Calendarul zilei – 1 martie

Publicat de Codrin RAITA, 1 martie 2024, 05:00 / actualizat: 1 martie 2024, 10:21

S-a întâmplat într-o zi de 1 martie

* Acum 462 de ani (1562) avea loc masacrul calviniştilor de la Vassy (sau Wassy), care a marcat începutul războaielor religioase din Franţa

* Unul dintre cele mai faimoase oraşe din lume, Rio de Janeiro (Brazilia), „împlineşte” 459 de ani (1565) de la fondare. Golful în care este situat, Guanabara, a fost descoperit de europeni la 1 ianuarie 1502, prin exploratorul portughez Gaspar de Lemos, care l-a numit „Rio” pentru că a crezut că era mai degrabă o gură de râu decât un golf. Orașul, numit iniţial Sfântul Sebastian Rio de Janeiro, a fost fondat la 1 martie 1565 în onoarea regelui Sebastian I al Portugaliei. Celebru pentru arhitectura sa, dar în special pentru statuia lui Christos Mântuitorul (Cristo Redentor), al cărei chip a fost realizat de sculptorul român Gheorghe Leonida (1892 – 1942), pentru carnavalul anual care împânzeşte oraşul de turişti din toate colţurile lumii, Rio de Janeiro a fost capitala Braziliei din 1764 până în 1960, când guvernul a fost transferat la Brasília, rămânând totuşi unul dintre cele mai importante oraşe din ţară (al doilea ca mărime după São Paulo). Între 1808 şi 1821, în timpul invaziei napoleoniene a Portugaliei metropolitane, oraşul a devenit capitala Portugaliei şi a imperiului portughez. În anul 2016, Rio a fost gazda Jocurilor Olimpice, care s-au desfăşurat în perioada 5 – 21 august

* Acum 278 de ani (1746) Constantin Mavrocordat, clerul înalt şi boierii hotărau, în urma unui „sfat de obşte”, ca „rumânii” fugiţi, care se reîntorc în ţară, să devină oameni liberi. Domnul Ţării Româneşti (1744-1746) emitea pe 1 martie 1746 celebrul zapis prin care „rumânii să se întoarcă la pământul patriei lor să se aşeze unde li va fi voia şi de rumânie să fie slobozi şi iertaţi”. Era un mod indirect de a-i elibera pe iobagi de clacă. O astfel de măsură nu putea fi urmată decât de desfiinţarea şerbiei, care a avut loc la data de 5 august a aceluiaşi an

* Cu 157 de ani în urmă (1867) apărea, bilunar (în primii cinci ani) şi apoi lunar, la Iaşi (până în 1885), apoi la Bucureşti (până în 1944, cu o întrerupere între anii 1916-1919), revista „Convorbiri literare”, publicaţie a Societăţii „Junimea”, una dintre cele mai importante apariţii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, condusă iniţial de Iacob Negruzzi (până în 1895), iar apoi de un comitet de redacţie din care au făcut parte personalităţi marcante ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti. Noua serie a revistei „Convorbiri literare” apare din ianuarie 1996 la Iaşi, lunar, având ca editor Uniunea Scriitorilor din România (1/13)

* Acum 152 de ani (1872) era înfiinţat primul parc naţional din lume, „Yellowstone”, situat pe platoul cu acelaşi nume din nord-vestul Statelor Unite ale Americii. Parcul, care se întinde pe o suprafaţă de 8.987 km², cuprinzând lacuri, canioane, râuri şi lanţuri muntoase, este elementul central al ecosistemului Yellowstone, cel mai mare ecosistem rămas aproape intact în zona temperată de nord a Pământului

* Cu 132 de ani în urmă (1892) apărea (lunar, la Fălticeni, cu intermitenţe, până în 1931) revista de literatură şi tradiţii populare „Şezătoarea”, prima revistă românească de folclor, condusă de Arthur Gorovei (1/13)

* Acum 117 ani (1907) şi-a început activitatea serviciul medical de urgenţă „Salvarea”, la inițiativa dr. Mina Minovici (1858 – 1933). Dr. Mina Minovici este fondatorul școlii române de medicină judiciară și a fost directorul primului Institut de Medicină Legală din România, construit în 1892

