Calendarul zilei – 15 august
Publicat de Codrin RAITA, 15 august 2024, 05:00 / actualizat: 15 august 2024, 14:00
S-a întâmplat într-o zi de 15 august
* Acum 776 de ani (1248) a fost pusă piatra de temelie a catedralei Arhiepiscopiei romano-catolice de Köln, închinată Fecioarei Maria și sfântului Apostol Petru, numită ulterior „Domul din Köln”, monument istoric și de arhitectură. Construcția clădirii acestei capodopere gotice a avut loc în mai multe etape și nu a fost finalizată decât în 1880. A intrat din 1996 în Patrimoniul Mondial UNESCO. Construcția ei a fost destinată păstrării unui important și unic odor din lumea creștină, dăruit de Împăratul Frederic Barbarosa arhiepiscopului Rainald of Dasel în 1164, și anume relicvele celor trei magi care s-au închinat lui Iisus Hristos la Bethleem și i-au adus drept ofrande aur, smirnă și tămâie
* Cu 507 ani în urmă (1517), la praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc sfinţirea Mănăstirii Argeşului (cunoscută în popor ca Biserica Meşterului Manole), considerată una dintre minunile arhitecturale ale acestei ţări. Noul domn din neamul Craioveştilor, Neagoe Basarab, a hotărât să ridice în locul vechii mitropolii de la Curtea de Argeş, căzută în ruină, o biserică „cum n-a mai fost alta”. La slujba de sfinţire, după descrierea făcută de Gavriil Protul de la Muntele Athos, a fost prezent însuşi Neagoe Basarab, familia sa, curtenii şi boierii ţării, a fost de faţă Teolipt – Patriarhul Constantinopolului, însoţit de mare sobor, toţi arhimandriţii şi egumenul mănăstirilor din Sfântul Munte Athos şi tot „clerosul” din Ţara Românească, în frunte cu Mitropolitul Macarie şi mult popor venit din aproape toate colţurile ţării
* În urmă cu 494 de ani (1530) s-a încheiat ridicarea bisericii noi a Mănăstirii Humor, ctitoria marelui logofăt Teodor Bubuiog (pictura, executată în 1535, este opera lui Toma de la Suceava). Biserica, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este construită în plan triconc, cu abside laterale, dar fără turle (conform canonului, bisericile care nu erau ctitorii voievodale nu aveau turle, decât prin dispensă). Construită în stilul moldovenesc, această biserică prezintă o serie de trăsături distinctive care o deosebesc de celelalte biserici din epocă. Este vorba de prezența pentru prima dată, în arhitectura moldovenească, a unui pridvor deschis (în locul obișnuitului pridvor închis) și a tainiței, încăpere nouă suprapusă încăperii mormintelor (gropnița). Biserica pictată a mănăstirii este înscrisă pe lista Patrimoniului cultural UNESCO
* Sunt marcați 490 de ani (1534) de când călugărul spaniol Ignaţiu de Loyola întemeia „Societatea lui Isus” (Ordinul Iezuiţilor), ordin călugăresc catolic ce-şi propunea combaterea Reformei şi întărirea puterii papale. A fost aprobat pe 27 septembrie 1540 de Papa Paul al III-lea, prin bula „Regimini militantis Ecclesiae”
* Acum 176 de ani (1848) inventatorul american Milton Waldo Hanchett (1822-1904), din Syracuse, New York, patenta scaunul de dentist. Primul scaun de dentist era foarte asemănător cu cele folosite astăzi în cabinetele stomatologice: era dotat cu o pernă confortabilă, cu o măsuţă de faianţă pentru instrumente, cu chiuvetă şi cu un bec foarte puternic deasupra, care să permită o bună vizualizare. Scaunul lui M. W. Hanchett nu era dotat cu freză electrică, aceasta fiind inventată după 27 de ani, în 1875, de către George Green
* Cu 136 de ani în urmă (1888) apărea, la Bucureşti, cotidianul „Adevĕrul” (Adevărul) (1888-1916; 1919-1937; 1946-1951); primul director – Alexandru V. Beldiman. La data de 25.XII.1989 apărea primul număr al noii serii a ziarului. Prima serie, cu titlul „Adevĕrulu” a fost un săptămânal care a apărut la Iași, în intervalul 15 decembrie 1871 – 15 aprilie 1872. Adevĕrulu a luat naștere întrucât Alexandru Beldiman, care era un mare susținător al lui Alexandru Ioan Cuza, a fost puternic afectat de abdicarea forțată a acestuia, din februarie 1866. Publicația, ce apărea în fiecare miercuri, a avut o istorie