Calendarul zilei – 4 august

Publicat de Codrin RAITA, 4 august 2024, 05:00 / actualizat: 6 august 2024, 13:58

S-a întâmplat într-o zi de 4 august

* Cu 331 de ani în urmă (1693), la această dată, monahul francez, Dom Pérignon, degusta spuma unei băuturi produse de el din vinul foarte acid de Champagne (o regiune din nordul Franţei), băutură care a devenit extrem de cunoscută şi i-a purtat numele

* Se marchează 320 de ani (1704) de când englezii au cucerit Gibraltarul, în timpul Războiului Spaniol de Succesiune (Tratatul de la Utrecht le-a recunoscut posesiunea, în anul 1713). Este un teritoriu mic, disputat de-a lungul secolelor de Spania şi Marea Britanie, datorită „minei de aur” care intră în componenţa sa teritorială: strâmtoarea Gibraltar, cu o lăţime de circa 13 km, prin care trec toate ambarcaţiunile dinspre Mediterana spre Atlantic, este locul în care Africa şi Europa se află la distanţa cea mai mică. Actuala denumire – Gibraltar, provine de la un conducător de oşti berber, Tariq ibn-Ziyad, care a cucerit tărâmul spaniol în anii 700 (Jebel-at-Tariq, adică „Muntele lui Tariq”) şi a stabilit aici un cap de pod spre Europa. După aproape un secol de bătălii, teritoriul a fost recucerit de spanioli în timpul lui Ferdinand al IV-lea, în 1462. Pe 4 august 1704, a fost cucerit de forțele britanice conduse de amiralul George Rooke, iar recunoaşterea de către Spania s-a realizat prin tratatul de la Utrecht din 11 aprilie 1713. Gibraltarul a fost revendicat în mod constant de Spania, fapt ce a reprezentat o tensiune majoră în relaţiile diplomatice dintre Marea Britanie şi Spania. Au existat şi două referendumuri, pe 10 septembrie 1967 și pe 7 noiembrie 2002, prin care populația micului teritoriului a respins anexarea la Spania. De altfel ziua de 10 septembrie a devenit şi sărbătoarea națională a Gibraltarului. În aprilie 1985 s-a deschis graniţa între cele două teritorii

* Cu 162 de ani în urmă (1862), în cadrul acţiunii de unificare administrativă, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna decretele prin care hotăra contopirea Direcţiei Statistice a Moldovei cu Oficiul Statistic din Bucureşti şi numirea lui Dionisie Pop-Marţian ca director al Oficiului Statistic pentru Principatele Unite (4/16)

* Sunt marcați 110 ani (1914) de când, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial, Germania invada Belgia, iar ca răspuns, Marea Britanie a declarat război Germaniei. Statele Unite și-au proclamat neutralitatea

* În urmă cu 108 ani (1916) avea loc semnarea, la Bucureşti, a Tratatului de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). La 14/27.VIII.1916 România a declarat război Austro-Ungariei, dată ce a marcat începutul războiul de eliberare şi întregire naţională (1916-1919) (4/17)

* Acum 76 de ani (1948) a apărut Decretul-lege nr. 177 privind cultele religioase din România, prin care s-a reiterat libertatea credinţei religioase şi a practicării cultelor (cu excepţia celor interzise), dar s-a subliniat şi obligaţia respectării întocmai a legilor statului. Printre altele, se prevedea că niciun cult sau un reprezentant al unui cult religios nu putea întreţine legături cu alte culte religioase, instituţii sau persoane oficiale din afara ţării decât cu aprobarea Ministerului Culturii şi prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe. S-a mai stipulat că niciun cult religios nu putea exercita vreo jurisdicţie asupra credincioşilor statului român. Controlul cultelor de către factorul politic a devenit, astfel, complet. Totodată au fost trecuţi în rezervă preoţii militari

* Cu 66 de ani în urmă (1958) au fost arestaţi de Securitate scriitorul Vasile Voiculescu şi alţi 15 intelectuali care participaseră la reuniunile mişcării „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, grupare spirituală neagreată de regimul comunist, ce reunea marile personalităţi ale intelectualităţii creştin-ortodoxe din acea vreme