* Cu 102 ani în urmă (1922) a fost fondată Marea Lojă Feminină de Adopție Independentă de către Marele Maestru al Marii Loji Naţionale din România, PR col. Ioan T. Ulic 33˚, care a acordat autonomie totală Lojilor Feminine de Adopţie; astfel, Marea Lojă Feminină a României a devenit o organizaţie destinată exclusiv femeilor, fiind consemnată în istoria Masoneriei ca prima Mare Lojă Feminină autonomă din lume

* Se împlinesc 80 de ani (1944) de la premiera piesei „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian (la Teatrul „Alhambra” din Bucureşti)

* În urmă cu 76 de ani (1948) intra în vigoare noua Lege de organizare judecătorească (adoptată de Adunarea Deputaţilor la 28.XI.1947), prin care era înfiinţată, în România, instituţia asesorilor populari. Aparatul judiciar intra, astfel, sub controlul complet al Partidului Comunist şi al Securităţii

* Sunt marcați 75 de ani (1949) de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Teorie Literară şi Folclor (din 12 martie 1965, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” din cadrul Academiei Române); primul director – George Călinescu. La 28 decembrie 1948, în Regulamentul general al Academiei R.P.R., publicat în „Monitorul Oficial“, la poziţia 14, figura: „Institutul de Istorie Literară şi Folclor“. Lista institutelor Academiei se votase în şedinţa din 25 octombrie 1948. Pe data de 3 martie 1949, prezidiul Academiei l-a confirmat pe G. Călinescu în funcţia de director al Institutului, numind şi doi colaboratori ştiinţifici: Ovidiu Papadima şi Valeriu Ciobanu. (În noiembrie 1949, Ministerul Învăţământului l-a detaşat pe G. Călinescu la Institutul de Istorie Literară şi Folclor. Profesorul a devenit director cu drepturi depline abia la 1 februarie 1952.). În data de 7 aprilie 1949, a avut loc prima şedinţă a Institutului de Istorie Literară şi Folclor, în incinta Facultăţii de Filologie, et. II, aripa din dreapta, consemnată în procesul-verbal nr. 1. Din 1973, Zoe Dumitrescu-Buşulenga (1920 – 2006) a condus institutul vreme de 20 de ani (până în 1993). Din 1993 până în 2004 director va fi acad. Dan Grigorescu, apoi, vreme de doi ani, Gheorghe Vlăduțescu, iar din 2006 – acad. Eugen Simion, care a imprimat instituției o nouă dinamică, pe măsura celei inaugurate de ilustrul fondator

* Cu 61 de ani în urmă (1963) era efectuat, experimental, primul transplant de ficat, de medicul american Thomas Starzl, la Universitatea din Colorado (SUA). Valabilitatea acestei tehnici a fost demonstrată peste patru ani, în 1967, când dr. Starzl a realizat, cu succes, primul transplant de ficat

* Acum 52 de ani (1972) intra în vigoare Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Protecţiei Civile, la prima Adunare Generală a Statelor Membre, fiind înregistrată în anul 1975 la Secretariatul ONU din New York

* În urmă cu 31 de ani (1993) se constituia, la Bucureşti, Curtea de Conturi a României, organul suprem de control financiar şi de jurisdicţie în România, reînfiinţată după 45 de ani de întrerupere a activităţii. Prăbușirea regimului comunist din România, în urma Revoluției din Decembrie 1989, a dus la desființarea Curții Superioare de Control Financiar, prin Decretul nr. 94/ 07 februarie 1990, emis de Consiliul Frontului Salvării Naționale. Astfel, atribuțiile acesteia au fost preluate, conform art. 1 din prezentul decret, de Corpul de control economico-financiar al primului-ministru al Guvernului României, iar mai apoi de Direcția Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanțe. În anul 1992, Direcția Generală de Control Financiar de Stat din Ministerul de Finanțe își încetează activitatea, pentru ca în locul ei Parlamentul României să adopte Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României. Astfel, Curtea de Conturi a României și-a reluat activitatea la 1 martie 1993, funcționând în clădirea Palatului Parlamentului până la data de 1 iulie același an. Curtea de Conturi a fost înfiinţată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de „Înalta Curte de Compturi”, pentru toată România. Legea a fost promulgată de Alexandru Ioan Cuza, „Cu mila lui Dumnedeu şi voinţia naţională Domnu Principatelor-Unite-Române”

