Calendarul zilei – 19 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 19 septembrie 2024, 13:29

S-a întâmplat într-o zi de 19 septembrie

* Acum 347 de ani (1677) apărea, la Iaşi, „Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei”, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român. Este prima carte despre politica şi geografia ţărilor româneşti scrisă de un român şi destinată străinilor

* Se împlinesc 120 de ani (1904) de când apărea, la Bucureşti, până în anul 1930, săptămânalul umoristic cu conţinut satiric „Furnica”, condus de George Ranetti şi N. D. Ţăranu. Pe parcursul celor 30 de ani de existenţă, revista a publicat o serie de pamflete la adresa elitei societăţii, precum şi la adresa clasei politice, inclusiv la cea a regelui. Pentru textele publicate, autorilor le-au fost intentate mai multe procese, din partea celor care s-au considerat calomniaţi

* În urmă cu 33 de ani (1991) era semnat Tratatul de prietenie, bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Turcia

* Acum 27 de ani (1997) avea loc inaugurarea, în Piaţa Charles de Gaulle din Bucureşti, a monumentului „Crucea Secolului”, realizat de sculptorul Paul Neagu. Monumentul constă dintr-un disc lenticular din bronz, de nouă tone, înalt de șase metri, în care sunt decupate o serie de perforații romboidale formând o cruce de lumină și a fost gândit ca monument comemorativ al revoltei anticomuniste de la sfârșitul anului 1989

* Cu 21 de ani în urmă (2003) Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radionav SA a inaugurat sistemul NavTex pentru România, având drept scop transmiterea şi imprimarea automată a avizelor de navigaţie, buletinelor meteo şi a informaţiilor către navele maritime

* Sunt marcați 5 ani (2019) de când Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamna Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel „importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”. Prin rezoluția adoptată cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri eurodeputații au făcut apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o „cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințărilor moderne la adresa democrației

* În urmă cu doar 2 ani (2022) aveau loc funeraliile de stat ale reginei Elisabetei a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, la Castelul Windsor. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (n. 1926) a murit pe 8 septembrie 2022. Trupul neînsufleţit al Elisabetei a II-a a fost dus în Capela St George din castel, unde aproximativ 800 de invitaţi au participat la o ceremonie religioasă oficiată de decanul de Windsor, David Coney. La finalul slujbei, sicriul a fost mutat în cripta regală a capelei, unde a fost înmormântat şi soţul reginei, prinţul Philip, care a murit în 2021, la vârsta de 99 de ani. Funeraliile de stat, la care participă circa 2.000 de persoane, au fost urmate de două minute de reculegere în întreaga țară. După serviciul funerar de la Westminster Abbey, a urmat o procesiune pe străzile Londrei. Clopotul Big Ben a bătut la fiecare minut, pentru a marca ultimul drum al Reginei Elisabeta pe străzile Londrei. Serviciul funerar de la Windsor a inclus tradiții care simbolizează încheierea domniei Regina Elisabeta a II-a, inclusiv înlăturarea Coroanei Regale de pe sicriu

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene”, marchează prima victorie antiaeriană care a avut loc la 19.IX.1916: pe timpul executării manevrei de la Flămânda, de către Armata 3, s-a realizat doborârea primului avion inamic de către bateria de artilerie înzestrată cu tunuri antiaeriene calibru 75 mm Deport (nu tunuri terestre adaptate). Comandantul bateriei, locotenentul Constantin Constantin, a fost decorat cu ordinul „Coroana României” în gradul de cavaler. NOTĂ: Până în 2006 ziua a fost marcată la 15 august, dată la care, în 1916 a fost înfiinţată prima subunitate de artilerie antiaeriană, la Bucureşti

– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească și heraldist; membru de onoare al Academiei Române din 1905 (m. 1908)

– 1886: S-a născut Vasile Militaru, poet şi scriitor creştin, moralist şi naţionalist, unul din marii fabulişti români din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice; lucrarea cea mai importantă, după „Psaltirea în versuri”, care l-a preocupat întreaga viaţă a fost „Divina zidire” (Biblia versificată şi ilustrată); complet interzis după 1944, arestat în 1958 de Securitate, a murit ca un „martir al poeziei şi al credinţei în Dumnezeu” (m. 1959, în închisoarea Ocnele Mari/Vâlcea). NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii 21.IX.1886

– 1886: S-a născut inginerul Nicolae Profiri, membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1967)

– 1887, 19.IX/2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1975)

– 1903: S-a născut Marcel Breslaşu (pseudonimul lui Marcel Bresliska), poet şi traducător (din literatura universală) (m. 1966)

– 1909: A murit omul politic Nicolae Hurmuzaki, membru de onoare al Academiei Române din 1883 (n. 1826) – 115 ani

