Prima pagină » Actualitate » Ştiri TULCEA: Cuiburi artificiale pentru dumbrăvence, în Delta Dunării

TULCEA: Cuiburi artificiale pentru dumbrăvence, în Delta Dunării

Publicat de Adina Sîrbu, 28 februarie 2024, 15:10

ARBDD a montat în Deltă 100 de cuiburi artificiale pentru dumbrăvence, în cadrul proiectului „Life 19 Nat/Sk/001023 Life Danube Free Ski”.

Cele 100 de cuiburi artificiale din Deltă şi din complexul Razim-Sinoe au ca scop prevenirea interacţiunii păsărilor cu liniile electrice, prin crearea de oportunităţi de cuibărire şi hrănire în siguranţă a speciilor prioritare, cu referire la Coracias garrulus (Dumbrăveanca).

Frumoasa şi inconfundabila dumbrăveancă nu îşi creează cavităţi proprii pentru cuibărit, ci ocupă scorburile naturale sau cele abandonate de către alte specii de păsări, de exemplu ale ciocănitorilor. Asigurarea locurilor de cuibărit pentru dumbrăvence s-a realizat prin amplasarea unui număr de 100 cutii de lemn în habitate adecvate din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Dintre acestea, 85 au fost montate pe stâlpi de medie tensiune, la o înălţime de siguranţă de 3-4 metri de la sol, restul de 15 fiind amplasate pe arbori, se arată în anunțul ARBDD pe pagina de Facebook.

Zonele în care ARBDD și cei de la Rețele Electrice Dobrogea au identificat stâlpii de medie tensiune potriviți pentru montarea de cuiburi de dumbraveancă sunt: polderul agricol Tatanir-Pardina, zonele Chilia și estul polderului agricol Pardina, Stipoc, Tulcea-Plauru, Murighiol și Sarinasuf.

Până în prima jumătate a secolului trecut, dumbrăveanca a fost considerată specie comună în zonele de luncă însă, din cauza schimbărilor practicilor în gestionarea zonelor umede, a pădurilor, a pajiştilor şi a zonelor agricole, această specie suferă în prezent diminuări drastice ale efectivelor, cauzele principale fiind dispariţia zonelor de hrănire şi pierderea locurilor de cuibărit.

Potrivit Societății Ornitologice Române, pe teritoriul țării noastre dumbrăveanca este distribuită în zonele de câmpie și de deal din Banat, Crișana, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și Moldova, lipsind din Transilvania, iar numărul de perechi era estimat, în literatura de specialitate, între 2.500 și 6.500, fiind în scădere.