scurtă și zbuciumată, fondatorul ei, Alexandru Beldiman, fiind dat în judecată pentru conținutul antidinastic al gazetei (odată cu aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern). Publicația a fost un eșec editorial și financiar, care s-a lăsat cu procese și amenzi, astfel că numărul 13 a fost ultimul al acestei serii. Cu sprijinul financiar al fiului lui Alexandru Ioan Cuza, pe 15 august 1888, Alexandru Beldiman a scos din nou publicația, de această dată sub formă de cotidian, cu titlul „Adevĕrul”. Acel „ĕ”, provenit de la latinescul veritas, a fost păstrat de toți proprietarii ulteriori ai ziarului, chiar și după introducerea noilor reguli ortografice. Ziarul „Adevĕrul” a fost primul ziar românesc care a introdus caricatura de presă; primul ziar care a publicat o telegramă directă din străinătate; primul ziar cu palat redacțional; prima instituție de presă care a introdus mașina de cules, adică linotipul; prima publicație cu editură, cantină, secție de desen și pictură, bibliotecă și arhivă; cu tiraje imense pentru vremurile acelea și cu salarii mari și sigure pentru ziariștii angajați. La 12 aprilie 1946 ziarul a reapărut sub titlul „Adevărul vremii”. Ziarul „Adevĕrul” a dispărut în martie 1951, fiind interzis de autoritățile comuniste. În primele zile de după Revoluția din 1989 ziarul Scînteia, oficios al Partidului Comunist Român, și-a schimbat denumirea mai întâi în Scînteia Poporului (sub care au apărut 2 numere), iar apoi în Adevărul, comitetul redacțional rămânând inițial același
* Se împlinesc 110 ani (1914) de la inaugurarea oficială a Canalului Panama, care traversează istmul Panama, din America Centrală, şi leagă oceanele Atlantic şi Pacific. Începute în 1881 de către francezul Ferdinand Lesseps, cel care a realizat şi Canalul de Suez, lucrările de construcţie ale canalului au fost terminate la 3.VIII.1914. După falimentul Companiei Lesseps (1892), lucrările au fost cedate Statelor Unite. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” Statelor Unite construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri. Pe baza tratatelor Torrijos-Carter (semnate la 7.IX.1977, la Washington), Canalul Panama a trecut, la 31.XII.1999, sub deplina suveranitate a Republicii Panama
* Cu 108 ani în urmă (1916) Germania declara război României (în prima conflagraţie mondială). La data de 14/27.VIII.1916 România declarase război Austro-Ungariei (15/28)
* Tot în urmă cu 108 ani era înfiinţat Corpul Apărării Antiaeriene, prima entitate românească specializată în lupta contra aeronavelor, având ca obiectiv apărarea Capitalei
* Sunt marcați 80 de ani (1944) de la operațiunea de debarcare în Provence (pe coasta de sud a Franţei), când 2000 de nave, 260.000 de combatanți francezi, englezi și americani, peste 5000 de parașutiști și numeroși membri ai rezistenței au debarcat în regiunea Maures. O linie de front de circa 25 de kilometri între Theoule și La Londe-les-Maures. O debarcare de succes, trecută, cu timpul, în umbra uneia celebre: debarcarea din Normandia, astfel că această operaţiune militară este mai puţin cunoscută decât debarcarea Aliaţilor la 6 iunie 1944 în Normandia, rămasă în istorie ca Ziua Z (D-Day). Obiectivul militar era luarea germanilor prin surprindere şi relaxarea frontului din Normandia, unde a avusese loc debarcarea precedentă. „Nancy are gâtul înțepenit” se auzea la 14 august 1944, ora 19:15, un mesaj codat difuzat de postul de radio BBC de la Londra, care avertiza rezistența în privința iminenței debarcării în Provence. Operațiunea ”Dragonul” a început a doua zi, la 70 de zile după debarcarea în Normandia. Avea să fie o operațiune care a surprins prin rapiditate și succes. Operațiunea ”Dragonul” a constat pentru aliați (450.000 de oameni, dintre care 250.000 de francezi) în a-i lua prin surprindere pe ocupanții germani, pentru a-i constrânge să bată în retragere. Trezită față în față cu francezi, americani, canadieni și britanici, cea de-a 19-a armată germană a generalului Wiese nu dispunea decât de 250.000 de militari, dispersați pe coasta mediteraneeană și de 550 de tunuri. La 17 august, Hitler a ordonat retragerea trupelor sale, cu excepția Toulon-ului și a Marsiliei, eliberate de francezi la 27 și 28 august