– 1911: S-a născut geograful pedolog Vasile Butnaru; specializat în studiul solurilor, mai ales cele din Moldova, din jurul Iaşiului, a fost profesor şi cercetător, între 1943-1968, la Institutul Agronomic „Ion Ionescu de la Brad” şi la Facultatea de Biologie-Geografie a Universităţii ieşene; de numele său sunt legate o seamă de cercetări consacrate solurilor din zona Belceşti-Şipote, ca şi solurilor de la Aroneanu de lângă Iaşi (m. 1968)

– 1913: S-a născut cântăreţul de operă (bariton) Mihail Arnăutu (m. 1995)

– 1914: S-a născut pictorul Alexandru Ţipoia; în afară de pictură şi grafică de şevalet, a realizat lucrări de sculptură, de artă monumentală şi decorativă (mozaic, frescă, tapiserie), a restaurat pictura murală de la bisericile olteneşti de la Prisaca (1958), Perieţi (1959), ca şi frescele din chiliile Mănăstirii Cozia (1962); este ultimul „clasic-modern” care face legătura între generaţia reprezentată de Dumitru Ghiaţă, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion Ţuculescu şi cea căreia îi aparţin Paul Gherasim, Ştefan Sevastre, Ion Pacea, Constantin Piliuţă, Ion Alin Gheorghiu, Florin Niculiu, Marin Gherasim, Horia Bernea sau Ion Sălişteanu (m. 1993, la Geneva) – 110 ani

– 1918: A murit medicul şi ziaristul A. Steuerman-Rodion; atras de beletristică şi politică, a condus ziarul „Răsăritul” şi a fost timp îndelungat redactor la „Opinia” din Iaşi; a publicat volume de versuri, proză, eseuri, amintiri (n. 1872)

– 1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei şi a Bucovinei (m. 2013)

– 1931: A murit inginerul şi matematicianul Ermil A. Pangrati; personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România, a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală; a realizat, urmărind zi de zi construcţia Universităţii din Bucureşti (n. 1864)

– 1932: S-a născut jurnalistul George Antofi; a lucrat la Radiodifuziunea Română 30 de ani, unde a iniţiat, din anul 1966, emisiunea „Pe un picior de plai” (în cuprinsul căreia s-a difuzat „Antologia de poezie populară”), introducând la radio dimensiunea cercetării etnografice aplicate prin înregistrări de teren, într-o viziune sistematică; a realizat de asemenea emisiunea de etnografie şi folclor „Mioriţa” (din 1967), veritabilă tribună a culturii populare

– 1937: S-a născut tenorul George Lambrache; stabilit în Germania

– 1940: S-a născut Natalia Gliga, interpretă de muzică populară și de romanțe; contribuție deosebită la punerea în valoare a moștenirii culturale tradiționale de pe Valea Superioară a Mureșului (m. 2018)

– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main (m. 2008)

– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare, dirijoare și muzicolog; stabilită în Germania

– 1961, 19/20: A murit Lucia Sturdza Bulandra, actriţă, profesoară şi directoare de teatru (n. 1873)

– 1962: S-a născut pictorul Viorel Coţoiu (m. 2021)

– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu (n. 1908) – 40 de ani

– 1988: A murit pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (n. 1906)

– 1992: A murit Cella Serghi, scriitoare, publicistă şi traducătoare (n. 1907)

– 1996: A murit actorul Ştefan Mihăilescu-Brăila (n. 1925)

– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, critic de teatru, publicist şi traducător; autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după Revoluţia din 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural Român din Viena (n. 1937)

– 2004: A murit medicul Ion Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921) – 20 de ani

– 2005: A murit Emil Manu (numele adevărat, Emil Cismărescu), poet, prozator, istoric şi critic literar (n. 1922)

– 2010: A murit actorul Horia Şerbănescu (n. 1924)

– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”) (n. 1931)

– 2018: A murit Geta Brătescu, artist vizual și scriitoare cu o carieră îndelungată şi prolifică, a dezvoltat o operă complexă ce include desen, colaj, grafică, gravură, ilustraţie de carte, tapiserie, obiect, fotografie, film experimental, video şi performance; supranumită „marea doamnă a artei conceptuale din România”; a avut o remarcabilă contribuţie la dezvoltarea artei româneşti contemporane, la îmbogăţirea patrimoniului cultural românesc şi universal (n. 1926)

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta: Reuniunea informală a miniștrilor transporturilor din cadrul UE (19 – 20 sep.)

– Positano, Italia: Reuniunea miniștrilor culturii din cadrul G7 (19 – 21 sep.)

– Bruxelles: ACEA – Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile prezintă cifrele vânzărilor europene de mașini noi pentru luna august

-Bruxelles: Parlamentul federal belgian își reia activitatea în timp ce negocierile guvernamentale continuă

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

-Phnom Penh, Cambogia: Urmează procesul în apel a liderului opoziției Kem Sokha pentru trădare

– Tokyo: Pledoarii finale în procesul fostului director Nissan, Greg Kelly

– Rio de Janeiro: Ultima săptămână a Festivalului Rock in Rio 2024 (19 – 22 sep.)

