Calendarul zilei – 30 martie

Publicat de Codrin RAITA, 30 martie 2024, 05:00 / actualizat: 1 aprilie 2024, 13:47

S-a întâmplat într-o zi de 30 martie

* Acum 632 de ani (1392), Roman, domn al Moldovei (1392-1394), se intitula „marele şi singurul stăpânitor” al Moldovei – „cu mila lui Dumnezeu, Io Roman voievod, stăpânind Ţara Moldovei, de la munte până la mare” (Marea Neagră)

* Municipiul Roman sărbătoreşte 632 de ani de la prima atestare documentară: un hrisov de danie din 30 martie 1392. Se apreciază că numele orașului a fost preluat de la Roman I Mușat, considerat întemeietorul orașului

* Cu 194 de ani în urmă (1830) s-au încheiat lucrările de elaborare a Regulamentelor Organice, considerate a fi primele acte constituţionale de pe teritoriul ţării noastre. Acestea au pus bazele unei noi organizări interne în Moldova şi Ţara Românească, după terminarea regimului fanariot. Pentru redactarea Regulamentelor au fost numite două comisii speciale care au funcţionat la Bucureşti şi Iaşi, sub preşedinţia consulului general rus Matvei Minciaki. Regulamentele Organice au însemnat pentru Principatele Române modernizarea societăţii, pe de o parte, iar pe de alta, consolidarea puterii politice şi economice a marii boierimi şi a protectoratului Rusiei (30.III/11.IV)

* În urmă cu 182 de ani (1842) medicul american Crawford Long (1815 – 1878) folosea pentru prima dată eterul ca anestezic pentru extirparea unei tumori a regiunii suboccipitale. El nu şi-a comunicat rezultatele, astfel încât, inventatorul anesteziei cu eter este considerat dentistul William T.G. Morton (1819 – 1868), care este autorul primei comunicări pe data de 16 octombrie 1846. Primul anestezist profilat este considerat englezul John Snow (1813 – 1858), care a funcţionat ca „anestezist şef” al Londrei. El este autorul unei lucrări („Despre inhalarea eterului în intervenţiile chirurgicale”), în care descrie cinci stadii ale anesteziei cu eter la om. Ulterior a renunţat la eter, administrând peste 4000 de anestezii cu cloroform, fără niciun deces

* Se împlinesc 125 de ani (1899) de când George Bacovia debuta în revista „Literatorul” din Bucureşti cu poezia „Şi toate”, sub semnătura V. George

* Acum 78 de ani apărea Decretul-lege de înfiinţare a Operei Române din Timişoara, semnat de Regele Mihai I. În urma repetatelor demersuri, la 30 martie 1946, apărea Decretul-Lege 254 de înfiinţare a Operei Române din Timişoara. În decret se prevede că opera nou înfiinţată funcţiona în conformitate cu dispoziţiile legii pentru organizarea teatrelor naţionale, operelor române şi spectacolelor din 20 martie 1937, cu modificările ulterioare. În data de 6 octombrie 1946 a avut loc concertul de inaugurare, iar la 27 aprilie 1947 premiera primei stagiuni a fost „Aida” de Verdi

* Sunt marcați 65 de ani (1959) de când Marea Adunare Naţională a adoptat Decretul prin care ţăranii înstăriţi erau forţaţi fie să se înscrie în gospodăriile colective, fie să cedeze pământul statului, ei urmând să nu mai fie socotiţi chiaburi de către regimul comunist

* În urmă cu 64 de ani (1960) intra în funcţiune prima staţie meteorologică automată din România concepută şi realizată în cadrul Institutului Meteorologic al României. Instalată la Observatorul de Fizică Atmosferei de la Afumaţi, din 1961 a fost mutată pe vârful muntos Cozia

* Acum 56 de ani (1968) a fost difuzată la Televiziunea Română prima emisiune militară, intitulată „De strajă patriei”. Din 1990 emisiunea se numeşte „Pro patria”