* Acum 77 de ani (1947) în România a fost adoptată o nouă reformă monetară. Sub presiunea sovieticilor, fără o informare prealabilă a populației, a fost adoptată de Parlament Legea nr. 287 pentru reforma monetară. Anii celui de-al Doilea Război Mondial și perioada care a urmat produseseră o depreciere fără precedent a monedei naționale. Până la începutul lunii august 1947, nivelul prețurilor cu amănuntul crescuse de 8365 ori față de 1938, în circulație vehiculându-se o masă uriașă de semne monetare. Potrivit acesteia, bancnotele BNR și monedele emise de Ministerul Finanțelor au fost retrase din circulație. Acestea au fost înlocuite cu noi însemne monetare: bancnote de 100, 500 și 1000 de lei emise de BNR și monede în valoare de 50 de bani, 1, 2 și 5 lei de metal, cărora li se adăugau și bilete de 20 de lei de hârtie. Raportul de preschimbare a banilor vechi cu cei noi a fost de 20.000 de lei vechi pentru 1 leu stabilizat. Operațiunea s-a desfășurat pe o perioadă determinată, în intervalul 15-21 august 1947. Se impuneau anumite praguri pentru a limita circulația bănească și, mai mult decât atât, să deposedeze de bani pe cei care dețineau o sumă prea mare, în accepțiunea puterii comuniste. Astfel, salariații și pensionarii aveau dreptul de a schimba cel mult 3.000.000 lei vechi, la fel invalizii, văduvele și orfanii de război, iar agricultorii cap de familie – 5.000.000 lei vechi. Persoanele care nu puteau prezenta acte care să dovedească că exercitau o profesiune au avut dreptul de a preschimba cel mult 1.500.000 lei vechi. Consecința a fost o reducere drastică a masei monetare. O cantitate mare de bani care fusese economisită de firme, bănci sau persoane fizice devenise, peste noapte, lipsită de valoare sau predată autorităților statului. Devalorizarea leului în 1945-1947 a anulat practic datoria publică, iar Legea pentru reforma monetară recunoaște ca datorie publică doar rentele perpetue
* Cu 72 de ani în urmă (1952), în timpul regimului comunist-ateu, de praznicul Adormirii Maicii Domnului, a avut loc arestarea a sute de preoţi (ordinul ministrului Afacerilor Interne 410/1952), reţinuţi, anchetaţi şi trimişi în lagărul de exterminare de la Canal. Doar în noaptea de 15 spre 16 august 1952 au fost arestaţi şase preoţi dobrogeni: Constantin Coadă de la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din Constanţa, Constantin Popescu de la Biserica „Sfântul Apostol Andrei” din Constanţa, Victor Capus din Parohia Beştepe, jud. Tulcea, Constantin Bandrabur din Parohia Tudor Vladimirescu, jud. Tulcea şi preoţii cumnaţi Teodor Voineagu şi Dumitru Rogoveanu de la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Medgidia
* Se marchează 55 de ani (1969) de când, între 15 şi 18 august, s-a desfăşurat, la New York (SUA), prima ediţie a festivalului de muzică rock „Woodstock”, punct de referinţă în cariera a numeroşi muzicieni. În opinia multora, ediţia din 1969 a fost cel mai reprezentativ moment al mişcării „Flower power”. Prima ediție a festivalului de la Woodstock s-a desfășurat între 15 și 18 august 1969, în White Lake (New York), o mică așezare aflată în sud-vestul orașului Woodstock. Organizat sub sloganul „3 days of peace and music”, festivalul a fost o idee de afacere pe care patru tineri americani au întreprins-o având ca scop inițial construirea unui studio de înregistrări și a unui loc de recreere pentru cântăreții rock. Prima formație contractată pentru susținerea unui recital în cadrul festivalului a fost Creedence Clearwater Revival, care au acceptat suma de 10.000 de dolari. Au urmat apoi Jefferson Airplay cu 12.000 de dolari și Jimi Hendrix cu 32.000 de dolari. În final, pe scena festivalului au cântat 23 de trupe și soliști
