Calendarul zilei – 21 august
Publicat de Codrin RAITA, 21 august 2024, 05:00 / actualizat: 21 august 2024, 13:36
S-a întâmplat într-o zi de 21 august
* În urmă cu 206 ani (1818) era promulgată „Legiuirea Caragea” (care, între altele, sporea obligaţiile ţăranilor clăcaşi faţă de stăpânii de moşii), ultimul act al epocii fanariote din Ţara Românească
* Acum 86 de ani (1938), între 21 şi 22 august, la Bled (Iugoslavia), a avut loc ultima sesiune a Consiliului permanent al Micii Înţelegeri (Mica Antantă), pact politico-militar regional încheiat între România, Cehoslovacia şi Iugoslavia în perioada 1920-1921, la iniţiativa lui Nicolae Titulescu, cu scopul de a asigura respectarea tratatelor de pace de la sfârşitul primului război mondial, de a menţine statu-quo-ul teritorial şi de a crea un sistem de alianţe defensive. Pactul a fost destrămat după ocuparea Cehoslovaciei de către fascişti (martie 1939)
* În urmă cu 79 de ani (1945), încurajat de declaraţia guvernelor SUA, Marii Britanii şi URSS la Conferinţa de la Potsdam despre necesitatea unor „guverne democratice” recunoscute în ţările foste satelit ale Germaniei, regele Mihai I a cerut demisia guvernului Groza, pentru a se putea constitui un nou guvern, reprezentativ. În urma refuzului primului ministru, suveranul a refuzat să mai contrasemneze decretele-lege („greva regală”, până la 6.I.1946). În absenţa semnăturii regale, acestea deveneau nule din punct de vedere constituţional
* Acum 69 de ani (1955), între orele 20:00 şi 22:00, a avut loc prima emisiune experimentală de televiziune din România. Cu un sfert de oră înaintea începerii emisiunilor, a început să fie difuzată imaginea de identificare a staţiei, având pe fundal melodia „Bucureşti, Bucureşti, peste vreme să trăieşti, mai voinic mai frumos…”. La ora 20:00, primele cuvinte au fost rostite de crainica Cleo Steiber: „Bună seara, dragi spectatori. Aici Staţia experimentală de televiziune Bucureşti. Începem primul nostru program…”. Au fost difuzate jurnalul de actualităţi nr. 31, o prezentare din „Tăunul”, documentarul „Asia sovietică”, desenul animat „Ursuleţii” şi alte filme. Deoarece staţia dispunea de un singur videoproiector, pe durata schimbării filmelor existau pauze, în care se difuzau diafilme şi muzică. Emisiile au continuat şi în zilele de 22, 23 şi 24 august 1955, cu alte filme. Televiziunea Română a început să emită la 31 decembrie 1956 într-un studio improvizat din Floreasca, Str. Moliere nr. 2. Aici s-a transmis prima emisiune de televiziune din România – un film pe peliculă. În 1957, primul an de emisie, a avut loc prima transmisie exterioară în direct, cu ocazia recitalului dat de Yves Montand la Sala Sporturilor din Floreasca
* Sunt marcați 65 de ani (1959) de când intra în funcţiune, la Institutul de Fizică Atomică (IFA), un betatron (betatronul BOB), primul accelerator conceput şi realizat în întregime în România. În anul 1968 a fost pus în funcţiune, tot la IFA, un accelerator liniar de electroni cu undă progresivă, iar în 1972, un accelerator electrostatic de ioni de tipul Van de Graaff tandem
* Tot 65 de ani se marchează de când insulele Hawaii (fostele Insule Sandwich, arhipelag vulcanic în Oceania, în partea centrală a Pacificului) deveneau al 50-lea stat al SUA
* Acum 59 de ani (1965) Marea Adunare Naţională, întrunită în sesiune extraordinară, aproba schimbarea denumirii statului în Republica Socialistă România (din Republica Populară Română). La data de 30.XII.1947 regele Mihai a fost silit să abdice şi să părăsească ţara, iar Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea nr. 363, prin care România era proclamată Republică Populară şi adopta o nouă Constituţie