* Cu 34 de ani în urmă (1990) România şi Coreea de Sud stabileau relaţii diplomatice, la rang de ambasadă, în acelaşi an, deschizându-se ambasade la Bucureşti şi Seul, cu ambasadori rezidenţi. În septembrie 2008, la Seul, preşedinţii celor două ţări au semnat Declaraţia privind stabilirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Coreea, iar în iulie 2010, miniştrii afacerilor externe au semnat Planul Comun de Acţiune pentru implementarea Parteneriatului Strategic

* În urmă cu 43 de ani (1981) avea loc atacul eșuat asupra președintelui SUA, Ronald Reagan. La doar 69 de zile după ce a fost instalat în funcţie, fostul preşedinte american a fost victima unui atac ce putea schimba soarta Statelor Unite. Pe 30 martie 1981, America era martora unui atentat pus la cale de John Hinckley Jr. împotriva proaspătului preşedinte ales Ronald Reagan, în ziua în care acesta a susţinut un discurs la Washington. Atentatorul l-a aşteptat pe preşedinte să iasă din Hotelul Hilton şi l-a împuşcat în piept. Reagan s-a ales cu un plămân perforat şi cu o puternică hemoragie internă, plus o altă rană la braţul drept. Pe lângă el, Hinkley Jr. a mai făcut alte 3 victime: un poliţist, garda de corp a preşedintelui (care a încasat frontal un glonţ, în timp ce făcea scut în faţa preşedintelui) şi secretarul de presă de pe lângă Casa Albă James Brad (care a rămas paralizat permanent). Din 2016, când a fost eliberat din spitalul de psihiatrie în care a petrecut mai mult de trei decenii, Hinckley și-a împărtășit online anonim lucrările personale și muzica, conform restricțiilor din perioada de probațiune

* Acum 26 de ani (1998), la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din ţările membre şi asociate (printre care şi România) la Uniunea Europeană, a avut loc lansarea oficială a procesului de lărgire a UE („Europa 26”). Bucureştiul a înaintat Programul Naţional de Adoptare a Acquis-ului Comunitar, instrument bilateral principal al strategiei consolidate de preaderare, împreună cu examenul analitic al Acquis-ului Comunitar. România începea, la această dată, alături de celelalte ţări asociate, procesul efectiv de aderare la UE (a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007)

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta Sfântă (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Marșului pentru Viață” se desfășoară, în fiecare an, într-o sâmbătă apropiată de 25 martie – Buna Vestire – și este un eveniment ce urmărește conștientizarea deplinei umanități a copiilor nenăscuți, a vulnerabilității lor, a demnității sfinte a ființei umane și a nevoii de a sprijini femeile în criză de sarcină, pentru ca acestea să-și poată naște și crește copiii. În România, „Marșul pentru viață” a fost organizat prima dată în 2008 ( – 15 ani), la Timișoara, iar în 2011 a avut loc prima ediție națională. Din 2015, evenimentul se desfășoară cu temă și dată comună atât în România cât și în Republica Moldova. Anul acesta tema este: „Împreună construim pentru viață”. NOTĂ: Prima lună a primăverii, luna martie, în care se află și sărbătoarea Bunei Vestiri, este „Luna pentru viață”, în care sunt organizate numeroase evenimente pentru susținerea vieții, atât la nivel național cât și internațional

– 1633: S-a născut Miron Costin, cronicar moldovean, cea mai însemnată personalitate a literaturii româneşti din Moldova secolului al XVII-lea (m. 1691)

– 1899, 30.III/11.IV: A murit Lascăr Catargiu, om politic, fondator şi preşedinte al Partidului Conservator până la sfârşitul vieţii; a fost unul dintre marii oameni de stat ai veacului al XIX-lea; s-a situat în prim planul scenei politice timp de aproximativ 45 de ani, unul dintre fondatorii doctrinei conservatoare din România (n. 1823) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii exclusiv stilul nou – 11 aprilie 1899

– 1901: S-a născut Grigore Scorpan, filolog şi istoric literar, reputat eminoscolog (m. 1953)

– 1901: S-a născut astronomul, seismologul şi profesorul Ioan Curea, considerat pionierul seismologiei moderne din România (m. 1977)