* În urmă cu 11 ani (2013) cercetători de la Institutul Smithsonian (SUA) au anunțat descoperirea bassaricyon neblina, un mamifer din familia ratonilor, prima specie nouă de carnivore găsită în America în 35 de ani
* Cu doar 3 ani în urmă (2021) talibanii afgani au capturat capitala Kabul, guvernul afgan predându-se talibanilor. Președintele Ashraf Ghani și vicepreședintele Amrullah Saleh au părăsit țara, refugiindu-se în Emiratele Arabe Unite. Cinci mii de combatanți ilegali au fost eliberați din închisoarea militară a bazei aeriene Bagram, fostă cea mai mare bază aeriană americană din țară
Aniversări – Comemorări
– Adormirea Maicii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Romano-Catolic 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)
– „Ziua Marinei Române”; se sărbătoreşte, din anul 1902, de Ziua Sfintei Fecioare Maria, protectoarea marinarilor; la acea dată, evenimentul a fost marcat în Portul Constanţa, la bordul Crucişătorului ”Elisabeta”, printr-un Te-Deum oficiat în prezenţa ministrului de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat de serbarea marinărească propriu-zisă. În perioada 1949-1953, „Ziua Marinei” a însemnat, de fapt, marcarea „Zilei Flotei URSS”, în ultima duminică din luna iulie. Apoi ziua a fost marcată în prima duminică a lunii august, ca „Ziua Marinei Militare a Republicii Populare Române” (din 1954), conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 309 din 29 august 1953, și ca „Ziua Marinei Republicii Populare Române” (din 1960, ca sărbătoare militară şi populară), conform Decretului nr. 203/1960. După 1990 s-a reluat tradiţia sărbătoririi Marinei Române pe 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Marii – Praznicul Adormirii Maicii Domnului. „Ziua Marinei Române” a fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004
– 1714, 15/26: A fost ucis (decapitat), la Constantinopol, chiar în ziua în care împlinea 60 de ani, voievodul Constantin Brâncoveanu, deoarece a refuzat să trădeze religia strămoşilor şi să se convertească la islamism; alături de el şi-au pierdut viaţa şi cei patru fii ai săi (Constantin, Ştefan, Radu şi Matei), precum şi sfetnicul Ianache; domn al Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a reuşit, pe plan extern, timp de un sfert de veac, să menţină o poziţie de echilibru a ţării între Imperiul Otoman, Rusia şi Imperiul Habsburgic; domnia sa s-a caracterizat printr-o deosebită înflorire a culturii şi artei (în timpul său creându-se şi dezvoltându-se „stilul brâncovenesc”); osemintele domnitorului sunt înmormântate în biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucureşti, biserică ctitorită de familia Brâncoveanu între anii 1705-1707 (n.15.VIII.1654) – 310 ani de la moarte şi 370 de la naştere. NOTĂ: Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, fiind prăznuit a doua zi după data morţii sale, la 16 august
– 1869: S-a născut Victor-Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (m. 1942) – 155 de ani
– 1877: S-a născut Francisc Şirato, pictor, grafician şi critic de artă (m. 1953)
– 1883: S-a născut Corneliu Moldovanu (pseudonimul lui Corneliu Dumitrache), poet, prozator şi dramaturg; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români, al cărui preşedinte a fost (1921-1923; 1933-1935); a făcut parte din mai multe Consilii de Administraţie ale SRR şi a colaborat constant la emisiunea „Universitatea Radio”; director general al Teatrului Naţional din Bucureşti şi director general al teatrelor (1924-1926; 1927-1928) (m. 1952)
– 1894: S-a născut Ion Chinezu, critic literar şi traducător (între anii 1949 şi 1964 a tradus din literatura maghiară clasică şi contemporană); a colaborat la realizarea unora dintre lucrările iniţiate de Muzeul Limbii Române din Cluj („Dicţionarul limbii române”, „Atlasul lingvistic al României” şi „Bibliografiile Dacoromaniei”); între anii 1935 şi 1940 a condus cea mai prestigioasă revistă transilvăneană interbelică, „Gând românesc” (m. 1966) – 130 de ani
– 1896: S-a născut regizorul Sică Alexandrescu (m. 1973, la Cannes, Franța)
