(AUDIO) IIA românească încearcă să-i cucerească pe constănţeni dar şi pe reprezentanţii UNESCO
Publicat de Florentina Stan, 16 martie 2015, 10:24 / actualizat: 16 martie 2015, 14:59
Ce au în comun străbunii noştri, Regina Maria şi divele de la Holywood? Nu ştiţi? vă spun eu: măiastra IIE românească, ce a reuşit să traverseze veacurile şi să fie purtată cu mândrie până în ziua de astăzi, când este la mare modă.
Toate târgurile şi magazinele sunt invadate de ii mai mult sau mai puţin autentice. Dar oare mai e cineva care să respecte în totalitate tradiţia şi să transforme, cu propriile mâini, o bucată de pânză, într-o mândră iie? Ei bine da.
Vechile tradiţii şi modernul Facebook şi-au dat mâna şi au adus IIA românească, de la sat la oraş, din vremurile bunicilor în zilele noastre. Totul a pornit de la Chişinău. Acolo a fost iniţiată această mişcare. Apoi, i-a molipsit treptat pe românii din străinătate – acolo unde dorul de ţară arde mai tare – şi a ajuns şi în oraşele din România, până la malul mării, la Constanţa. Au apărut pagini de facebook unde poţi găsi modele tradiţionale, sfaturi, poveşti, toate având ca temă iia.
Se numeşte Simona Niculescu şi şi-a făcut un obiectiv din a insufla şi altora dragostea ei pentru tradiţiile româneşti. A creat un grup şi o pagină de facebook dedicată şezătorilor de cusut ii, prin intermediul cărora ţine legătura cu toţi cei interesaţi de arta tradiţională a brodării iilor. Odată la două săptămâni, în cel mai vechi mall din Constanţa, împreună cu doamna Cristina Moldoveanu, organizează şezători moderne – ateliere practice în care constănţencele pot deprinde acest meşteşug şi pot învăţa unele de la altele.
„Fac asta pentru mine, nu pentru bani. Este o terapie gratuită. Tradiţiile sunt o comoară şi trebuie transmise mai departe. Nu spun să ne întoarcem la traiul de acum 100 de ani, să ne încălţăm în opinci şi trăim ca la ţară. Dar putem să adaptăm motivele tradiţionale la vremurile noastre, putem să le brodăm pe tricouri de exemplu, pentru că nu putem purta zilnic ii” – spune Simona.
Acolo, în străinătate, simţi dorul şi îţi dai seama ce nu merge în România
Constănţeanca că şi-a descoperit această pasiune, atunci când era la mii de kilometrii distanţă de România. A inspirat-o Ioana Corduneanu şi blogul Semne Cusute, unde există singura arhivă electronică de modele româneşti cusute pe ii. Aşa a ajuns să îşi coasă propria iie, cu modele de Mehedinţi şi să promoveze tradiţia. „Era dorul de casă. Iile mi-aduceau aminte de copilăria la ţară, de imaginea aia a României curate, a României adevărate nu ceea ce se arată la televizor. Acolo, în străinătate, simţi dorul şi îţi dai seama ce nu merge în România. Unul dintre aspectele negative este că noi nu apreciem moştenirea.”
Am aflat o grămadă de lucruri interesante de la Simona. „Pe vremuri, iile trebuiau să aibă un defect spre exemplu o cusătură cu altă culoare undeva, într-un colţ, pentru că se credea că dacă nu sunt perfecte, te feresc de deochi.”
Cum recunoaştem o iie tradiţională?
„O ie tradiţională este cusută la mână. Putem verifica acest lucru, dacă întoarcem ia pe dos şi dacă se vede de unde a pornit firul broderiei. Dacă pe doş cusătura este foarte uniformă, înseamnă că este cusută la maşină şi îşi pierde din valoare pentru că nu are o poveste. O ie adevărată, cusută la mână, are o poveste” spune Simona.
În Dobrogea, iile sunt simple
Simona Niculescu: „Iile dobrogene nu au modele la fel de bogate precum cele din Moldova sau Bucovina. Cămaşa este simplă, cusăturile apar doar la mâneci, la umăr şi pe piept. Culorile folosite sunt roşu şi negru. Uneori, apare şi albastrul”.
„Vreau să învăţ cât mai multe tehnici de cusut. Cumva, vreau să schimb mentalitatea constănţeanului vis-a-vis de portul tradiţional, să-şi dea seama cât este de valoros şi să nu mai cumpere ii făcute în China sau India. Ei le vând foarte ieftin şi le fac foarte prost. Iile astea nu au nici o poveste.”
Şi povestea merge mai departe
Iniţiativa Simonei a atras atenţia organizaţiei non-profit Work at Home Moms Constanţa. Astfel, a luat naştere un proiect care le ajută pe mamele din Constanţa să înveţe un meşteşug, să promoveze tradiţia şi poate chiar să îşi rotunjească veniturile, dacă se decid să îşi vândă creaţiile. „Este o iniţiativă socială practic, vrem să le spijinim pe tinerele mămici care vor să lucreze acasă” – mi-a explicat Olivia Grigore, reprezentantă a organizaţiei.
„N-am mai cusut din clasa a 8-a şi mă gândesc să revin în forţă să fac câteva lucruşoare” mi-a spus Daniela, una dintre mămicile prezente la primul atelier. Acelaşi lucru îl are în vedere şi o viitoare mămică din Constanţa, care a venit la şezătoare pentru că vrea să înveţe să îi coasă o iie celui mic, care va veni pe lume peste câteva luni.
Alţi câţiva prichindei se uită cu interes la iile aduse de Simona, unele dintre ele vechi de zeci de ani. „E un lucru bun că cei mici iau contact cu tradiţiile de la o vârstă fragedă, că îşi văd mamele lucrând ceva tradiţional”– susţin cele două gazde ale atelierului-şezătoare din inima mall-ului. Poate aşa vor prinde şi ei drag de tradiţii şi vor învăţa să le respecte.
Ziua universală a Iiei 24 iunie
Oricare dintre noi poate contribui la păstrarea tradiţiei. Dacă nu creându-ne propria iie, măcar purtând una. IiA românească are şi o zi dedicată ei – 24 iunie – atunci când puteţi promova moştenirea noastră culturală, purtând o iie românească. Poate cine ştie, va ajunge acolo unde merită – în patrimoniul UNESCO.
foto: Radu Niculescu