– 1913: S-a născut inginerul agronom Marcu Botzan, autor al unor importante cercetări care fundamentează dezvoltarea şi rolul lucrărilor de îmbunătăţiri funciare pe teritoriul României; considerat drept „creator al şcolii româneşti de cercetare în îmbunătăţiri funciare”; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2011)

– 1914: S-a născut George Hanganu, istoric literar şi comparatist (m. 1994) – 110 ani

– 1923: S-a născut Viorel Cosma, muzicolog, critic muzical, lexicograf şi profesor; a pus bazele lexicografiei muzicale moderne în România, realizând – prin cele 9 lexicoane (1965–2006) – cea mai amplă exegeză lexicografică naţională din lume, investigaţia istorică întinzându-se pe 5 secole (1500–2000); unul dintre cei mai importanţi specialişti în muzica lui Enescu; ca profesor de muzicologie a ridicat prima generaţie profesionistă de muzicologi şi critici muzicali români din secolul XX, deţinând prima catedră de profil din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (m. 2017)

– 1924: S-a născut George Guţiu, arhiepiscop emerit greco-catolic de Cluj-Gherla în perioada 1990-2002, primul episcop titular al acestei Eparhii după cardinalul Iuliu Hossu; în anul 1994 a primit, din partea Papei Ioan-Paul al II-lea, titlul de arhiepiscop ad-personam (m. 2011) – 100 de ani

– 1924: S-a născut dirijorul George Vintilă; în perioada 1955-1959 a activat ca dirijor titular la Filarmonica de Stat din Cluj-Napoca şi ca lector la clasa de dirijat a Conservatorului Gh. Dima. Din 1959 s-a stabilit la Iaşi, desfăşurându-şi activitatea pe mai multe planuri: dirijor permanent al Filarmonicii de Stat Moldova, până în anul 1986, când s-a pensionat; director al aceleiaşi instituţii până în 1968, profesor de muzică de cameră şi orchestră la Liceul de Arte Octav Băncilă, profesor la clasa de orchestră şi dirijat a Conservatorului George Enescu, colaborator la Opera de Stat (m. 2015) – 100 de ani

– 1929: A murit Ion Gorun (pseudonimul lui Alexandru I. Hodoş), prozator de factură sămănătoristă, poet şi traducător (n. 1863) – 95 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 30.III.1928

– 1929: S-a născut soprana Magda Ianculescu (m. 1995) – 95 de ani

– 1931: S-a născut criticul și istoricul de artă, editorul și traducătorul Vasile Florea (m. 2019)

– 1938: S-a născut Tudor Ghideanu, filosof, eseist şi profesor universitar; a colaborat la realizarea unor lucrări de referinţă, printre care „Istoria filosofiei româneşti” (m. 2022)

– 1941: S-a născut istoricul, profesorul și diplomatul Ion Bulei; a lăsat în urma sa o operă științifică dedicată Istoriei moderne a românilor (m. 2020)

– 1943: S-a născut actorul Dan Corneliu Borcia (m. 2014)

– 1946: A murit Victor Ion Popa, prozator, dramaturg şi regizor; a fost unul dintre primii colaboratori permanenţi ai Societăţii Române de Radiodifuziune; răspunzând invitaţiei conducerii Radiodifuziunii de a prelua „grijile” teatrului radiofonic, el este cel care va deschide drumul „teatrului de auzit” (18.II.1929), angajându-se deplin atât în configurarea repertoriului, cât şi în personalizarea noii formule sonore (n. 1895). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) şi Ghidul biobibliografic al scriitorilor din Radio (2004) dau ca an al morţii 1945

– 1953: S-a născut interpreta de muzică uşoară şi desenatoarea Olimpia Panciu

– 1957: S-a născut poetul Petru Romoşan

– 1964: S-a născut pictoriţa Carmen Poenaru – 60 de ani

– 1973, 30/31: A murit matematicianul Mendel Haimovici; profesor (din 1945) la Catedra de Mecanică a Universităţii din Iaşi, unde a predat pentru prima oară cursuri de mecanică teoretică; în 1950 a organizat Institutul de Matematică din Iaşi al Academiei Române, pe care l-a condus până în 1973; membru al Academiei Române (n. 1906)