– 1903: S-a născut Ştefan-Marius Milcu, medic, biolog şi antropolog; creatorul endocrinologiei moderne în România; considerat pionier al aplicării izotopilor radioactivi în endocrinologie; a introdus în antropologie metoda de investigare medico-socială; membru titular al Academiei Române din 1948, vicepreşedinte al acestui for (1963-1974) (m. 1997)
– 1908: S-a născut Constantin Miu-Lerca, matematician, poet şi gazetar (m. 1985)
– 1909: S-a născut chimista Ecaterina Ciorănescu-Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi al medicamentelor de sinteză; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2000) – 115 ani
– 1912: S-a născut matematicianul şi profesorul Grigore Gheba, cunoscut autor de culegeri de matematică (m. 2004)
– 1914: S-a născut părintele arhimandrit Arsenie Papacioc, teolog din „generaţia de aur”, considerat unul dintre cei mai importanţi duhovnici ai Ortodoxiei; a fost prigonit şi închis de comunişti; din 1976 a slujit în Mănăstirea „Sf. Maria” din Techirghiol (m. 2011) – 110 ani
– 1929: S-a născut Marius Petre Visarion, inginer geofizician; s-a axat pe prospectarea geofizică a subsolului României; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 2006) – 95 de ani
– 1932: A murit generalul Traian Moşoiu; s-a remarcat în luptele pentru eliberarea teritoriului României de sub ocupaţia Puterilor Centrale în timpul primului război mondial (1916-1919); după război, ca ministru (de război, al comunicaţiilor sau al lucrărilor publice), s-a ocupat de reorganizarea şi refacerea armatei, a economiei şi a administraţiei, grav afectate de conflagraţia mondială (n. 1868)
– 1936: S-a născut (la Bazargic, azi în Bulgaria) Marian Traian Gomoiu, biolog, oceanolog și profesor; cercetări privind evoluţia ecosistemelor în Marea Neagră şi Delta Dunării; se numără printre cei care au pus bazele ecologiei marine moderne în România, aducând aporturi esențiale la cunoașterea dinamicii biocenozelor marine bentale și însemnate contribuții științifice la cunoașterea fenomenului eutrofizării Mării Negre și al alterării ecosistemelor marine în urma pătrunderii de specii invazive; membru titular al Academiei Române din 2015 (m. 2021)
– 1937: S-a născut poetul Marcel Mihalaş (m. 1987)
– 1941: S-a născut Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (m. 2018)
– 1944: A murit Ştefania Mărăcineanu, chimistă şi fiziciană, care a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială (1924) şi procedeul de declanşare artificială a ploii (1931); a organizat primul Laborator de Radioactivitate din România la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti (n. 1882) – 80 de ani
– 1947: S-a născut omul de radio Marian Bistriceanu, una dintre vocile de aur ale Radioului Public, dar şi ale Radio Vacanţei din perioada anilor ’70; a lucrat ca redactor-translator la secţia engleză a Radio România Internaţional, în echipa condusă de Catinca Ralea; în ultimii ani de activitate a făcut parte din echipa Agenţiei de presă „Rador” din cadrul Societăţii Române de Radiodifuziune (m. 2018)
– 1951: S-a născut monseniorul Aurel Percă, arhiepiscop și mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice de București (din ian. 2020), președinte al Conferinței Episcopilor din România (din sep. 2020)
– 1954: S-a născut Ștefan Râmniceanu, pictor, artist vizual și poet; din 1992, trăiește și lucrează la București și Paris – 70 de ani
– 1956: A murit Victor Papilian (pseudonim literar Sylvius Rolando), medic, profesor, prozator, dramaturg, eseist, memorialist, ziarist, violonist; în 1919 a organizat, la Cluj, învăţământul anatomo-medical; întemeietor al primei Societăţi de Antropologie din România; în 1920 a întemeiat Filarmonica „Gheorghe Dima” din Cluj, pe care a şi condus-o între anii 1934-1939; a fost director al Operei Române (1934-1936) şi al Teatrului Naţional (1936-1940) din acelaşi oraş (n. 1888)
– 1957: A murit medicul igienist Gheorghe Banu, unul din promotorii studiilor complexe de igienă socială din România (n. 1889)
– 1960: S-a născut Ioan Ică jr., profesor de teologie (considerat unul dintre marii teologi contemporani), scriitor şi traducător
