Calendarul zilei – 22 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 22 aprilie 2024, 05:00 / actualizat: 22 aprilie 2024, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 22 aprilie

* Se împlinesc 495 de ani (1529) de când Spania şi Portugalia încheiau Tratatul la Zaragoza, acord de pace prin care cele două state îşi împărţeau coloniile din emisfera estică. A fost semnat de împăratul Carol al V-lea al Spaniei și regele Ioan al III-lea al Portugaliei, în orașul aragonez Zaragoza care a definit zonele de influență spaniole și portugheze în Asia, rezolvând astfel problema Insulelor Moluce, revendicate de ambele mari puteri maritime prin Tratatul de Tordesillas din 1494. Conflictul între cele doua puteri a început în 1520 când expediții ale ambelor puteri au ajuns în Oceanul Pacific, iar în această zonă nu a fost definită până atunci nicio linie clară de demarcație

* Cu 158 de ani în urmă (1866) a avut loc primul concert simfonic din Bucureşti, la Teatrul cel Mare, dirijat de Eduard Wachman; în program, lucrări de Beethoven, Mozart, Haydn (22.IV/4.V)

* În urmă cu 157 de ani (1867) avea loc promulgarea primei legi monetare a României (Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar şi pentru fabricarea monedelor naţionale), prin care se adoptau ca unitate monetară naţională „leul” (marcat cu valoarea şi armele/stemele ţării, fără vreun semn distinctiv al puterii suzerane, cum prevedea firmanul din 11/23.X.1866), cu 100 de bani, precum şi sistemul monetar zecimal al Uniunii Monetare Latine, bazat pe bimetalism – aur şi argint. Legea a intrat în vigoare la 1/13.I.1868. La data de 3.V.1997, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea sistemului monetar modern al leului, a fost inaugurat Muzeul Băncii Naţionale a României (22.IV/4.V)

* Cu 109 ani în urmă (1915) a avut loc primul atac cu gaze asfixiante, folosite de germani pe frontul din Flandra, în timpul Primului Război Mondial. În 1917, în jurul localităţii belgiene Ypres, au fost utilizate pentru prima oară gazele toxice iperita, luându-şi numele de la acest oraş. La data de 13.I.1993, la Paris s-a semnat „Convenţia cu privire la interzicerea elaborării, producerii, depozitării şi utilizării armamentului chimic şi lichidarea acestuia”, intrată în vigoare la 29.IV.1997

* Acum 97 de ani (1927) apărea primul volum de versuri al lui Tudor Arghezi, „Cuvinte potrivite”

* În urmă cu 96 de ani (1928) apărea Legea pentru regimul general al cultelor în România, care garanta libertate şi protecţie pentru toate cultele

* Cu 56 de ani în urmă (1968), între 22 şi 25 aprilie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR care a dezbătut raportul comisiei însărcinate cu cercetarea represiunilor anterioare din partid şi din stat. A fost condamnat rolul jucat în aceste represiuni de Gh. Gheorghiu-Dej şi de Alexandru Drăghici, fostul ministru de interne, şi s-a hotărât reabilitarea unor victime. Privită din perspectiva istoriei, plenara a însemnat, în lupta pentru putere, o victorie categorică a lui Nicolae Ceauşescu asupra întregii conduceri anterioare a partidului (sau, cum se spune azi, asupra „baronilor” lui Dej). Plenara nu a luat însă în discuţie procesele, cu peste o sută de mii de deţinuţi politici, din perioada 1947-1964. Singura excepţie a fost „procesul de la Canal” (1952), condamnaţii fiind reabilitaţi. Ulterior s-a constatat că întregul „proces de la Canal” fusese supervizat de Gheorghe Gheorghiu-Dej

* Tot acum 56 de ani avea loc semnarea Acordului internațional cu privire la salvarea astronauţilor, reîntoarcerea lor şi restituirea obiectelor lansate în spaţiul extraatmosferic, publicat în Buletinul Oficial nr. 11 din 28 ianuarie 1971

* Acum 47 de ani (1977) avea loc inaugurarea oficială a complexului comercial „Bucur Obor” din Bucureşti, unul dintre cele mai mari magazine universale din ţară, cu o suprafaţă de peste 4.200 metri pătraţi. La data de 15 aprilie 2011, complexul a fost redeschis în urma unor renovări, în prezent având 4.500 de mp