* Acum 27 de ani (1997) a fost constituită Forţa de Reacţie Rapidă a Armatei Române, care s-a înscris în procesul de modernizare a forţelor armate ale României în concordanţă cu exigenţele integrării în structurile militare ale Alianţei Nord-Atlantice. Structura îngloba la vremea aceea mari unităţi şi unităţi mecanizate de tancuri, paraşutişti, transmisiuni şi logistică. FRR era proiectată să intervină oportun şi eficient în caz de criză, conflict sau în alte situaţii speciale. În esenţă, avea misiunea de a opera pe teritoriul naţional, iar la nevoie şi în afara acestuia, în cadrul forţelor multinaţionale de menţinere a păcii

* Cu 26 de ani în urmă (1998) „Titanic” a devenit primul film cu încasări de peste 1,8 miliarde de dolari în întreaga lume. În regia lui James Cameron şi avându-i ca protagoniști pe Leonardo DiCaprio şi Kate Winslet, „Titanic” a reuşit să câștige, în 1998, în cadrul celei de-a 70-a Gale a Premiilor Oscar, 11 distincții cele 14 nominalizări. Şi-a păstrat acest titlu timp de doisprezece ani când a fost detronat de următorul film al lui Cameron, „Avatar”, care a trecut de încasări de peste 2 miliarde de dolari, la nivel mondial. În luna februarie 2023, filmul Titanic a revenit în cinematografe după 25 de ani de la lansare, într-o versiune actualizată și „remasterizată”, proiectată în format 3D 4K HDR

* Sunt marcați 25 de ani (1999) de la intrarea în vigoare a Tratatului de interzicere a minelor antipersonal, semnat la 5.XII.1997, la Ottawa/Canada

* Acum 23 ani (2001) era înfiinţat Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul şi informare publică (DRPIP) din cadrul Guvernului României. Ca răspuns la creşterea nevoii de comunicare şi transparenţă publică a instituţiei militare şi din dorinţa de aliniere rapidă la standardele unei armate moderne, capabilă să răspundă provocărilor noului mediu de securitate internaţional, conducerea Ministerului Apărării Naţionale a decis, la sfârşitul lunii octombrie 1991, introducerea activităţii de relaţii publice în armată şi înfiinţarea Secţiei de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (SIRPA), aflată în subordinea directă a ministrului apărării. La 30 octombrie 1993, în baza Ordinului general al ministrului apărării şi a Ordinului Marelui Stat Major, SIRPA s-a transformat în Direcţia de Informare şi Relaţii Publice a Armatei (DIRPA), iar în perioada 30 aprilie 1997 – 20 februarie 2007 a purtat denumirea de Direcţia Relaţii Publice (DRP). Începând cu 20 februarie 2007, denumirea structurii este Direcţia informare şi relaţii publice. În perioada 1993-1997, direcţia a funcţionat în subordinea secretarului de stat şi şef al Departamentului pentru Politica de Apărare şi Relaţii Internaţionale, iar în perioada 1997-2000 în subordinea directă a ministrului apărării. Începând din 1 martie 2001, Direcţia Relaţii Publice s-a subordonat secretarului de stat şi şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul, Armonizare Legislativă şi Relaţii Publice. Din 31 iulie 2006, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, Armonizare Legislativă şi Relaţii Publice şi-a schimbat denumirea în Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică

* Cu 18 ani în urmă (2006) „Antena Satelor” devenea post de radio cu acoperire naţională. Programul „Antena Satelor” al Radiodifuziunii Române a fost lansat la 25.XII.1991, fiind recepţionat la început în marile câmpii din sudul ţării şi în Dobrogea. În prezent post cu o emisie de 7 zile pe săptămână, 24 de ore zilnic, unic în lume prin specificul său de reflectare a civilizaţiei şi valorilor lumii rurale, Radio Antena Satelor oferă, în grila de programe, ştiri şi relatări în direct, interviuri, anchete, sfaturi ale specialiştilor din toate domeniile, monografii radiofonice şi reportaje despre cultură, tradiţii şi meşteşuguri de acum şi de altădată

* În urmă cu 12 ani (2012) RCS&RDS, unul dintre cei mai mari operatori de televiziune de pe piaţa românească, lansa canalul tv de ştiri Digi 24