* Cu 56 de ani în urmă (1968), în şedinţa comună a CC al PCR, a Consiliului de Stat şi a Guvernului României, era adoptată o poziţie de condamnare a agresiunii armate împotriva Cehoslovaciei. La Bucureşti, a avut loc un mare miting de protest împotriva ocupării Cehoslovaciei de către trupele a cinci state membre ale Tratatului de la Varşovia (URSS, Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria). Trupele sovietice şi ale unor state membre ale Tratatului de la Varşovia (Polonia, RDG, Ungaria şi Bulgaria), cu excepţia României, au invadat Cehoslovacia, punând astfel capăt „Primăverii de la Praga”
* Acum 46 de ani (1978) avea loc inaugurarea, la Bucureşti, a Muzeului Colecţiilor de Artă (reunind 13 colecţii). Folosind pretextul cutremurului din martie 1977, conducerea PCR a dispus închiderea majorităţii caselor memoriale care adăposteau colecţiile de artă donate statului de către particulari, cu condiţia păstrării lor în casele în care s-au constituit în timpul vieţii colecţionarilor, condiţie încălcată de autorităţile comuniste. Casele în care s-au aflat colecţiile au intrat în administrarea Protocolului de Stat, fiind ulterior închiriate. A fost constituit iniţial ca secţie a Muzeului Naţional de Artă al României, având ca scop reunirea tuturor colecţiilor de artă particulare devenite publice. A funcţionat până în 1986, fiind redeschis circuitului public la sfârşitul anului 2003
* Cu 44 de ani în urmă (1980) intra în producţie, la Slatina, primul laminor românesc de folii de aluminiu (conceput şi realizat integral în ţară)
* Acum 12 ani (2012) Curtea Constituţională a invalidat referendumul pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, cu majoritate de voturi, pe motiv că referendumul nu a întrunit cvorumul necesar. Pe 27 august 2012 această decizie a fost publicată în Monitorul Oficial. În urma acestei decizii a CCR, Traian Băsescu s-a întors la Palatul Cotroceni
* În urmă cu 11 ani, pe 21 august 2013, în regiunea Ghouta (Damasc, Siria) a avut loc un atac chimic, care s-a soldat cu mii de răniți și sute de morți. Atacul a fost urmat de ofensive militare conduse de forțele regimului. Atacul chimic a fost atribuit regimului Assad ceea ce a atras atenția Comunității Internaționale care a cerut imediat regimului dezarmarea imediată și distrugerea armelor chimice
Aniversări – Comemorări
– Sf. Mucenici Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul şi Venust (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)
– Sf. Pius al X-lea, papă (m.1914) (Calendarul Romano-Catolic 2024)
– „Ziua Medicinei Militare”; la 21.VIII.1862, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat actul de înfiinţare a corpului de ofiţeri sanitari, atestându-se, astfel, medicina militară ca element specializat pentru asigurarea sănătăţii efectivelor militare
– 1723: A murit Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, enciclopedist, prozator, istoric, filosof, orientalist, etnograf, geograf, lingvist, muzicolog, compozitor, personalitate umanistă de talie europeană; prin opera sa enciclopedică, se află printre primii gânditori români care realizează integrarea culturii româneşti în mişcarea artistică, filosofică şi ştiinţifică a Renaşterii europene; autor al primelor scrieri filosofice originale românești, primul filosof al istoriei și un istoric desăvârșit al umanismului și iluminismului european; la 11.VII.1714 era ales membru al Academiei din Berlin, fiind astfel primul academician român și primul român membru al unei academii europene; ca domnitor al Moldovei (martie-aprile 1693; 1710-1711), programul său politic se baza pe ideea de independenţă şi unitate a ţărilor române, pe primul plan punând eliberarea Moldovei de asuprirea otomană; după înfrângerea de la Stănileşti (1711) s-a refugiat în Rusia, unde a devenit consilier al ţarului Petru I; după domnia sa va începe, în Moldova, epoca fanariotă (n. 1673). NOTĂ: Anul 2023 a fost instituit ca „Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu”, prin Legea 38/12.01.2023