* Cu 34 de ani în urmă (1990), după un miting electoral al PNŢCD (înaintea alegerilor generale din 20 mai), o parte dintre manifestanţi s-a baricadat în Piaţa Universităţii din Bucureşti (unul dintre locurile-simbol ale Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989), blocând (până la 13 iunie) circulaţia pe cele două artere principale ce străbat zona centrală a Capitalei. Revendicările demonstranţilor se regăsesc într-o Declaraţie (publicată pe 26 aprilie), în care, între altele, figurează punctul 8 al Proclamaţiei de le Timişoara. Această acţiune social-politică a căpătat denumirea de „fenomenul Piaţa Universităţii”

* Acum 31 de ani (1993) era adoptată Hotărârea de Guvern nr. 156 din 22/04/93 privind instituirea Zonei Libere Sulina şi înfiinţarea Administraţiei Zonei Libere Sulina, cu statut de regie autonomă, organizată pe principiile autogestiunii economice şi financiare, în urma reorganizării fostei întreprinderi de comerţ exterior Administraţia Portului Liber Sulina (avându-se la bază prevederile Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere în România)

* Tot cu 31 de ani în urmă avea loc inaugurarea oficială, la Washington, a Muzeului Memorial al Holocaustului, monument dedicat de americani memoriei celor 6 milioane de evrei ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial şi altor victime ale fanatismului nazist. Memorialul a fost deschis publicului la data de 26 aprilie a aceluiaşi an

Aniversări – Comemorări

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Pesah (23 – 29.IV.)

– „Ziua Naţională a Transplantului” (ediția a 19-a) este organizată sub auspiciile Ministerului Sănătăţii, Agenţiei Naţionale de Transplant şi Fundaţiei pentru Transplant; în statele membre ale Uniunii Europene Ziua se sărbătoreşte anual din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei, iar în România începând cu anul 2005, la iniţiativa profesorului dr. Irinel Popescu (n.22.IV.1953), care la acea dată era reprezentantul României la Consiliul Europei

– 1780: S-a născut episcopul greco-catolic Ioan Lemeni; a sprijinit dezvoltarea învăţământului în Transilvania; în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 a prezidat, alături de Andrei Şaguna, Adunarea Naţională de la Blaj (din 3/15-5/17.V.1848), în cadrul căreia românii ardeleni au adoptat programul Revoluţiei române, intitulat „Petiţiunea Naţională” (m. 1861)

– 1850: S-a născut Veronica Micle, poetă şi prozatoare (o mare dragoste a legat-o până la moarte de poetul Mihai Eminescu) (m. 1889)

– 1885: S-a născut Maria Teohari, prima femeie astronom din România (m. 1975)

– 1891: S-a născut compozitorul şi violonistul George Enacovici (m. 1965)

– 1897: A murit Ion Ghica, prozator, economist (primul profesor român de economie politică; a predat cursuri la Academia Mihăileană din Iaşi în perioada 1841-1843 şi a publicat „Convorbiri economice”/1865-1875), om politic (participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, militant pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru); preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (n. 1816)

– 1899: A murit medicul George Assaky; a fost unul dintre primii chirurgi români care au introdus principii moderne de asepsie şi antisepsie; unul dintre precursorii neurochirurgiei moderne; membru corespondent al Academiei Române din 1890 (n. 1855) – 125 de ani

– 1914: S-a născut filosoful Constantin I. Gulian (numele real: Constantin Henri Ionescu-Gulian); studii de etică, teoria culturii, antropologie filosofică, istoria filosofiei universale şi româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955; metamorfozat de regimul comunist într-un instrument docil, el a fost cel care „i-a demolat”, printre alţii, pe Titu Maiorescu şi Eugen Lovinescu (m. 2011) – 110 ani

– 1921: S-a născut monseniorul Petru Gherman, prelat papal şi canonic onorariu al Bisericii Române Unite; unul dintre îndrumătorii spirituali ai exilului românesc (m. 2016)

– 1922: S-a născut etnomuzicologul şi profesorul Mariana Kahane (m. 2008)

