneţian (m. 1778)

– 1814: S-a născut pictorul şi gravorul francez Jean-François Millet (m. 1875) – 210 ani

– 1874: S-a născut Gavriil Kazarov (Catzarow), istoric şi arheolog bulgar; considerat drept cel mai bun cunoscător al vieţii tracilor; membru corespondent străin al Academiei Române (1936) (m. 1958) – 150 de ani

– 1895: S-a născut actorul şi regizorul de film american Buster Keaton (m. 1966)

– 1904: A murit sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi; a realizat „statuia Libertăţii”, oferită în dar de statul francez Statelor Unite ale Americii, cu ocazia aniversării, în 1876, a 100 de ani de la declararea independenţei SUA (n. 1834) – 120 de ani

– 1905: S-a născut compozitorul belgian René Defossez (m. 1988)

– 1913: A murit (la Tanger, în Maroc) Josep Tapiró i Baró, pictor spaniol, cunoscut mai ales pentru portretele sale în acuarelă din Maroc (n. 1836)

– 1917: S-a născut Violeta Parra (nume complet: Violeta del Carmen Parra Sandoval), compozitoare, cantautoare, folcloristă, etnomuzicolog, artist vizual și activist social chilian; figură reprezentativă a muzicii folk din America Latină (m. 1967)

– 1923: S-a născut Charlton Heston (John Charlton Carter), actor american de film, regizor şi scenarist (m. 2008)

– 1928: S-a născut scriitorul şi futurologul american Alvin Toffler, autorul unor volume de analiză politico-socială şi economică globală, cunoscute în întreaga lume; odată cu publicarea primei sale lucrări – „Şocul viitorului” a creat o nouă disciplină, futurologia (m. 2016)

– 1931: S-a născut Richard Rorty, filosof şi profesor american (m. 2007)

– 1936: A murit Wilhelm Meyer-Lübke, lingvist german de origine elveţiană; specialist în romanistică; în 1904 a pus bazele şi a condus Institutul de Filologie Română de pe lângă Universitatea din Viena; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1861)

– 1937: S-a născut scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (m. 2015)

– 1938: S-a născut Kurt Wüthrich, chimist elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 2002, împreună cu John B. Fenn și Koichi Tanaka, pentru munca sa inovatoare privind elucidarea structurii proteinelor folosind spectroscopie de rezonanță magnetică nucleară

– 1941: S-a născut Robert Wilson, regizor, actor, scenograf, designer de lumini şi sunet, coregraf, arhitect, pictor și sculptor american; unul dintre cei mai importanți artiști ai teatrului de avangardă

– 1941: S-a născut scriitoarea americană Anne Rice; cunoscută pe plan internaţional după publicarea, în 1976, a romanului „Interviu cu un vampir” (m. 2021)

– 1942: S-a născut cântăreţul şi compozitorul italian Franco Gatti, interpret al celebrului cântec „Sara perche ti amo” alături de grupul Ricchi e Poveri (m. 2022)

– 1946: S-a născut actriţa americană de film Susan Sarandon

– 1947: A murit fizicianul german Max Planck (nume complet: Max Karl Ernst Ludwig Planck); a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru fizică în 1918, „ca apreciere a serviciilor pe care le-a adus la progresul fizicii prin descoperirea cuantelor de energie” (n. 1858)

– 1948: A murit René Benjamin, scriitor și jurnalist francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1915 pentru romanul Gaspard pe care l-a scris la spitalul din Tours unde a stat câteva luni, după ce a fost grav rănit în septembrie 1914; a fost primit la academia Goncourt în 1938 (n. 1885)

– 1949: S-a născut actorul american Armand Assante (nume complet: Armand Anthony Assante Jr.) – 75 de ani

– 1949: S-a născut scriitorul, regizorul, jurnalistul și omul politic chilian Luis Sepúlveda (m. 2020) – 75 de ani

– 1949: A murit compozitorul austriac Edmund Eysler (n. 1874) – 75 de ani

– 1956: S-a născut actorul, regizorul și scenaristul austriac Christoph Waltz

– 1959: S-a născut instrumentistul britanic Chris Lowe, membru al trupei de synthpop „Pet Shop Boys” – 65 de ani

– 1961: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american de origine cubaneză Jon Secada (nume complet: Juan Francisco Secada Ramírez); stabilit în SUA în anul 1971. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1962

– 1962: S-a născut dirijorul francez de origine poloneză Marc Minkowski, unul din artiştii care a pus în valoare muzica barocă

– 1970: A murit cântăreaţa, compozitoarea şi textiera americană Janis Joplin, legendă a muzicii rock americane, unul dintre cele trei superstaruri ale generaţiei „flower power”, alături de Jimi Hendrix şi Jim Morrison (n. 1943)

– 1999: A murit pictorul francez Bernard Buffet (n. 1928) – 25 de ani

– 2002: A murit regizorul belgian de film André Delvaux (n. 1926)

– 2010: A murit comicul britanic Norman Wisdom; devenit celebru pentru comediile din perioada 1953-1966 (n. 1915)

– 2013: A murit generalul vietnamez Vo Nguyen Giap, liderul militar al celor două războaie din Vietnam din a doua jumătate a secolului trecut, cunoscut ca „Napoleon cel Roşu”, erou al independenţei vietnameze; armatele conduse de el i-au alungat pe francezi din Vietnam şi apoi i-au forţat pe americani să renunţe la eforturile de a nu permite instaurarea unui regim comunist (n. 1911)

– 2019: A murit actorul britanic Stephen Moore (nume complet: Stephen Vincent Moore); a avut o carieră prolifică pe scena londoneză, la National Theatre și Royal Shakespeare Company, în seriale radiofonice și de televiziune (n. 1937) – 5 ani

– 2020: A murit Kenzo Takada, designer vestimentar japonez, stabilit în Franța; a fondat „Kenzo”, o marcă globală de parfumuri, vestimentație și produse cosmetice (n. 1939)

– 2022: A murit Loretta Lynn, una dintre cele mai mari vedete ale muzicii country din Statele Unite; a avut peste 50 de hituri în Top 10 și a câştigat trei premii Grammy (n. 1932)

Sursa: RADOR