– 1874: S-a născut compozitorul, dirijorul şi profesorul Ioan Bohociu (m. 1944) – 150 de ani
– 1875: S-a născut Gheorghe Fințescu, profesor şi entomolog (m. 1948)
– 1882: S-a născut Augustin Maior, fizician, pedagog şi inventator; a pus bazele telefoniei multiple; contribuţii în fizica teoretică (teoria relativităţii, a gravitaţiei, termodinamică); fondatorul Şcolii de Fizică Teoretică de la Universitatea din Cluj; a înfiinţat, la Sibiu, prima şcoală de telegrafie şi telefonie din Transilvania (1919); membru post-mortem al Academiei Române din 2012 (m. 1963)
– 1902: S-a născut Paul Călinescu, regizor, scenarist şi inovator în domeniul tehnicii cinematografice (m. 2000)
– 1920: S-a născut poetul Marius Munteanu (m. 2005)
– 1921: S-a născut actorul de revistă Gioni Dimitriu (m. 2003)
– 1925: S-a născut actorul (de origine aromână) Toma Caragiu (m. 1977)
– 1927: S-a născut actorul Jean Constantin (pe numele său real Constantin Cornel Jean); considerat „maestrul comediei” (m. 2010)
– 1931: S-a născut Theodor „Freddy” Negrescu, maestru de sunet la Casa de Discuri Electrecord; a lucrat trei ani la Societatea Română de Radiodifuziune, după care a plecat la Electrecord în 1956, unde a muncit, neîntrerupt, până în 1995 (m. 2012)
– 1933: S-a născut publicistul Valentin Păunescu, director general al cotidianului „Curierul Naţional” (m. 2004)
– 1933: S-a născut Kadriye Nurmambet, folcloristă și solistă de muzică populară tătărească și turcească, supranumită „Privighetoarea Dobrogei”; a fost prima femeie avocat din comunitatea tătară din România (m. 2023)
– 1934: S-a născut Elvira Sorohan, filolog, istoric și critic literar, eseistă, specialistă în literatură română veche și profesoară universitară (m. 2023) – 90 de ani
– 1939: S-a născut etnologul Maria Bocşe; autoare de studii şi lucrări privind obiceiurile tradiţionale din Transilvania (m. 2010) – 85 de ani
– 1941: S-a născut actriţa de teatru și film Ilinca Tomoroveanu; director adjunct artistic al Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti (din 2005); preşedintă de onoare a Fundaţiei Culturale „Zilele Octavian Goga” (din 1999); a fost nepoata poetului Octavian Goga (m. 2019)
– 1943: S-a născut pictorul Mihai Cismaru (m. 2003)
– 1949: S-a născut artistul plastic Ion Tiţoiu, fondatorul primei școli de gravură din Dobrogea – 75 de ani
– 1953: S-a născut (la Târgu Mureș) poetul, jurnalistul şi senatorul maghiar Géza Szöcs, preşedinte al filialei PEN Club din Ungaria (m. 2020)
– 1954: S-a născut pictorul și profesorul Marcel Lupşe – 70 de ani
– 1990: A murit Al.[exandru] Cerna-Rădulescu, poet, eseist şi traducător (n. 1920)
– 1991: A murit Eugen Jebeleanu, poet, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1911)
– 1992: A murit Constantin D. Papastate (numele la naştere: Papastatopoulos), istoric literar, poet şi profesor (n. 1907)
– 2003: A murit muzicologul Radu Gheciu (pseudonimul lui Vasile Marina); fost realizator de emisiuni muzicale la Radiodifuziunea Română (n. 1932)
– 2008: A murit Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri, publicist şi eseist; fondator al Centrului European de Studii Tracice; fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing (n. 1917)