* Acum 19 ani (2005), prin Hotărârea de Guvern nr. 902/2005, s-a aprobat înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Elie (Eliezer) Wiesel (1928-2016) a fost evreu-american de origine română, supraviețuitor al Holocaustului, scriitor, profesor, filozof, ziarist, eseist și un activist în drepturile omului. Inaugurarea a avut loc la 10.X.2005, cu ocazia celei de-a doua comemorări a „Zilei Holocaustului din România”

* Cu 17 ani în urmă (2007) NASA a lansat sonda Phoenix Mars Lander, care ulterior a găsit dovezi ale existenței apei pe planeta Marte. Phoenix Mars Lander, pe scurt Phoenix, este o navă-robot dedicată continuării misiunii explorării spațiului, având ca țintă continuarea explorării planetei Marte a sistemului nostru solar. Misiunea Phoenix a fost lansată cu succes pe 4 august 2007 și a amartizat în ziua de 25 mai 2008. Programul ar fi trebuit să dureze 90 de zile marțiene (aproximativ 92 de zile pământene), dar robotul a depășit așteptările funcționând timp de cinci luni și reușind să transmită date până în ziua de 2 noiembrie 2008. Proiectul a fost declarat oficial încheiat pe 10 noiembrie 2008, întrucât scăderea duratei de expunere la soare și creșterea frecvenței furtunilor de praf în locul în care se află sonda nu i-au mai permis acesteia să-și încarce bateriile solare

* Cu doar 4 ani în urmă (2020) a avut loc o explozie în zona portuară a orașului Beirut, capitala Libanului. Aceasta a fost urmată de un incendiu, câteva alte mici explozii și, în final, de o detonație masivă, care a fost urmată de un suflu violent. Potrivit premierului libanez, Hasan Diab, au explodat 2.750 de tone de nitrat de amoniu confiscate. Materialul fusese pus la păstrare într-un depozit timp de șase ani, fără a se lua măsuri de precauție. În urma exploziei, cel puțin 204 persoane și-au pierdut viața, peste 6.500 au fost rănite și multe altele au fost date dispărute. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor devastatoare. Autoritățile din Liban au decretat trei zile de doliu național

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ioan Maria Vianney, preot (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1807: S-a născut Constantin Lecca, pictor, tipograf, editor, scriitor, traducător şi profesor; ctitorul primei tipografii (19.IX.1837) şi al primului periodic din Oltenia, „Mozaicul” (3.X.1838-25.IX.1839); s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase (în stil occidental) şi al picturii cu tematică istorică; participant la Revoluţia Română din 1848 (m. 1887)

– 1857: S-a născut Augustin Bunea, teolog greco-catolic, istoric, publicist şi orator; continuator al ideilor reprezentanţilor Şcolii Ardelene; a desfăşurat o intensă activitate pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni; în procesul memorandiştilor s-a numărat printre apărătorii acuzaţilor; membru titular al Academiei Române din 1909 (m. 1909)

– 1866: S-a născut Gheorghe Mărdărescu, general al armatei române în timpul Primului Război Mondial (şef de stat major al Armatei a 3-a române, în perioada aug. – sept. 1916, şi al Armatei a 2-a române, în perioada sept. 1916 – ian. 1918); a jucat un rol important în timpul bătăliilor de la Mărăşti şi Oituz, din anul 1917, și în acțiunea contra regimului bolșevic al lui Béla Kun, în 1919; ministru de război între 1922-1926; Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, l-a numit „unul dintre artizanii României libere şi unite, dar și un părinte al Europei democratice, ferite de regimuri totalitare” (m. 1938)

– 1870: S-a născut matematicianul Simion Sanielevici; cercetări importante în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, integrale şi integrofuncţionale; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1963, la Klagenfurt/Austria)

– 1876, 4/16: S-a născut Ion I. Nistor, istoric şi om politic; luptător pentru emanciparea naţională şi culturală a Bucovinei; în toamna anului 1918, împreună cu Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu, a pregătit Congresul general al românilor bucovineni; a redactat şi a citit în faţa deputaţilor Actul Unirii; după 1918, a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele de la Bucureşti; arestat şi închis la Sighet (1950-1955); membru titular al Academiei Române din 1915 (m. 1962)

– 1879: A murit Ștefan Micle, revoluționar, pedagog şi fizician, promotor al învățământului universitar (n. 1820) – 145 de ani