* Se împlinesc 5 ani (2019) de când Radio România Braşov FM, cel mai nou post de radio al Societăţii Române de Radiodifuziune, a început să emită de la această dată, la Braşov, pe frecvenţa 93,3 FM

Aniversări – Comemorări

– „Luna pentru Viață” se desfășoară, atât la nivel internațional cât și național, pe întregul parcurs al lunii martie, prima lună a primăverii și luna marcată de sărbătoarea Bunei Vestiri, și reunește sub genericul ei o serie de evenimente care urmăresc conștientizarea deplinei umanități a copiilor nenăscuți și a nevoii de a sprijini femeile în criză de sarcină, pentru ca acestea să-și poată naște și crește copiii. „Marșul pentru viață”, punctul culminant al „Lunii pentru viață”, se desfășoară într-o sâmbătă apropiată de 25 martie – Buna Vestire (anul acesta pe 30 martie). În România, „Marșul pentru viață” a fost organizat prima dată în 2008, la Timișoara, iar în 2011 a avut loc prima ediție națională. Din 2015, evenimentul se desfășoară cu temă și dată comună atât în România cât și în Republica Moldova

– „Ziua Mărţişorului” (mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit bicolor, roşu şi alb, şnur care simbolizează funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului; mărţişorul se oferă la 1 martie persoanelor de sex feminin, ca semn al sosirii primăverii). NOTĂ: La 6 dec. 2017, la Jeju, în Coreea de Sud, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii a dosarului multinaţional „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” – coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria

– „Ziua Automobiliştilor Militari”; la 1 martie 1917, prin decret al regelui Ferdinand I, s-a înfiinţat Regimentul de Tracţiune Automobilă, prima unitate cu profil auto din Armata română

– 1788: S-a născut (la Herţa, azi în Ucraina) Gheorghe Asachi, cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului liceal (1813) şi superior (1835) în limba română, al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova (m. 1869)

– 1812: S-a născut Nicolae Kretzulescu, medic (unul dintre ctitorii învăţământului medical în ţara noastră; autor al primului tratat românesc de anatomie) şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1862-1863, 1865-1866); a fost unul dintre fondatorii Societăţii Academice Române şi preşedinte al acesteia (1872-1873), precum şi preşedinte al Academiei Române (1895-1898) (m. 1900)

– 1837: S-a născut scriitorul Ion Creangă; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (m. 1889). NOTĂ: Data de 1.III.1837 menţionată chiar de scriitor în „Fragment de biografie” şi acceptată de mulţi istorici literari, este contestată de alţi cercetători, care susţin că Ion Creangă s-a născut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic, şi anume o condică (metrică) de nou născuţi din Humuleşti, descoperită şi publicată de arhivistul ieşean Gheorghe Ungureanu

– 1854: S-a născut Constantin Ţurcanu, cunoscut ca Peneş Curcanul, erou al Războiului de Independenţă, participant la cel de-al Doilea Război Balcanic, la Primul Război Mondial şi la campania din Ungaria (1919) (m. 1932) – 170 de ani

– 1898: S-a născut istoricul şi arheologul Constantin Daicoviciu; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj), a desfăşurat o vastă activitate de teren, conducând şantierele arheologice de la Sarmizegetusa, Veţel (Micia), Miograd (Porolissum) şi la cetăţile din Munţii Orăştiei; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1973)

– 1908: A murit Vasile Păun, poet, teoretician şi critic literar (n. 1850)

– 1920: S-a născut pictorul Gheorghe Şaru (m. 2003)

– 1924: S-a născut Elena Cernei, prima mezzosoprană de origine română intrată în istoria liricii universale; prima artistă din lume care a alcătuit libretul, a regizat și a interpretat o operă originală în premieră absolută: „Doamna Chiajna” de N. Buicliu (1973) (m. 2000) – 100 de ani

– 1925: S-a născut matematicianul Solomon Marcus; unul dintre iniţiatorii lingvisticii matematice şi ai poeziei matematice; domeniile sale de cercetare sunt extrem de vaste: analiză matematică, calculatoare, lingvistică, informatică, poetică, semiotică, antropologie, istoria şi filozofia ştiinţei, educaţie; membru titular al Academiei Române din 2001; frate cu scriitorii Marcel Marcian şi Marius Mircu (m. 2016)