– 1989: A murit Nicolae Steinhardt (prenumele la naştere: Nicu-Aureliu), eseist, prozator, autor de eseuri şi predici de religie creştină ortodoxă; arestat în ianuarie 1960, alături de grupul de intelectuali „Noica-Pilat”, pentru infracţiunea „de uneltire contra ordinii sociale”, va fi eliberat în 1964 (anul eliberării deţinuţilor politici din România), după peregrinări prin închisorile Jilava şi Gherla; de origine evreu, s-a creştinat în închisoare, la 15 martie 1960 fiind botezat ortodox, în celula de la Jilava, de către ieromonahul basarabean Mina Dobzeu; după două decenii s-a călugărit, ultimii nouă ani din viaţă petrecându-i la Mănăstirea Rohia din Maramureş; membru post-mortem al Academiei Române din 2017 (n. 1912) – 35 de ani

– 1991: A murit inginerul chimist Emilian Bratu; de numele său se leagă fondarea şi dezvoltarea şcolii de inginerie chimică din România; membru al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1993: A murit Edgar Papu, eseist, critic literar, istoric al artelor şi culturii, comparatist, profesor şi traducător; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (n. 1908)

– 1993, 30/31: A murit Eugen Drăguţescu, desenator şi grafician; stabilit la Roma în 1959 (n. 1914)

– 1995: A murit chimistul Petru George Spacu; lucrări în domeniul chimiei anorganice, al combinaţiilor complexe şi al chimiei analitice; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1906)

– 2003: A murit (la Bucureşti) actriţa Vasilica Tastaman, stabilită în Suedia din anul 1982 (n. 1933)

– 2004: A murit actorul Aurel Giurumia (n. 1931) – 20 de ani

– 2012: A murit sculptorul şi profesorul universitar Paul Vasilescu (n. 1936)

– 2020: A murit pictorul, poetul și profesorul Traian Mocanu (n. 1954)

– 2021: A murit flautistul Ioan Caţianis; fost membru al Orchestrei Naţionale Radio (n. 1942)

– 2021: A murit cantautorul de muzică folk Cătălin Condurache (n. 1958)

EVENIMENTE EXTERNE

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Papa Francisc prezidează slujba de Paști în Bazilica Sfântul Petru

– Moscova: Încheierea arestării preventive a jurnalistului Wall Street Journal, Evan Gershkovich

– Germania: Fotbal – Campionatul Germaniei: Bayern Munchen – Dortmund

Aniversări – Comemorări

– „Ora Pământului” („Earth Hour”); eveniment internaţional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie, în scopul sensibilizării utilizatorilor de energie electrică faţă de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice. Atât consumatorii individuali cât şi instituţiile şi unităţile economice sting lumina şi opresc aparatele electrocasnice neesenţiale timp de o oră, în mod voluntar. Evenimentul este promovat de „World Wide Fund for Nature Australia”, un grup internaţional de lobby pentru mediu şi cotidianul australian „Sydney Morning Herald”. Prima „Oră a Pământului” a avut loc la Sydney, cel mai mare oraş din Australia, între orele 19:30 şi 20:30, la 31 martie 2007, iar în România în 2009 (- 15 ani)

– „Ziua Mondială a Conștientizării Tulburării Bipolare” (sau a Bipolarității) este marcată anual pe 30 martie, odată cu aniversarea nașterii pictorului olandez Vincent van Gogh (30 martie 1853 – 29 iulie 1890), unul dintre cei mai influenți creatori din istoria artei plastice occidentale. Creativitatea lui s-a exprimat în paralel cu boala sa mintală, fiind diagnosticat postum cu o afecțiune bipolară. Tulburarea bipolară influențează dramatic starea de spirit și poate duce către episoade de depresie și euforie, cu un impact negativ asupra sănătății, productivității și interacțiunii umane. Ziua Mondială a Bipolarității este o inițiativă a Societății Internaționale pentru Tulburări Bipolare, în parteneriat cu Fundația Internațională a Bipolarității și Rețeaua Internațională a Tulburării Bipolare