– 1900: S-a născut (la Costuleni/jud.Lăpuşna, azi în R. Moldova) psihologul Vasile Pavelcu; contribuţii în domenii precum: problema personalităţii şi afectivităţii, statutul ştiinţific al psihologiei, învăţarea şcolară ş.a; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991)

– 1904: S-a născut compozitorul de origine maghiară Trózner József (m. 1984) – 120 de ani

– 1908: S-a născut Sidonia Drăguşanu, prozatoare, autoare dramatică şi publicistă; bogată activitate la Radiodifuziunea Română (scenete, scenarii radiofonice, conferinţe) (m. 1971)

– 1910: S-a născut artista plastică româno-americană Hedda Sterne (numele la naştere: Hedwig Lindenberg); stabilită în SUA din 1941, a devenit o figură de prim-plan a artei americane, după cum precizează mai multe istorii ale artei expresioniste, dar și suprarealiste, enciclopedii și dicționare de artă; a fost prima femeie care a făcut parte din grupul expresioniştilor abstracţi cunoscut sub numele de „Irascibilii”, compus din Jackson Pollock, Willem de Kooning, Barnett Newman, Mark Rothko şi alţii (m. 2011, la New York)

– 1927: S-a născut Adina Nanu, profesor, critic și istoric de artă reputat; cel mai important specialist român în costume, autoarea singurei  istorii a costumului publicată în România; a predat peste 50 de ani cursuri de Istoria Artelor, Istoria Stilurilor şi a Costumului la Universitatea Naţională de Arte şi Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti; a publicat peste 30 de volume despre artă (m. 2021)

– 1928: S-a născut matematicianul și profesorul Romulus Cristescu; studii de analiză funcţională şi teoria probabilităţilor; a fost preşedinte al Comitetului Naţional Român de Matematică; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2021)

– 1931: S-a născut criticul şi istoricul literar Nicolae Ciobanu (m. 1987)

– 1935: S-a născut actorul Dorin Varga (m. 1994)

– 1941: S-a născut (la Cernăuți) actorul Rudi (Rudy) Rosenfeld, cel care și-a dedicat o mare parte din viață Teatrului Evreiesc de Stat și teatrului de limbă idiş (m. 2018)

– 1944: S-a născut Michael Horodniceanu (născut Mihai Horodniceanu), arhitect, doctor în planificarea și ingineria transporturilor și profesor universitar american, de origine română, care a dezvoltat sistemul de metrou din New York; fondator și CEO al Grupului Urbitran; președinte al MTA Capital Construction (m. 2023) – 80 de ani

– 1948: S-a născut actriţa Cezara Dafinescu

– 1953: S-a născut Valentin Gruescu, dirijor de cor, compozitor şi profesor

– 1953: A murit Francisc Şirato, pictor, desenator, grafician şi critic de artă; una din personalitățile de seamă ale artei românești din prima jumătate a secolului al XX-lea (n. 1877)

– 1959: A murit episcopul greco-catolic Ioan Bălan, unul dintre clericii importanţi ai Bisericii Române Unite; a publicat numeroase lucrări liturgice şi canonice, precum şi o nouă traducere a Noului Testament; arestat în octombrie 1948, a fost dus la mănăstirile Dragoslavele şi Căldăruşani; între anii 1950 şi 1955 a fost închis la Sighet, apoi a avut domiciliu forţat la mănăstirile Curtea de Argeş şi Ciorogârla (n. 1880) – 65 de ani

– 1959: A murit geologul Ştefan Ghika-Budeşti; studii geologice şi petrografice privind Carpaţii Meridionali; studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru şi Lotru; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1904) – 65 de ani

– 1960: A murit medicul Maximilian Popper; a participat la organizarea luptei anti-tuberculoză din România şi la pregătirea cadrelor de specialitate din reţeaua de ftiziologie (n. 1895)

– 1972: A murit Victor Anastasiu, medic şi psihofiziolog; contribuţii originale la dezvoltarea medicinii aeronautice: a înfiinţat, în 1920, Centrul de medicină aeronautică, unul dintre primele de acest gen din lume (n. 1886)

– 1976: A murit Vasile Ijac, compozitor, dirijor, critic muzical şi profesor; considerat „părintele simfonismului bănăţean” (n. 1899)