– 1922: S-a născut romancierul, publicistul şi profesorul Ionel Bandrabur (m. 2016)

– 1924: S-a născut Ion Lucian, actor de teatru, regizor, scenarist şi dramaturg; fondator şi director (1964-1972) al Teatrului pentru Copii „Ion Creangă” şi al Teatrului „Excelsior” din Bucureşti (din 1990) (m. 2012) – 100 de ani

– 1927: S-a născut compozitorul şi muzicologul Pascal Bentoiu; expert în muzica lui George Enescu (m. 2016)

– 1929: S-a născut solista de muzică ușoară Gigi Marga (m. 2020, la New York) – 95 de ani

– 1938: S-a născut ingierul electroenergetician Vlad Ştefăniţă Ionescu; contribuţii originale în teoria sistemelor, reprezentativă fiind „teoria signaturii” („Time varying discrete linear systems”/1994 etc.); membru corespondent al Academiei Române din 1996 (m. 2000)

– 1944: S-a născut Jeanine Stavarache, actriţă de teatru şi film; și-a legat viaţa şi cariera de teatrele Ion Creangă şi Odeon din Bucureşti – 80 de ani

– 1944: S-a născut Ion Bruckner, medic internist și cardiolog (competențe în ecocardiografie), profesor; şeful Clinicii de Medicină Internă de la Spitalul Colţea şi preşedintele Societăţii Române de Medicină Internă – 80 de ani

– 1944: S-a născut pictorul naiv și sculptorul Gheorghe Ciobanu – 80 de ani

– 1952: S-a născut Ion Cristofor (numele la naştere: Ioan Cristofor Filipaş), poet, critic literar, traducător şi publicist

– 1953: S-a născut medicul şi profesorul Irinel Popescu; specialist în chirurgie hepatică şi transplant, a întemeiat o veritabilă şcoală românească de transplant hepatic; a realizat în premieră naţională transplantul hepatic cu ficat întreg şi ficat împărţit; preşedinte al Asociaţiei Europene de Chirurgie, preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, director al Clinicii de Chirurgie şi Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni; fost senator de Dolj în legislatura 2004-2008 (ales pe listele Partidului Conservator); membru corespondent al Academiei Române din 2013

– 1953: S-a născut Gică Manole, istoric, prozator, eseist și profesor; patriot, luptător pentru triumful adevărului istoric

– 1960: A murit V.[ilhelm] Beneş, critic de artă şi prozator; fiul unui ceramist ceh, Gotlieb Beneş, stabilit în România la începutul secolului al XX-lea; critic de artă cu o reputaţie consolidată, nu s-a manifestat decât sporadic în literatură (n. 1907)

– 1964: S-a născut Liliana Zaharia, profesor universitar doctor; activitate ştiinţifică pe plan naţional şi internaţional, îndeosebi în mediul academic din Franţa în domeniul hidrologiei; autoare a peste 70 de articole şi membru fondator şi director al Centrului de cercetare „Gestiunea peisajului şi a resurselor de apă” al Universităţii din Bucureşti – 60 de ani

– 1965: A murit Petre Antonescu, arhitect, pedagog, planificator urban, restaurator de monumente istorice; a proiectat, printre altele, unul dintre pavilioanele României la Expoziţia Internaţională de la Paris, Palatul Kretzulescu din Bucureşti (astăzi sediul CEPES – Centrul European pentru Învăţământ Superior al UNESCO), fosta clădire a Primăriei Municipiului Bucureşti, Arcul de Triumf; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1873)

– 1965: A murit pianista Silvia Şerbescu (n. 1903)

– 1968: A murit prozatorul şi publicistul Virgil Birou; fost preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români din Banat între anii 1941 şi 1944; animator al vieţii culturale bănăţene (n. 1903)

– 1971: S-a născut Maria Kozak, filolog, scriitoare și profesoară; a fost distinsă cu Premiul Naţional „Mihai Eminescu” (pentru cea mai bună carte de exegeză eminesciană publicată în anul 2020: „Discursul liric eminescian. Spre o poetică a fiinţei”, apărut la Editura Junimea), decernat la Suceava, de Societatea Scriitorilor Bucovineni (SBB)