– 1930: S-a născut Teodor Valenciuc, pictor, grafician și profesor; în 1965 a pus bazele Secţiei de Artă Plastică a Şcolii Populare de Artă Botoşani, iar în 1968 a fost primul profesor al Liceului de Artă Botoşani

– 1930: S-a născut Alecu Ivan Ghilia (pseudonimul lui Alexandru Ivan), prozator, poet, publicist şi pictor (m. 2023)

– 1931: S-a născut regizoarea de film, scenarista şi profesoara Elisabeta Bostan, una dintre emblemele filmului românesc pentru copii; fost decan al Facultăţii de Film din cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică

– 1942: S-a născut sportivul Afanase Sciotnic, medaliat european, mondial şi olimpic la kaiac (m. 2017)

– 1943: S-a născut Magdalena Popescu Bedrosian, editoare, traducătoare, critic şi istoric literar

– 1943: S-a născut pictorul Ion Dumitriu (m. 1998)

– 1945: S-a născut jurnalistul sportiv Ovidiu Ioaniţoaia, directorul cotidianului „Gazeta Sporturilor”

– 1949: A murit Grigorie Leu, episcop ortodox, care a ocupat mai întâi scaunul episcopal al Argeșului (1936-1940), apoi pe cel al Hușilor (1940-1949); luptător anticomunist (n. 1881) – 75 de ani

– 1956: S-a născut lingvistul şi ziaristul Şerban Iliescu, cel care, timp de peste 20 de ani, a realizat la Radio România Actualităţi rubrica „Ghid radiofonic de exprimare corectă” (m. 2016)

– 1958: S-a născut Traian Ungureanu, jurnalist şi om politic; fost europarlamentar

– 1960: A murit cântăreaţa de operă Florica Cristoforeanu (n. 1886). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1987: S-a născut actriţa Mădălina Anea

– 2011: A murit Nicolae Botnariuc, zoolog şi biolog; autor a peste 150 de lucrări; a condus colectivul de elaborare a lucrării „Fauna României”, ca şi prima expediţie românească transafricană (1970-1971); membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1915, la Râşcani/Bălţi, azi în R. Moldova)

– 2011: A murit Ion Monea, unul dintre cei mai mari pugilişti din România; a cucerit două medalii olimpice, bronz, la Roma – 1960, şi argint, la Mexico City – 1968; a fost medaliat cu argint la Campionatele Europene de la Bucureşti din 1969, cu bronz la Roma în 1967 şi din nou cu argint la Moscova în 1963; a fost de 11 ori campion naţional şi medaliat cu aur la numeroase turnee internaţionale (n. 1940)

– 2012: A murit Gavril Ardelean, astist violonist şi concert-maestru al Filarmonicii de Stat Oradea (n. 1957)

– 2021: A murit Paul Rezeanu, istoric și critic de artă, cercetător științific și profesor universitar; expert în arta modernă românească; director al Muzeului de Artă Craiova între anii 1970 – 2004 (n. 1937)

– 2021: A murit artistul plastic Horea Nicolae Cucerzan; fondatorul Taberei Intrernaționale de Artă „Inocențiu Micu Klein” (n. 1938)

– 2023: A murit Gheorghe V. Gheorghe, actor emblematic al scenei gălățene (din 1961) (n. 1930) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Buenos Aires: Discursul anual al președintelui Javier Milei în fața Adunării Legislative

– Iran: Alegeri legislative și ale Adunării experților

– Luxemburg: Eurostat publică date privind șomajul în ianuarie și inflația din februarie (prima estimare) în zona euro

– Londra: Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord i s-a încredințat deținerea președinției Alianței Internaționale pentru Comemorarea Holocaustului (IHRA) (1 mar. 2024 – 28 feb. 2025). IHRA, fostă ITF (Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance and Research), este o organizaţie inter-guvernamentală, creată în 1998, la iniţiativa premierului suedez Göran Persson, având ca obiectiv principal încurajarea activităţilor legate de promovarea educaţiei, comemorării şi cercetării Holocaustului în statele membre, dar şi în alte ţări interesate, precum şi de a asigura sprijinul politic necesar în vederea materializării acestora. Croația a deținut președinția IHRA de la 1 martie 2023 până la această dată. România este membră a Alianţei din 16 decembrie 2004

– New York: Fostul ministru mexican Genaro García Luna, condamnat pentru trafic de droguri, urmează să-și afle sentința

– San Francisco: Un nou proces pentru David DePape, atacatorul soțului lui Nancy Pelosi

– Marrakech, Maroc: Festivalul Internațional de Dans Contemporan (1 – 9 mar.)