– 1986: S-a născut soprana Smaranda Drăghici-Pâslaru, una dintre cele mai talentate şi mai valoroase voci ale scenei constănţene (m. 2022)

– 2000: A murit criticul de teatru Victor Parhon (distins cu Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER pe anul 2000); a lucrat la Radioteleviziunea Română (n. 1943)

– 2003: A murit soprana Valentina Creţoiu (n. 1909)

– 2011: A murit cântăreaţa de muzică populară Florica Ungur (n. 1939)

– 2015: A murit Vitalie Belousov, doctor inginer, inventator, profesor universitar, fost rector al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi” Iaşi (n. 1930, la Bălţi, Rep. Moldova)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– 1060: A murit Henric I, rege al Franței din 1031 până la moartea sa; a fost al treilea rege al Dinastiei Capețiene și a devenit moștenitor al coroanei la moartea fratelui său vitreg, Hugues, în 1025; a fost încoronat Rege al Franței la Catedrala din Rheims pe 14 mai 1027, conform tradiției Capețienilor de asociere la domnie (n. 1011)

– 1792: S-a născut poetul romantic englez Percy Bysshe Shelley; unul dintre cei mai importanți poeți ai romantismului englez, criticii considerându-l unul dintre cei mai de seamă lirici ai literaturii de limbă engleză (m. 1822)

– 1805: S-a născut William Rowan Hamilton, matematician, fizician și astronom anglo-irlandez; cea mai importantă contribuție a sa în domeniul matematicii moderne o constituie introducerea cuaternionului; opera sa a influențat dezvoltarea ulterioară a mecanicii cuantice (m. 1865)

– 1834: S-a născut John Venn, logician şi filosof englez; celebru pentru introducerea așa-numitei diagrame Venn, utilizată în diverse domenii ca: teoria mulțimilor, teoria probabilităților, logică, statistică și informatică (m. 1923) – 190 de ani

– 1859: S-a născut scriitorul norvegian Knut Hamsun; Premiul Nobel pentru Literatură în 1920 (m. 1952) – 165 de ani

– 1870: S-a născut Sir Harry Lauder, cântăreţ, actor şi compozitor scoţian (m. 1950)

– 1874: A murit Ludwig Otto Hesse, matematician german, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul invarianților algebrici; matricea lui Hesse din algebră, forma normală Hesse și curba lui Hesse din geometrie analitică sunt termeni matematici care îi poartă numele (n. 1811) – 150 de ani

– 1875: A murit scriitorul danez Hans Christian Andersen; poveştile sale sunt adevărate capodopere ale literaturii pentru copii (n. 1805). NOTĂ: La 2 aprilie, în ziua de naştere a scriitorului danez, se marchează, din 1967, „Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii”

– 1884: S-a născut Béla Balázs, om de litere, ziarist, teoretician şi scriitor maghiar (m. 1949) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Adrien Bertrand, scriitor francez, câștigător al Premiului Goncourt în 1914 (m. 1917)

– 1900: A murit Jean Joseph Étienne Lenoir, inventator şi inginer francez de origine belgiană; a patentat, în anul 1860, primul motor funcţional cu ardere internă (n. 1822)

– 1900: A murit pictorul rus Isaac Levitan; a realizat cu precădere peisaje şi a rămas în istoria picturii ruseşti ca fondator al aşa-numitului „peisaj al dispoziţiei” (n. 1860)

– 1901: S-a născut Louis Armstrong, celebru trompetist şi interpret american de jazz (m. 1971). NOTĂ: 4 iulie este data la care îşi marca Armstrong naşterea

– 1904: S-a născut Witold Marian Gombrowicz, romancier și dramaturg polonez; considerat un precursor al teatrului absurdului (m. 1969) – 120 de ani

– 1910: S-a născut compozitorul american William H. Schuman (m. 1992)

– 1912: S-a născut Raul Wallenberg, arhitect, om de afaceri, diplomat și umanitarist suedez; a salvat zeci de mii de evrei de lagărele de concentrare; a dispărut la 17.I.1945 (se pare că a fost împuşcat la 17.VII.1947 în închisoarea Lubianka din Moscova)

– 1920: S-a născut jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (m. 2013)