– 1978: A murit Nicolae Gheorghe Caranfil, inginer şi om politic (ministru al aerului şi marinei între anii 1936 şi 1937); organizatorul reţelei moderne de electricitate şi gaze şi a salbei de lacuri din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1893)

– 1986: A murit (la Chicago, SUA) Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof, prozator şi eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale; membru post-mortem al Academiei Române din 1990; Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor (n. 1907)

– 1989: A murit compozitorul Paul Jelescu (n. 1901) – 35 de ani

– 1996, 22/23: A murit Mircea Ciobanu (nume la naştere: Mircea Sandu), poet, prozator, editor, traducător şi eseist (n. 1940)

– 2002: A murit Vera Proca-Ciortea, coregraf şi profesoară; specialistă în dansul de teatru; a creat un stil de mişcare inedit, o formă de dans cult, pe care l-a numit dans ritmic românesc; a ţinut cursuri, conferinţe şi prelegeri despre folclorul coregrafic românesc la instituţii şi universităţi din străinătate (n. 1915)

– 2003: A murit Viorel Sălăgean, economist, publicist şi om politic (n. 1942)

– 2015: A murit Eleodor Focșeneanu, jurist, avocat, om de litere și traducător; cercetător cu preocupări în domeniul dreptului constituțional (n. 1925)

– 2017: A murit alpinista Dor Geta Popescu, deţinătoarea mai multor recorduri mondiale (8) şi europene (n. 2003)

– 2021: A murit Răzvan Metea, dirijor, compozitor și profesor; întemeietor al orchestrei simfonice „Bigg Dimm a’Band” a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj (n. 1978)

– 2022: A murit Mircea Anghelescu, critic și istoric literar, filolog, paleograf și profesor emerit al Facultății de Litere din București; specialist în literatură comparată, preocupat în special de perioada preromantică din literatura română; a fost cercetător ştiinţific principal şi director cu delegaţie al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1971–1994), vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale Române, actualul Institut Cultural Român (1994–2003), director al Editurii Fundației Culturale Române (1995-1997), vicepreședinte al Societății de științe filologice din România (1999-2004), preşedinte al Asociaţiei de Literatură Generală şi Comparată (2009–2011) (n. 1941)

– 2023: A murit Dușan Petrovici, poet și traducător de origine sârbă; stabilit în Germania din 1982 (n. 1938) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Sesiune plenară a Parlamentului European (22 – 25 apr.)

– Luxemburg: Reuniunea miniștrilor de externe ai UE

– Istanbul: Președintele german Frank-Walter Steinmeier va vizita Turcia. În timpul vizitei sale, el se va întâlni cu președintele Tayyip Erdogan și va vizita un oraș afectat de cutremur, precum și puncte de reper din Istanbul și Ankara. (22 – 24 apr.)

-Islamabad: Președintele iranian Ebrahim Raisi urmează să viziteze Pakistanul și să aibă întâlniri cu premierul Shehbaz Sharif, președintele Asif Ali Zardari și conducerea militară.

-Slovenia: Președintele Sloveniei – Natasa Pirc Musar, Austriei – Alexander Van der Bellen, Ungariei – Tamás Sulyok, Croației – Zoran Milanović și Italiei – Sergio Mattarella se vor întâlni la Brdo

– Bagdad: Președintele turc Recep Tayyip Erdogan se va afla în vizită în Irak

– Jakarta, Indonezia: Curtea Constituțională se pronunță asupra recursului candidatului învins la alegerile prezidențiale, Anies Baswedan

– Manila, Filipine: Exerciții militare comune anuale „Balikatan” între Statele Unite și Filipine (22 apr. – 10 mai)

– Rotterdam, Țările de Jos: Al 26-lea Congres Mondial al Energiei (22 – 25 apr.)

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind Kosovo

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind situația din Haiti

– New York: Forumul anual al Consiliului Economic și Social privind finanțarea pentru urmărirea dezvoltării, inclusiv reuniunea specială la nivel înalt a Consiliului cu Banca Mondială, FMI, Organizația Mondială a Comerțului și Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare – UNCTAD (22 – 25 apr.)

– Paris: Procesul în apel al atacului de la Nisa, care a făcut 86 de morți pe 14 iulie 2016, pe Promenade des Anglais (22 apr. – 14 iun.)