– 2010: A murit juristul şi profesorul Tudor Drăganu, specialist în drept constituţional; membru de onoare al Academiei Române din 2003 (n. 1912)
– 2011: A murit filosoful Constantin I. Gulian (numele real, Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care „i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (n. 1914)
– 2012: A murit Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică; a fost vicepreşedinta Federaţiei Române de Gimnastică; fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat o şcoală unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior duplicată la Deva; a contribuit direct la obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii (n. 1927)
– 2016: A murit actorul de teatru şi film Marin Moraru (n. 1937)
– 2017: A murit Petre C. Baciu, legionar, participant la luptele de eliberare a Ardealului de Nord şi la rezistența anticomunistă; a efectuat 13 ani de detenţie, trecând prin multe închisori comuniste; a scris câteva volume de versuri și memorialistică (n. 1922)
EVENIMENTE EXTERNE
-Varșovia: Vizita premierului indian, Narendra Modi, în Polonia
– Damasc, Siria: Sunt marcați 11 ani de la atacul cu gaze, care a ucis sute de oameni în cartierele controlate de rebeli de la marginea Damascului
– Moscova: Audierea medicului pediatru Nadezhda Bouïanova
– Washington, DC: Procesul-verbal al reuniunii monetare a Fed
– Beijing: Conferința Mondială a Roboților 2024 (21 – 25 aug.)
– Shanghai: Salonul Asia Pet Show – expoziție pentru animale de companie (21 – 25 aug.)
– Köln, Germania: Expoziția internațională de jocuri video Gamescom (21 – 24 aug.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională pentru Comemorarea Victimelor Terorismului” este marcată, din 2018, în conformitate cu rezoluţia 72/165 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, pentru a sprijini victimele şi supravieţuitorii actelor de terorism şi pentru a promova şi proteja pe deplin drepturile lor umane şi libertăţile lor fundamentale. NOTĂ: La 11 martie este marcată „Ziua europeană a victimelor terorismului”, declarată de Parlamentul European
– 1698: S-a născut constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (del Gesú) (m. 1744)
– 1739: S-a născut Mariano Salvador Maella Pérez, pictor spaniol cunoscut în principal pentru portretele și frescele sale religioase (m. 1819) – 285 de ani
– 1754: S-a născut William Murdoch, chimist scoțian, inventator și inginer mecanic; primul care a folosit pe scară largă gaz de cărbune pentru iluminare și un pionier în dezvoltarea energiei cu abur (m. 1839) – 270 de ani
– 1789: S-a născut Augustin Louis Cauchy, unul dintre cei mai importanți matematicieni francezi; a demarat un proiect important de reformulare și demonstrare riguroasă a teoremelor de algebră, fiind unul dintre pionierii analizei matematice și aducând o serie de contribuții și în domeniul fizicii (m. 1857) – 235 de ani
– 1798: S-a născut Jules Michelet, istoric şi publicist francez; a susţinut şi popularizat în presa franceză Revoluţia de la 1848 din Ţările Române şi Unirea Principatelor (m. 1874)
– 1814: A murit Antonio Carnicero, pictor spaniol (stilul neoclasic); pe lângă picturi, de-a lungul carierei sale a mai realizat și imprimeuri și gravuri, precum a și creat decorațiuni teatrale (n. 1748) – 210 ani
– 1872: S-a născut Aubrey Beardsley, desenator, ilustrator şi grafician englez (m. 1898)
– 1893: S-a născut compozitoarea franceză Lili Boulanger (nume complet: Marie-Juliette Olga Boulanger) (m. 1918)
– 1904: S-a născut Count Basie (numele real: William James Basie), pianist, compozitor de muzică de jazz şi şef de orchestră afro-american (m. 1984) – 120 de ani