– Wentworth, Regatul Unit: Golf – Turneul european, Campionatul PGA (19 – 22 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Federaţiei Sfântul Cristofor şi Nevis (grup de patru insule – Saint Kitts, Nevis, Anguilla, Sombrero – situat în Arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor); aniversarea proclamării independenţei – 1983

– 1442: A murit Nguyễn Trãi, poet, cărturar şi demnitar vietnamez, întemeietorul literaturii clasice vietnameze; din opera sa, descoperită parţial în secolul al XIX-lea, s-au păstrat 254 poezii; este autorul scrierii “Descriere a ţinuturilor împărăţiei” (1435), cea dintâi lucrare geografică despre Vietnam (n. 1380)

– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)

– 1749: S-a născut Jean Baptiste Joseph Delambre, matematician şi astromon francez (m. 1822) – 275 de ani

– 1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894)

– 1843: A murit Gaspard-Gustave Coriolis (sau Gaspard Gustave de Coriolis), matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea şi cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis (efectul rotaţiei Pământului asupra atmosferei şi a tuturor obiectelor de pe suprafaţa Pământului) (n. 1792)

– 1908: S-a născut Mika Toimi Waltari, prolific dramaturg, scenarist și romancier finlandez (m. 1979)

– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru literatură în 1983 (m. 1993)

– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)

– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)

– 1926: S-a născut Carlo Fruttero, scriitor, jurnalist, traducător şi editor italian (m. 2012)

– 1926: S-a născut Masatoshi Koshiba, fizician japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2002, împreună cu Raymond Davis, Jr. pentru contribuțiile de pionierat în astrofizică, în special pentru detecția neutrinilor cosmici (m. 2020)

– 1926: S-a născut Louis James Lipton, scriitor, liricist, actor, profesor de comedie, prezentator american de televiziune; în 1994 a lansat emisiunea „Inside the Actors Studio”, pentru care, timp de aproape 25 de ani, a intervievat vedete (m. 2020)

– 1928: S-a născut actorul american Adam West (nume real: William West Anderson); a interpretat personajul „Batman“ în serialul de televiziune omonim difuzat de televiziunea americană ABC în anii 60 ai secolului XX (m. 2017)

– 1931: S-a născut Márta Mészáros, regizoare de film, scenaristă şi producătoare maghiară

– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)

– 1941: S-a născut actriţa italiană de teatru şi film Mariangela Melato (m. 2013)

– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons

– 1949: A murit Nikos Skalkottas, renumit compozitor al muzicii greceşti contemporane (n. 1904) – 75 de ani

– 1954: A murit Miles Franklin, scriitoare și feministă australiană (n. 1879) – 70 de ani

– 1969: S-a născut saxofonista olandeză Candy Dulfer – 55 de ani

– 1969: S-a născut Jóhann Jóhannsson, compozitor, scriitor şi producător islandez (m. 2018) – 55 de ani

– 1972: A murit pianistul și interpretul de muzică de cameră francez Robert Casadesus (n. 1899)

– 1978: A murit filosoful şi istoricul francez Étienne Gilson (n. 1884)

– 1985: A murit Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (n. 1923)

– 1996: A murit Nourredine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1921)

– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)

– 2005: A murit cântăreţul şi compozitorul Willie Hutch (Willie McKinley Hutchinson), care a contribuit la unele piese ale celor de la Jackson 5 (n. 1944)

– 2006: A murit actriţa americană Elizabeth Allen (n. 1929)

– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909)

– 2015: A murit scriitoarea britanică Jackie Collins, celebră pentru romanele sale erotice inspirate din lumea de la Hollywood (n. 1937)

– 2018: A murit actorul fanco-egiptean Gamil Rateb (n. 1926)

– 2018: A murit Arthur Mitchell, primul dansator vedetă afro-american (1962), coregraf; angajat în mişcarea pentru drepturile civice, el a creat alături de Karel Shook, în 1969, compania „Dance Theatre of Harlem”, care, după 50 de ani, a devenit o instituţie (n. 1934)

– 2018: A murit Gyozo Kulcsar, unul dintre cei mai mari scrimei din istoria Ungariei; cvadruplu campion olimpic şi triplu campion mondial la spadă (n. 1940)

– 2020: A murit muzicianul englez Lee Kerslake, cunoscut ca baterist al trupei de rock „Uriah Heep” şi colaborator al lui Ozzy Osbourne (n. 1947)

– 2022: A murit cosmonautul rus Valeri Poliakov, care a petrecut 437 de zile la bordul staţiei spaţiale ruseşti Mir între ianuarie 1994 şi martie 1995 (n. 1942)

Sursa: RADOR