– 1992: A murit cântăreaţa şi actriţa Anda Călugăreanu (n. 1946)
– 2007: A murit Alexandru Dan Condeescu, antologator de ediţii, critic, istoric şi stilist literar, eseist; fost director al Muzeului Literaturii Române (n. 1950)
– 2009: A murit compozitorul şi cântăreţul de muzică uşoară Florin Bogardo (n. 1942) – 15 ani
– 2015: A murit Dorel Cernomazu, inginer electromecanic, inventator și profesor; autor a peste 200 de invenții în domeniile transformatoarelor electrice, micromotoarelor neconvenționale și energeticii solare, invenții brevetate sau încă aflate în curs de brevetare; a creat şcoala de inventică în domeniul electric la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (n. 1947)
– 2017: A murit Viorel Cosma, muzicolog, critic muzical, lexicograf şi profesor; a pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând – prin cele 9 lexicoane (1965–2006) – cea mai amplă exegeză lexicografică naţională din lume, investigaţia istorică întinzându-se pe 5 secole (1500–2000); unul dintre cei mai importanţi specialişti în muzica lui Enescu; ca profesor de muzicologie a ridicat prima generaţie profesionistă de muzicologi şi critici muzicali români din secolul al XX-lea, deţinând prima catedră de profil din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (n. 1923)
– 2017: A murit regizorul Mircea Plângău (n. 1955)
EVENIMENTE EXTERNE
– Copenhaga: Justiția daneză studiază continuarea arestării preventive a activistului împotriva vânătorii de balene Paul Watson
– Provence: Manifestări de marcare a 80 de ani de la debarcarea Aliaților în Provence
– New Delhi: Manifestări de marcare a 77 de ani de la independența Indiei față de dominația britanică
– New York: Walmart – rezultate din al doilea trimestru
– Tokyo: Sunt marcați 79 de ani de la capitularea Japoniei în al Doilea Război Mondial
– Kabul, Afganistan: A treia aniversare de la preluarea Afganistanului de către talibani
– Nairobi, Kenya: Urmează să aibă loc audierea suspectului care a mărturisit că a ucis 42 de femei, după descoperirea cadavrelor într-o groapă
– Liechtenstein: Manifestări de sărbătorire a 218 ani de la independență
– Baikonur, Kazahstan: Nava de marfă rusă decolează spre Stația Spațială Internațională
Aniversări – Comemorări
– Ziua naţională a Principatului Liechtenstein; dobândirea independenţei în 1806, odată cu destrămarea Sfântului Imperiu Roman al naţiunilor germanice
– Ziua naţională a Republicii Coreea; eliberarea de sub dominaţia colonială japoneză – 1945
– Ziua independenţei Indiei – 1947. Sărbătoare naţională
– Ziua naţională a Republicii Congo; aniversarea proclamării independenţei – 1960
– 1769: S-a născut Napoleon I Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814 şi 1815); a fost unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie; de numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice; politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa; după prima abdicare (1814) şi primul exil, revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice; a fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit (m. 1821) – 255 de ani
– 1771: S-a născut Sir Walter Scott, scriitor romantic scoţian, considerat creator al romanului istoric (m. 1832)
– 1772: S-a născut Johann Nepomuk Maelzel, constructor german de instrumente mecanice; inventatorul metronomului (m. 1838)
– 1794: S-a născut Elias Magnus Fries, botanist şi micolog suedez (m. 1878) – 230 de ani
– 1883: S-a născut Ivan Meštrović, sculptor, pictor şi gravor croat; stabilit în Marea Britanie (1914), apoi în SUA (1947); fondator al Academiei de Artă din Zagreb (1909); a realizat la Bucureşti statuile lui Carol I, I. I. C. Brătianu şi monumentul lui Ferdinand I; membru de onoare străin al Academiei Române din 1940 (m. 1962)
– 1890: S-a născut compozitorul francez Jacques Ibert (m. 1962)