– Madrid: Gala de decernare a premiilor Laureus World Sports celor mai buni sportivi din lume în 2023. Aceasta este cea de-a 25-a ediţie a galei anuale organizate de Academia Laureus World Sports pentru cei mai buni sportivi şi meritele lor din cursul anului anterior, la nivel individual şi colectiv. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc la Palatul madrilen Cibeles, sediul Consiliului Local, şi va fi transmisă în direct

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Planetei Pământ” (prima oară a fost sărbătorită în SUA, în anul 1970, la ideea senatorului american Gaylord Nelson, când peste 20 de milioane de americani s-au adunat sub steagul Mamei Natura); se marchează ca o acţiune internaţională din anul 1990, datorită eforturilor depuse de activistul Denis Hayes, cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător. Ca o subliniere a importanţei pe care trebuie să o acordăm planetei noastre, tot în această zi este şi „Ziua internaţională a Mamei-Pământ”, marcată de către toate statele membre ale Naţiunilor Unite, fiind o iniţiativă ONU concretizată prin Rezoluţia 63/278, în 2009. „Mama-Pământ” este un concept antic comun în mai multe limbi şi culturi, recunoscând legătura noastră cu planeta care ne susţine şi ne hrăneşte

– 1658: S-a născut compozitorul, violistul, violonistul şi profesorul italian Giuseppe Torelli (m. 1709)

– 1707: S-a născut scriitorul şi judecătorul englez Henry Fielding; supranumit „Părintele romanului englez”; cel mai cunoscut roman al său este „Istoria lui Tom Jones, un copil găsit” (m. 1754)

– 1724: S-a născut filosoful Immanuel Kant, întemeietorul filosofiei clasice germane (m. 1804) – 300 de ani

– 1766: S-a născut Anne Louise Germaine de Staël-Holstein, cunoscută mai ales ca Madame de Staël, scriitoare elveţiană de limbă franceză (m. 1817)

– 1870: S-a născut Vladimir Ilici Lenin (numele real: Ulianov), om politic rus, teoretician şi conducător al mişcării comuniste ruse şi internaţionale; întemeietor al partidului comunist al bolşevicilor (1903) şi al statului sovietic (preşedinte al guvernului sovietic – Consiliul Comisarilor Poporului, între anii 1917 şi 1924), de numele său fiind legate primele decrete ale puterii sovietice; Lenin a recurs la aplicarea, pe scară largă, a violenţei şi cruntei represiuni împotriva forţelor politice de opoziţie, a clerului şi intelectualilor (arestări, execuţii); a iniţiat crearea Internaţionalei a III-a, Comuniste (m. 1924)

– 1873: S-a născut Ellen Glasgow, scriitoare americană; laureată a Premiului Pulitzer pentru romanul „In This Our Life” (1941) (m. 1945)

– 1884: S-a născut Otto Rank, psihanalist, scriitor, profesor și terapeut austriac; considerat cel mai important precursor al terapiei existențiale (m. 1939) – 140 de ani

– 1892: A murit Édouard Laló (nume complet: Édouard-Victoire-Antoine Lalo), compozitor francez (n. 1823)

– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii inclusiv stilul vechi 10/22.VII.1899

– 1904: S-a născut fizicianul american Robert Julius Oppenheimer; lucrări originale privind mecanica cuantică, fizica nucleului atomic, fizica razelor cosmice, stelele neutronice; director (din 1942) al Centrului de cercetări nucleare de la Los Alamos, a condus (1943-1945) lucrările pentru construirea primei bombe atomice; s-a pronunţat împotriva folosirii bombei cu hidrogen (m. 1967) – 120 de ani

– 1909: S-a născut Rita Levi-Montalcini, neurolog italian; laureată a Premiului Nobel pentru Medicină în 1986 (împreună cu biochimistul american Stanley Cohen), pentru descoperirea revoluţionară a „factorilor de creştere a celulelor nervoase”, ce a permis să se înţeleagă mai bine dezvoltarea sistemului nervos şi a dus la progrese deosebite în studiului unor boli precum maladia Alzheimer, complicaţii neurologice legate de diabet şi anumite fenomene canceroase (m. 2012) – 115 ani