– „Ziua Internațională Zero Deșeuri”, sărbătorită prima dată în 30 martie 2023 (- 1 an), și lansată oficial de UNEP – Programul Națiunilor Unite pentru Mediu și ONU-Habitat, are scopul de a conștientiza în rândul populației importanța practicilor responsabile de consum și producție și de gestionare a deșeurilor. Omenirea generează anual peste 2 miliarde tone de deșeuri solide municipale, dintre care 45% sunt gestionate prost. Fără acțiuni urgente, acestea se vor ridica la aproape 4 miliarde tone până în 2050 cu un impact disproporționat negativ asupra celor săraci, până la 4 miliarde de oameni neavând acces la infrastructură/servicii pentru gestionarea corespunzătoare a deșeurilor. Astfel, Ziua internațională “Zero Deșeuri” își propune să aducă în atenția lumii consecințele gestionării proaste a deșeurilor și să încurajeze acțiunile globale la toate nivelele pentru a reduce poluarea și cantitatea deșeurilor; să promoveze modele de consum și producție durabile; să sprijine tranziția societății către circularitate și să crească gradul de conștientizare cu privire la modul în care inițiativele zero deșeuri contribuie la avansarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă

– „Ziua Pământului palestinian” (Yom al-Ard); zi de protest a palestinienilor, în memoria celor care s-au opus confiscării terenurilor autohtonilor de către autorităţile israeliene de ocupaţie în 1976. NOTĂ: A nu se confunda cu „Ziua Pământului” care se marchează la 22 aprilie, ca o acţiune internaţională cu scopul de a uni locuitorii Planetei în lupta pentru apărarea mediului înconjurător

– 1135: S-a născut Moise Maimonide, filosof, medic și teolog din Evul Mediu, născut în Spania și stabilit în Egipt (m. 1204). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1138

– 1559: A murit matematicianul german Adam Ries; a scris o serie de cărţi şi manuale în care sunt descrise diferite metode de calcul (n. 1492) – 465 de ani

– 1746: S-a născut pictorul spaniol Francisco de Goya, unul dintre cei mai importanți din Europa (m. 1828)

– 1764: A murit Pietro Locatelli, violonist şi compozitor italian (n. 1695) – 260 de ani

– 1820: S-a născut scriitoarea britanică Anna Sewell, cunoscută la noi prin romanul pentru copii „Black Beauty” („Negruţ”) (m. 1878)

– 1844: S-a născut poetul francez Paul Verlaine, unul dintre precursorii simbolismului (m. 1896) – 180 de ani

– 1853: S-a născut Vincent Van Gogh, pictor, desenator şi gravor olandez (m. 1890)

– 1880: S-a născut Sean O’Casey, dramaturg, poet şi prozator irlandez; a fost primul dramaturg irlandez care a scris despre clasa muncitoare din Dublin (m. 1964)

– 1894: S-a născut Serghei Iliuşin, cunoscut constructor rus de avioane; în 1931 a fondat firma care-i poartă numele, unde a proiectat şi construit peste 50 de modele de avioane militare şi civile (m. 1977) – 130 de ani

– 1895: S-a născut scriitorul francez Jean Giono (m. 1970)

– 1912: A murit scriitorul german Karl May (n. 1842)

– 1920: S-a născut Jacques Ferran, ziarist francez; cofondator al Cupei Campionilor Europeni, în 1955, şi al trofeului „Balonul de Aur” (m. 2019)

– 1921: S-a născut André Fontaine istoric şi jurnalist francez; a fost director al cotidianului francez „Le Monde” (m. 2013)

– 1925: A murit Rudolf Steiner, filosof, artist, pedagog şi gânditor social austriac; fondator, printre altele, al antroposofiei şi pedagogiei Waldorf (n. 1861)