– 1906: S-a născut Friz (Isadore) Freleng, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie („Pantera roz”, „Bugs Bunny” etc.) (m. 1995). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1905
– 1909: S-a născut Nikolai Nikolaevici Bogoliubov, matematician rus (sovietic), cunoscut pentru contribuțiile în domeniul teoriei cuantelor, mecanicii statistice și teoriei sistemelor dinamice (m. 1992) – 115 ani
– 1916: S-a născut Consuelito Velasquez, pianistă şi compozitoare mexicană (autoarea melodiei de succes mondial „Besame mucho”) (m. 2005)
– 1921: S-a născut Reuven Feuerstein, medic şi pedagog israelian de origine română; partizan al teoriei că inteligenţa poate fi învăţată, este autorul teoriei modificabilităţii cognitive structurale şi al teoriei experienţei mediate de învăţare (m. 2014)
– 1932: S-a născut regizorul, scenaristul, dramaturgul, actorul și compozitorul Melvin Van Peebles, figură emblematică a cinematografiei afro-americane; s-a evidenţiat prin producţii ale genului „blaxploitation” (m. 2021)
– 1934: S-a născut John Lewis Hall, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2005, împreună cu Theodor Hänsch, pentru contribuțiile aduse la dezvoltarea spectroscopiei de mare precizie, pe bază de laser, inclusiv pentru tehnica pieptenele optic – 90 de ani. NOTĂ: Hall și Hänsch au împărțit jumătate din premiu, cealaltă fiind acordată lui Roy Jay Glauber (1925 – 2018)
– 1938: S-a născut Kenny Rogers (Kennth Donald Rogers), cântăreț și compozitor de muzică country, actor și producător american; unul dintre cei mai bine vânduți muzicieni din toate timpurile (m. 2020)
– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul american Hugh Wilson (m. 2018)
– 1943: A murit Henrik Pontoppidan, scriitor și jurnalist danez; Premiul Nobel pentru literatură în 1917 (n. 1857)
– 1944: S-a născut regizorul australian de film Peter Weir – 80 de ani
– 1950: S-a născut cântăreţul elveţian Patrick Juvet, devenit faimos în anii ’70 pentru hitul său disco „Ou sont les femmes?” (m. 2021)
– 1951: S-a născut Karekin al II-lea, Patriarh Suprem și Catolicos al tuturor armenilor (din 1999)
– 1961: S-a născut Stephen Hillenburg, realizator american de desene animate (creatorul serialului „SpongeBob SquarePants”), actor de voce și profesor (m. 2018)
– 1963: S-a născut regele Mohammed al VI-lea al Marocului (încoronat la 30 iulie 1999)
– 1973: S-a născut (la Moscova) Serghei Mikhailovici Brin, informatician și om de afaceri american, cofondator al companiei „Google”, împreună cu Lawrence Edward „Larry” Page
– 1976: S-a născut (în Olanda) Nikos Vertis (nume complet: Nikolaos Vertis Arvanitidis), popular interpret grec
– 1993: A murit mezzosoprana americană Tatiana Troyanos (n. 1938)
– 1995: A murit dirijorul englez de origine rusă Anatol Fistoulari (n. 1907)
– 1995: A murit Subrahmanyan Chandrasekhar, fizician, astrofizician și matematician american de origine indiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1983, împreună cu William A. Fowler (n. 1910)
– 2013: A murit producătorul muzical american Sid Bernstein, care a colaborat cu o serie de legende din showbiz, precum Judy Garland şi Jimi Hendrix, şi a organizat concertul istoric pe care trupa The Beatles l-a susţinut pe Shea Stadium din New York în 1965 (n. 1918)
– 2018: A murit actriţa americană Barbara Harris, cunoscută din musicalul „The Apple Tree” (n. 1935)
– 2021: A murit muzicianul american Don Everly (nume complet Isaac Donald Everly); membru al formaţiei rock’n’roll „The Everly Brothers” (alături de fratele său, Phil), cel mai popular grup vocal din lume la sfârşitul anilor ′50 ai secolului trecut; cei doi frați sunt considerați pionierii rock-ului country (n. 1937)
Sursa: RADOR