– 1924: S-a născut istoricul şi omul politic ungar György Szabad; a supravieţuit Holocaustului, a jucat un rol-cheie în negocierile din 1989-1990 care au dus la sfârşitul regimului comunist în Ungaria şi a devenit preşedinte al primului parlament postcomunist din Ungaria, între anii 1990 şi 1994 (m. 2015) – 100 de ani

– 1929: A murit omul de știință, inventatorul și antreprenorul austriac Carl Auer von Welsbach; a inventat sita incandescentă pentru lămpile cu gaz care-i poartă numele („becul lui Auer”) (n. 1858) – 95 de ani

– 1930: S-a născut (în Iran) Marele Ayatollah Sayyid Ali Al-Husayni Al-Sistani (cunoscut în mod obișnuit ca Ayatollah Sistani), cea mai înaltă autoritate religioasă pentru majoritatea musulmanilor şiiţi din Irak şi din lume

– 1932: S-a născut Guillermo Mordillo, creator argentinian de desene animate și animații și unul dintre cei mai cunoscuți caricaturiști din anii ’70 ai secolului XX (m. 2019)

– 1943: S-a născut creatoarea italiană de modă Laura Biagiotti, supranumită „Regina caşmirului”; considerată ambasadoarea modei italiene în întreaga lume; cunoscută în întreaga lume şi pentru succesul parfumurilor (m. 2017)

– 1944: S-a născut actorul, scenaristul şi producătorul american Richard Belzer (m. 2023) – 80 de ani

– 1947: S-a născut muzicianul german Klaus Schulze (a folosit și pseudonimul de Richard Wahnfried), multi-instrumentist, unul dintre cei mai influenți și importanți compozitor de muzică electronică (m. 2022)

– 1948: S-a născut Giorgio Parisi, fizician italian și profesor universitar, ale cărui cercetări s-au concentrat în domeniile teoriei cuantice a câmpurilor, mecanicii statistice și sistemelor fizice complexe; Premiul Nobel pentru fizică în 2021, pentru „descoperirea interacțiunii tulburărilor și fluctuațiilor din sistemele fizice de la scările atomice la cele planetare”, alături de Syukuro Manabe și Klaus Hasselmann pentru „modelul fizic al climei Pământului, cuantificând variabilele și prezicând în mod fiabil încălzirea globală”

– 1948: S-a născut Eugen Cioclea, eseist, poet și publicist din Republica Moldova (m. 2013)

– 1961: S-a născut Barack Obama, om politic democrat american, fost preşedinte al SUA în perioada 20 ianuarie 2009 – 20 ianuarie 2017 (reales în 2012, pentru un nou mandat de 4 ani); a fost primul afro-american ales în această funcţie; laureat al Premiului Nobel pentru Pace în anul 2009

– 1961: A murit regizorul francez de film Maurice Tourneur; de formaţie scenograf şi ilustrator de cărţi; a lucrat la Hollywood, fiind unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai filmului mut (n. 1876)

– 1962: A murit Marilyn Monroe (născută Norma Jeane Mortensen) actriță, model, cântăreață, sex-simbol și divă pop a secolului al XX-lea (n. 1926)

– 1971: S-a născut Sou Fujimoto, arhitect și profesor japonez, supranumit „campionul transparențelor”

– 1977: A murit Sir Edgar Douglas Adrian, primul baron Adrian, electrofiziolog britanic; în anul 1932, împreună cu Charles Scott Sherrington a devenit laureat al Premiului Nobel pentru fiziologie și medicină pentru descoperirile lui în domeniul funcțiilor neuronilor (n. 1889)

– 1981: S-a născut Meghan Markle, actriță americană de film, soția Prințului Harry; în 2020, cuplul și-a anunțat retragerea din familia Regală Britanică, pentru a deveni independenți din punct de vedere financiar, împărțindu-și timpul între Regatul Unit și America de Nord

– 1981: A murit actorul american de film Melvyn Douglas; actor de prim-plan al anilor ’30-’40 ai secolului XX, partener al unor mari vedete, precum Greta Garbo, Joan Crawford sau Katherine Hepburn (n. 1901)

– 1991: A murit dirijorul bulgar Emil Tchakarov (n. 1948)

Sursa: RADOR