– Glasgow, Regatul Unit: Atletism – Campionatele Mondiale în sală (1 – 3 mar.)

– Arabia Saudită: Golf – Turneu LIV din Arabia Saudită (1 – 3 mar.)

– Riad: Fotbal – Campionatul Arabiei Saudite: Al Hilal – Al Ittihad

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Imunității” este celebrată în întreaga lume, la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății, începând cu anul 2002. Scopul stabilirii acestei zile este de a informa publicul cu privire la funcționarea și întărirea sistemului imunitar, dar și despre importanța deosebită a unui mod sănătos de viață. Această zi – 1 martie, a fost stabilită nu întâmplător, astfel încât la începutul primăverii problemele asociate cu slăbirea funcțiilor sistemului imunitar sunt deosebit de pronunțate și în acest moment al anului este important să ne amintim cum poate fi susținut organismul

– „Ziua Mondială a Protecţiei Civile” a fost instituită printr-o decizie a Adunării Generale a Organizaţiei Internaţionale de Apărare Civilă (International Civil Defence Organization – ICDO) în 1990, pentru a marca intrarea în vigoare, la 1 martie 1972, a Constituţiei ICDO

– „Ziua Mondială de Rugăciune”; este o zi în care creştinii de diferite confesiuni se întâlnesc în localităţile lor pentru a se ruga pentru o ţară anume şi pentru pace în lume; iniţiată de mişcarea ecumenică a femeilor, este celebrată în prima zi de vineri a lunii martie, în peste 170 de ţări din lume; programul este pregătit de femei, dar invitaţia la rugăciune se adresează tuturor (în România se marchează din 1993)

– „Ziua Internaţională «Zero discriminare»” este marcată în fiecare an, începând din 2014 (- 10 ani), la iniţiativa directorului executiv al UNAIDS (Programul Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA), Michel Sidibé. Această campanie se doreşte a fi un apel adresat oamenilor de pretutindeni de a promova şi sărbători diversitatea, toleranţa, incluziunea şi de a acţiona împreună pentru a pune capăt discriminării. Ca simbol al acestei zile a fost ales fluturele

– „Ziua Mondială a Ierbii Marine” a fost stabilită prin rezoluţia A/RES/76/265 din mai 2022 a Adunării Generale a ONU, care subliniază nevoia urgentă de a creşte conştientizarea pe toate nivelurile şi de a promova şi facilita acţiuni pentru conservarea speciilor de iarbă de mare, pentru a le asigura sănătatea şi dezvoltarea, ţinând cont că îmbunătăţirea funcţionării ecosistemelor este importantă pentru atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Ierburile de mare sunt esenţiale pentru viaţa marină, dar oferă totodată beneficii ample şi oamenilor: susțin zonele de pescuit, filtrează apa, reducând contaminarea fructelor de mare, protejează coastele împotriva eroziunii, furtunilor şi inundaţiilor, captează şi stochează carbonul oceanic, au şi funcţia de tampon pentru acidificarea oceanelor, contribuie la rezistenţa celor mai vulnerabile ecosisteme şi specii, cum ar fi recifele de corali. NOTĂ: Pe 25 septembrie este marcată „Ziua mondială a mediului marin”

– „Ziua Bikini” – Zi naţională de luptă pentru pace în Japonia; se marchează anual ca zi de protest faţă de armele atomice şi cu hidrogen (la 1 martie 1954, în zona atolului Bikini, din Pacificul de Sud, SUA au efectuat o experienţă cu bomba cu hidrogen – 70 de ani)

– 1445: S-a născut pictorul italian Sandro Botticelli (m. 1510)

– 1643: A murit Girolamo Frescobaldi, organist, pedagog şi compozitor italian, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (n. 1583)

– 1810: S-a născut compozitorul şi pianistul polonez Frederic Chopin; considerat unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică pentru pian (m. 1849)

– 1875: A murit poetul francez Tristan Corbière (n. 1845)

– 1880: S-a născut Giles Lytton Strachey, biograf şi critic literar britanic (a deschis o nouă eră scrierilor biografice) (m. 1932)