– 1926: S-a născut Ingvar Kamprad, om de afaceri suedez; a fondat, la 17 ani, compania IKEA, ca o casă de comenzi prin poștă, ea ajungând astăzi cel mai mare retailer de mobilă din lume (m. 2018)

– 1928: S-a născut scriitorul britanic Tom Sharpe, unul dintre autorii satirici cei mai apreciaţi din Marea Britanie (m. 2013)

– 1933: S-a născut Joe Ruby (Joseph Clemens Ruby), animator, editor de televiziune, scriitor și producător american; fondator al companiei de producție de animație pentru televiziune Ruby-Spears Productions, împreună cu Ken Spears, împreună cu care a creat franciza animată „Scooby-Doo” (m. 2020)

– 1934: S-a născut Hans Hollein, arhitect, designer, curator și profesor austriac; figură-cheie a arhitecturii postmoderne (m. 2014) – 90 de ani

– 1937: S-a născut Warren Beatty, actor, regizor, scenarist şi producător american de film

– 1938: S-a născut Preafericitul Părinte Ieronim al II-lea, Arhiepiscop al Atenei şi al întregii Elade (din 2008)

– 1939: S-a născut Robert Herbin, fotbalist și unul dintre cei mai mari antrenori francezi; supranumit „Sfinxul” (m. 2020) – 85 de ani

– 1945: S-a născut Eric Clapton, chitarist, cântăreţ şi compozitor britanic de muzică rock

– 1949: A murit Friedrich Bergius, chimist german, care a inventat un proces de transformare a cărbunilor în petrol şi a lemnului în zahăr; laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1931, împreună cu Carl Bosch (n. 1884) – 75 de ani

– 1950: S-a născut actorul britanic Robbie Coltrane (nume la naștere Anthony Robert McMillan) (m. 2022)

– 1959: S-a născut clarinetista germană Sabine Meyer – 65 de ani

– 1963: A murit Alexandr Gauk, dirijor şi pedagog rus (n. 1893)

– 1968: S-a născut cântăreaţa, textiera şi actriţa canadiană Céline Dion (nume complet: Céline Marie Claudette Dion)

– 1979: S-a născut Norah Jones (numele real: Geethali Norah Jones Shankar), cantautoare de jazz, pianistă și actriță americană (cu rădăcini în Anglia şi Bengal); fiica cunoscutului compozitor şi sitarist indian Ravi Shankar – 45 de ani

– 1990: A murit chimistul american Joseph O. Hirschfelder, figură reprezentativă a chimiei teoretice mondiale; unul dintre „părinţii” bombei atomice (n. 1911)

– 2002: A murit Lady Elizabeth Angela Marguerite Bowes-Lyon, mama reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, numită şi Regina-Mamă, devenită un adevărat simbol al Casei regale britanice (n. 1900)

– 2004: A murit Alistair Cooke, faimos crainic britanic de radio, stabilit (în 1941) în SUA; veteran al postului de radio BBC, o adevărată legendă vie, Cooke le-a vorbit, timp de 58 de ani, ascultătorilor postului în cadrul rubricii „Letter from America” (Scrisoare din America); rubrica sa a fost cea mai longevivă emisiune de radio cu prezentator, fiind ascultată de oameni din întreaga lume (n. 1908) – 20 de ani

– 2011: A murit actriţa rusă de film Ludmila Gurcenko, populară interpretă a filmului sovietic din anii ’70-‘80 ai secolului XX (n. 1935)

– 2013: A murit Phil (Philip) Ramone, producător american de muzică, inginer de sunet, violonist şi compozitor; pionier al înregistrărilor digitale, cofondator al casei de discuri A & R Recording; distins cu 14 premii Grammy (n. 1934, în Africa de Sud)

– 2014: A murit actriţa britanică Kate O’Mara, cunoscută pentru rolul Cassandra din serialul anilor 1980 „Dinastia” (n. 1939) – 10 ani

– 2020: A murit Bill Withers (nume complet William Harrison Withers, Jr), cântăreţ și compozitor american, una din cele mai mari voci ale muzicii soul (n. 1938)

Sursa: RADOR