– 1892: S-a născut fizicianul francez Louis de Broglie (nume complet: Louis-Victor-Pierre-Raymond, al 7-lea duce de Broglie); de numele său se leagă punerea bazelor mecanicii ondulatorii (1924); Premiul Nobel pentru fizică în 1929; membru de onoare străin al Academiei Române (1957) (m. 1987)
– 1893: S-a născut Alexandr Gauk, dirijor şi pedagog rus (m. 1963). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a naşterii şi stilul vechi – 3 august 1893
– 1896: S-a născut Paul Outerbridge, fotograf american, important pentru folosirea și experimentarea fotografiei color (m. 1958)
– 1907: A murit Joseph Joachim, violonist, compozitor, dirijor şi pedagog austriac de origine maghiară (n. 1831)
– 1912: S-a născut Julia Child (pe numele său adevărat Julia Carolyn McWilliams), bucătar american, autor, şi personalitate de televiziune; este recunoscută pentru introducerea bucătăriei franceze în rândul publicului american şi realizarea ulterioară a propriei emisiuni de televiziune (m. 2004)
– 1921: A murit Tomás Morales (Castellano), poet, medic și om politic spaniol; considerat un reprezentant de seamă al modernismului liric insular și inițiator al poeziei moderne din Insulele Canare (n. 1884)
– 1925: S-a născut Oscar Peterson, pianist şi compozitor de jazz canadian (m. 2007)
– 1925: S-a născut pianistul italian Aldo Ciccolini; devenit cetăţean francez din 1969 (m. 2015)
– 1925: S-a născut actorul american Mike Connors, celebru pentru rolul din serialul poliţist „Mannix” (m. 2017)
– 1928: S-a născut regizorul britanic de film Nicolas Roeg (m. 2018)
– 1931: S-a născut chimistul american Richard Fred Heck; Premiul Nobel pentru chimie în 2010, împreună cu chimiștii japonezi Negishi Ei-ichi și Suzuki Akira, pentru studii efectuate în domeniul sintezei organice, ce ar putea permite crearea de substanţe chimice la fel de complexe precum cele care se găsesc în natură (m. 2015)
– 1935: A murit Paul Signac, pictor, grafician şi acuarelist francez; teoretician al tehnicii divizioniste în pictură (n. 1863)
– 1936: A murit scriitoarea italiană Grazia Deledda; Premiul Nobel pentru literatură în 1926 (n. 1871)
– 1944: S-a născut Gianfranco Ferré, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri italieni (m. 2007) – 80 de ani
– 1951: A murit pianistul american de origine austriacă Artur Schnabel (n. 1882)
– 1966: A murit Jan Kiepura, tenor și actor polonez naturalizat american (n. 1902)
– 1972: S-a născut Ben Affleck (nume complet: Benjamin Geza Affleck-Boldt), actor, scenarist, regizor și producător american
– 1982: A murit biochimistul suedez Axel (Hugo Theodor) Theorell; cercetări asupra enzimelor respiratorii; a descoperit natura enzimelor oxidative şi modul lor de acţiune; Premiul Nobel pentru medicină în 1955 (n. 1903)
– 2012: A murit Harry Harrison (nume real: Henry Maxwell Dempsey), autor american de literatură ştiinţifico-fantastică (n. 1925)
– 2013: A murit (la Nisa, în Franța), Sławomir Mrożek, dramaturg și prozator polonez, autor de povestiri satirice și de piese de teatru cu tematică filosofică, politică și psihologică, creațiile sale fiind adesea asociate cu teatrul absurdului (n. 1930)
– 2013: A murit actorul canadian August Schellenberg (n. 1936)
– 2013: A murit Rosalia Mera Goyenechea, femeie de afaceri din Spania; a înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, devenit „un imperiu” în domeniul textilelor cu mărci precum „Zara”, dar şi „Massimo Dutti” sau „Pull and Bear”; a fost cea mai bogată femeie din Spania (n. 1944)
– 2014: A murit Licia Albanese (nume real: Felicia Albanese), soprană italo-americană, specializată în interpretarea operelor lui Puccini (n. 1909) – 10 ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca an al naşterii 1913
– 2019: A murit fizicianul american Carl Baxter Collins; s-a remarcat în domeniile laserilor şi al electronicii cuantice; lucrări de pionierat în spectroscopia multifonică; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1940) – 5 ani
– 2021: A murit Gerd Müller, remarcabil jucător german de fotbal, cel mai de succes atacant al epocii sale (poreclit „bombardierul naţiunii”); a evoluat la „Bayern München” (n. 1945)
Sursa: RADOR