– 1886: S-a născut Oskar Kokoschka, pictor, grafician, poet şi dramaturg austriac (m. 1980)

– 1888, 1/13: S-a născut sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii; primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi” ; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (m. 1939)

– 1894, 1/13: A murit Paul-Theodore Bataillard, istoric, publicist şi scriitor francez; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848, a facilitat publicarea de către emigranţii români a memoriilor justificative privitoare la lupta lor; a publicat o serie de articole menite să sensibilizeze opinia publică europeană în favoarea revoluţiei române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1816) – 130 de ani

– 1894: A murit Károly Ács (cel bătrân), scriitor, poet şi traducător maghiar (n. 1824) – 130 de ani

– 1896: S-a născut Dimitri Mitropoulos, dirijor, pianist şi compozitor american de origine greacă (m. 1960)

– 1897: S-a născut Sava Ţolov Ganovski, filosof, pedagog şi om politic bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române (1957) (m. 1993)

– 1904: S-a născut trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (m. 1944) – 120 de ani

– 1910: S-a născut actorul britanic de film David Niven (nume complet: James David Graham Niven) (m. 1983)

– 1911: A murit Jacobus Henricus van’t Hoff, chimist olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1901, părintele fondator al stereochimiei, domeniu al chimiei care studiază structurile spaţiale şi repartizarea moleculelor şi atomilor din diferitele elemente chimice (n. 1852)

– 1912, 1/14: A murit fizicianul rus Piotr Lebedev; cercetări în domeniile opticii, acusticii şi magnetismului (n. 1866)

– 1914: S-a născut Ralph Waldo Ellison, scriitor, critic literar și profesor american; a scris „Omul invizibil”, cu care a câștigat Premiul National Book Award în 1953 (m. 1994) – 110 ani. NOTĂ: A nu se confunda cu romanul science fiction „Omul invizibil”, scris de H.G. Wells

– 1917: S-a născut poetul american Robert (Traill Spence) Lowell; laureat al Premiului Pulitzer în anul 1974 (m. 1977)

– 1921: S-a născut poetul şi traducătorul american Richard Wilbur (m. 2017)

– 1922: S-a născut Yitzhak Rabin, general şi om politic israelian laburist, prim-ministru (1974-1977; 1992-1995); datorită rolului important în procesul de pace în Orientul Apropiat şi în detensionarea relaţiilor cu Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yitzhak Rabin a primit Premiul Nobel pentru pace pe 1994, împreună cu Shimon Peres, ministrul de externe israelian din epocă, şi Yasser Arafat, şeful OEP (m. 1995, asasinat de către un extremist evreu, la Tel Aviv, în cursul unui mare miting pentru pace)

– 1927: S-a născut actriţa franceză Claude Gensac; cunoscută din filmele cu Louis de Funès (m. 2016)

– 1927: S-a născut Harry (Harold George) Belafonte, cântăreţ, compozitor, actor de film şi activist social american (m. 2023)

– 1928: S-a născut Jacques Rivette, scenarist, regizor şi critic francez de film; considerat unul dintre „părinţii Noului Val” al cinematografiei franceze, alături de Jean-Luc Godard, François Truffaut şi Claude Chabrol (m. 2016)

– 1934: S-a născut Jacques Chessex, scriitor elveţian de limbă franceză (m. 2009) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actorul american Robert Conrad (pe numele real Konrad Robert Falkowski) (m. 2020)

– 1937: S-a născut Eugen Doga, compozitor din Republica Moldova; a compus coloana sonoră pentru circa 200 de filme, printre care „Șatra” și „Dramă la vânătoare”; renumitul său vals din filmul „Gingașa și tandra mea fiară” (1978) a fost inclus în lista celor patru mari capodopere ale secolului XX; membru titular al Academiei de Științe a Moldovei

– 1938: A murit Gabriele D’Annunzio, poet şi prozator italian (n. 1863)

– 1947: S-a născut actorul canadian Alan Thicke (m. 2016)

– 1951: S-a născut Scott Ross, clavecinist şi organist american (m. 1989)

– 1955: S-a născut medicul ginecolog și activistul congolez pentru drepturile omului Denis Mukwege; Premiul Nobel pentru Pace în 2018, împreună cu Nadia Murad, activistă yazidi pentru drepturile omului, „pentru eforturile lor de a pune capăt folosirii violenţei sexuale ca armă de război în conflictele armate”