– 1912: S-a născut contraaltista britanică Kathleen Ferrier; a cântat cu precădere muzică vocal-simfonică şi lieduri (m. 1953)

– 1916: S-a născut Sir Yehudi Menuhin, violonist, dirijor şi pedagog american (naturalizat britanic în 1985), elev al lui Alan Bush şi George Enescu; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 1999)

– 1916: S-a născut Yvette Lundy, figură a Rezistenţei franceze în timpul ocupaţiei naziste; deportată în lagărul de la Ravensbrück, din ale cărui orori a povestit apoi (m. 2019)

– 1917: S-a născut balerina franceză Yvette Chauviré, una din puţinele dansatoare care au primit titlul de „primă balerină absolută” (m. 2016)

– 1919: S-a născut chimistul american Donald J. Cram; Premiul Nobel pentru Chimie în 1987, împreună cu conaţionalul său Charles Pedersen şi cu francezul Jean-Marie Lehn, pentru lucrări de pionierat în domeniul chimiei supramoleculare (m. 2001) – 105 ani

– 1923: S-a născut producătorul american de filme de televiziune Aaron Spelling (m. 2006)

– 1925: S-a născut Alexandru Gromov, prozator din R. Moldova, cunoscut ca autor de scrieri ştiinţifico-fantastice şi publicistice pentru copii şi tineret (m. 2011)

– 1926: S-a născut actriţa americană Charlotte Rae (m. 2018)

– 1930: A murit Jeppe Aakjær, scriitor şi poet danez (n. 1866)

– 1935: S-a născut mezzosoprana italiană Fiorenza Cossotto

– 1936: S-a născut Glen Campbell, cântăreț de muzică country și rock, chitarist, compozitor și prezentator de televiziune american (m. 2017)

– 1937: S-a născut actorul, regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Jack Nicholson

– 1939: S-a născut Jason Miller, actor şi dramaturg american (m. 2001) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Juan Salvador Guzmán Tapia, politician și avocat chilian născut în Salvador; a fost primul judecător chilian care l-a urmărit penal pe președintele Augusto Pinochet pentru încălcarea drepturilor omului în timpul dictaturii sale (m. 2021) – 85 de ani

– 1943: S-a născut Louise Elisabeth Glück, poetă și eseistă americană; Premiul Nobel pentru Literatură în 2020 (m. 2023)

– 1944: S-a născut Steve Fossett, multimiliardar american, navigator, pilot de avioane de mici dimensiuni şi aeronaut; a stabilit de-a lungul vieţii sale peste 115 recorduri mondiale; a devenit, la 2.VII.2002, primul om care a reuşit să efectueze singur înconjurul lumii în balon, fără escală. Balonul său, „Spirit of Freedom”, avea înălţimea unui bloc cu 10 etaje. Zborul non-stop în jurul Pământului a durat 14 zile, 19 ore şi 50 de minute (19 iunie – 2 iulie), timp în care Fosset a parcurs 33.195 de kilometri, efectuaţi uneori cu viteze de peste 250 km/oră (a dispărut la 3.IX.2007, când pilota avionul în deşertul Nevada) – 80 de ani

– 1947: S-a născut regizorul, producătorul de film și scenaristul sârb Goran Paskaljević (m. 2020)

– 1984: A murit Ansel Adams, fotograf american, unul dintre cei mai apreciaţi ai tuturor timpurilor; a dezvoltat şi elaborat un sistem complex numit Zone System pentru controlul vizualizării şi al expunerii cu scopul de a ajuta fotograful să previzualizeze şi să obţină o fotografie care să redea exact starea şi atmosfera dorită (n. 1902) – 40 de ani

– 1989: A murit Emilio Gino Segrè, chimist american de origine italiană; cercetări în spectroscopia atomică; Premiul Nobel pentru Chimie în 1959, împreună cu americanul Owen Chamberlain, pentru descoperirea, în 1955, a antiprotonilor (n. 1905) – 35 de ani

– 1994: A murit Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate” (1972), a fost obligat să demisioneze (n. 1913) – 30 de ani

– 2006: A murit actriţa italiană de film Alida Valli (n. 1921)

– 2013: A murit solistul american de muzică folk, compozitorul şi chitaristul Richie Havens (n. 1941)

Sursa: RADOR