– 1958: A murit pictorul italian Giacomo Balla, fondator al curentului futurist, alături de Umberto Boccioni, Carlo Carrà şi Gino Severini (în anul 1910 au semnat „Manifestul futurist”) (n. 1871)

– 1969: S-a născut Javier (Ángel Encinas) Bardem, actor spaniol care de-a lungul carierei a câștigat mai multe premii, printre care Globul de aur, premiul BAFTA, precum și premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru rolul Anton Chigurh din filmul „No Country for Old Men” – 55 de ani

– 1973: A murit fizicianul rus Lev Arţimovici; a avut contribuţii în domeniul opticii electronice şi al reacţiilor termonucleare controlate (a inventat tokamak-ul – dispozitiv folosit la studiul reacţiilor termonucleare controlate, în vederea menţinerii plasmei într-un spaţiu limitat, izolat termic, la temperaturi de milioane de grade, cu ajutorul unor câmpuri magnetice de tip special) (n. 1909)

– 1975: A murit Günther Lüders, actor de film şi regizor german (n. 1905)

– 1976: A murit Jean Martinon, compozitor şi dirijor francez (n. 1910)

– 1981: A murit soprana spaniolă Consuelo Rubio (n. 1927)

– 1994: S-a născut Justin Bieber, cântăreţ şi compozitor american de origine canadiană; la vârsta de 16 ani, era cel mai tânăr artist solo din istorie care are un album pe locul 1 în Billboard 200, după albumul lui Stevie Wonder din 1963 – 30 de ani

– 1996: A murit lingvistul, lexicograful și profesorul suedez de origine franceză Alf Lombard, reputat specialist în limbile romanice, în special al limbii şi literaturii române; membru corespondent străin (1947) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1902)

– 2009: A murit Paolo Maffei, astrofizician italian; a scris mai multe lucrări de istoria astronomiei și de popularizare a acesteia; fost director al Observatorului de Astrofizică din Catania (n. 1926) – 15 ani

– 2012: A murit cântăreţul, compozitorul, poetul şi actorul italian Lucio Dalla; cea mai cunoscută melodie a sa, „Caruso”, s-a vândut în peste nouă milioane de copii în întreaga lume (n. 1943)

– 2014: A murit cineastul francez Alain Resnais; a realizat capodopere precum „Hiroshima, dragostea mea” (1959), după un scenariu original de Marguerite Duras, şi „Anul trecut, la Marienbad”, premiat cu „Leul de Aur” la Veneţia, în 1961 (n. 1922) – 10 ani

– 2016: A murit actorul şi atletul american Lee Reherman (n. 1966)

– 2019: A murit fizicianul rus Jores Ivanovici Alferov; laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 2000, alături de americanii Herbert Kroemer şi Jack Kilby, pentru cercetări în domeniul semiconductorilor şi tehnologiilor laser; a descoperit heterostructurile prin care impulsurile electrice au putut fi accelerate; opera sa de pionierat a dus la aplicaţii practice, utilizate azi la sateliţi, telefoane mobile şi scanere de coduri de bare (n. 1930) – 5 ani

– 2020: A murit poetul, preotul, revoluționarul și politicianul nicaraguan Ernesto Cardenal Martínez; considerat unul dintre cei mai importanți poeți central și sud-americani din ultimul secol; a reprezentat una dintre conștiințele civice și politice cele mai active din Nicaragua și America Latină de după Al Doilea Război Mondial și una dintre principalele voci ale Teologiei Eliberării, o mişcare socială izvorâtă din Biserica Catolică, nuanţată de marxism şi dezvoltată în America Latină în anii 1970 (n. 1925)

– 2021: A murit artista japoneză Toko Shinoda, maestră a fuziunii dintre caligrafia tradiţională japoneză şi expresionismul abstract (n. 1913)

– 2023: A murit Just Fontaine, fotbalist și antrenor francez; a fost deținătorul recordului mondial pentru cele mai multe goluri înscrise la un Campionat Mondial cu 13 goluri marcate la turneul din 1958; a fost ales ca cel mai bun jucător francez din ultimii 50 de ani de către Federația Franceză de Fotbal, la aniversarea jubileului UEFA din noiembrie 2003 (n. 1933) – 1 an

Sursa: RADOR